Girezile de orz erau gata. Dincolo de ele, în valea celor doi peri, secerea grâului era în toiu. Mai erau şi alte lanuri unde se pornise seceratul. La capătul unuia din ele trebuia să găsească pe acel tăcut şi vrednic slujitor Sofronie Leca, pentru care începea să aibă deodată dragoste şi prietinie.

Mihail Sadoveanu în Nopţile de Sânziene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tăcerea cuprinsurilor porni mormăitul depărtat al unei batoze. Îşi călăuzi din hăţuri calul pe lângă grâie în care începuse secerea. Linii de secerători erau împânziţi prin ploaia de lumină; se înălţau, se aplecau, făceau să strălucească instrumentele graţios curbate ca un craiu nou, agitau o clipă deasupra capului un mănunchiu de spice. O femeie stătea cu mâinile în şold şi începu un cântec tânguitor, îndulcit de depărtare. Se înălţară şi alte capete înfăşurate în broboade albe şi'n frunze de brustur. Melodia conteni brusc. Rândul întreg făcu aceiaşi mişcare de aplecare asupra spicelor. Fusese observat.
- Femeile lucrează foarte harnic la secerat, îşi zise Lupu; şi după aceiaşi observaţie a lui Leca, cât le umblă mâinile, nu-şi contenesc vorba.

Mihail Sadoveanu în Nopţile de Sânziene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetiţa s-a ridicat şi a pornit iar la drum. Vai, picioruşele ei erau obosite şi zgâriate! De jur împrejur era urât şi frig. Crengile pletoase ale sălciilor erau galbene şi frunzele cădeau smulse de vânt şi numai porumbarul mai avea poame, dar nu erau bune. Şi când Gretchen a încercat să mănânce din ele, i-au făcut gura pungă de acre ce erau. Trist şi urât era în lumea largă!

Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semnele adevărului se vădesc mai ales celor care cred în ele.

citat celebru din Mihail Sadoveanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era o femeie

între două vârste care făcea un efort imens
să rămână într-una dintre ele şi nu era hotărâtă
unde să se oprească a spus creatorul
de literatură bine cumpănită
avea trupul plin şi bine copt
şi gustos şi ea îl oferea generoasă
celor pe care îi considera demni de el
era o femeie în capul literatorului
iar bărbaţii erau destrămaţi de pofte şi adoraţie
unii erau dispuşi să devină sclavii desfrâului

creatorul ştia că femeia aceea
este asemenea literaturii
şi literatura este o maşină utopică
de falsificat ficţiunea şi era hotărât
să se apuce de eseismul literar
practicat ca o formă de rezistenţă
la farmecul femeii între două vârste care făcea
un efort imens să rămână într-una dintre ele

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leca prevăzuse recolta aceasta. Mavrocosti se îndoise. Acum vedea că prezicerile administratorului sunt covârşite de realitate. Avea o părere de bine care-i râdea în toată alcătuirea fizică; era în el aceiaşi lumină care vibra în cuprinsuri, în pământ, în cer şi în toată zidirea vie. Când plecase de-acasă, Kivi, gata de plecare şi ea în altă parte, fredona un cântec, ca niciodată, şi înălţase braţele, voind să cuprindă soarele.
Buraticul tăcuse deodată, observându-l poate de pe frunza lui nevăzută.

Mihail Sadoveanu în Nopţile de Sânziene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Combinaţie între doi

Ea stă în baie şi aşteaptă trenul
El urcă scările, crezând că e cu altul
Astfel cei doi se întâlniră-n grabă
Uitând să se salute şi să se aibă.
Erau mai tineri şi frumoşi
Erau răutăcioşi şi adesea puturoşi
Erau geloşi din calea afară
Aveau şi rime între piciore
Şi nu ştiau că au valoare.

pamflet de Ileana Nana Filip din Sub ochelarii unui papuc umoristic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeul verii era în cea mai mare splendoare şi putere; aşa de copleşitor, încât, la amiază, plantele şi animalele păreau fulgerate; nu erau însă decât pline de un prisos de energie.
La o margine de mirişte de orz, subt un colnic, Lupu Mavrocosti văzu un pâlc de oi grămădite cu lâna una în alta, roată şi cu capetele aplecate la mijloc, caşicum ar fi ascultat freamătul cuptoarelor din mijlocul pământului. Stăteau neclintite subt soarele de Iulie şi primeau la boturi răsufletul ierburilor.

Mihail Sadoveanu în Nopţile de Sânziene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cei mai avansaţi lecţiile aveau alte tematici; despre stoluri şi necesitatea lor. Interesantă mi s-a părut lecţia de geografie unde se vorbea de ţinuturi noi, necunoscute de toate vrăbiile. Desigur că erau invitaţi profesori din alte stoluri cu mai multă experienţă şi se pleca deseori în zboruri de recunoaştere şi punere în practică a lecţiilor predate. Întotdeauna stolul format din tinerii elevi era format şi din cei vârstnici pentru înţelegerea lecţiei predate în acea zi. Dar a doua zi lecţiile se reluau, pentru că viaţa vrăbiilor, ca şi pentru alte specii este o şcoală continuă care nu trebuia neglijată.

Mihai Leonte în Profesoara Vrăbiuţă
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-na Charles Bliss

Reverendul Wiley m-a sfătuit să nu divorţez
De dragul copiilor,
Judecătorul Somers l-a sfătuit pe el la fel –
Aşa că am rămas împreună până la capătul drumului.
Dar doi copii erau convinşi că el are dreptate,
Ceilalţi doi credeau că eu am dreptate.
Doi ţineau partea lui şi mă blamau pe mine
Şi doi erau de partea mea şi-l ocărau pe el,
Şi fiecare era amărât pentru cel la care ţinea.
Toţi erau sfâşiaţi din vina de a judeca
Şi torturaţi în suflet pentru că nu puteau să ne admire
Egal, pe mine şi pe el.
Acum, fiecare grădinar ştie că plantele crescute în beciuri
Sau sub pietre sunt schimonosite şi palide şi plăpânde.
Nici o mamă nu i-ar da fătului să sugă
Lapte nesănătos de la sânul ei.
Şi totuşi preoţii şi judecătorii recomandă creşterea sufletelor
Acolo unde nu este lumină, ci doar crepuscul,
Nu este caldură, ci numai umezeală şi frig –
Predicatorii şi judecătorii!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingerea

ţi s-a umezit uşor mâna
într-a mea
mângâiam cu grijă
o albă catifea
te-mbujorasei
ca o fată mare
inocenţa ta
era mirare
coborai pleoapa
leneş, şovăitor,
simţeai iubirea
îngăduitor
firavele degete
făceau dragoste
se împreunau sublim
în dulcea pacoste
erau albe, imaculate,
erau zece
numai împreună
şi-un mic poem de toamnă
ar fi vrut să spună
dar nu-l spuneau
pentru că nu era cuvântul
nu erau spusele
erau numai o atingere
de catifea
erau visele!

poezie de Valeriu Marius Ciungan din Haina de molton
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capătul puterilor

la 7,40 am ajuns
la capătul puterilor
dincolo
de ele se află alte puteri (?!)
le încerc
sigur şi mâine
e o zi e o seară

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioburi de vise

Aseară, am aruncat cu pietre în cer
şi am spart cateva stele.
Au căzut cioburi de vise peste mine
şi m-am taiat!
Erau şi visele tale printre ele,
visele ce nu le-ai trăit
şi le-ai ascuns printre alte vise.
Umplusei cerul cu ele,
le ascunsesei de teamă,
teamă că ai fi putut să le trăieşti.
M-am pansat
cu urmele palmelor tale,
au rămas de când
încă zâmbeam pentru doi.
Ştiu,
nu o să mă mai vindec niciodată,
dar aş arunca
oricând cu alte pietre în cer,
teama însă îmi este
că nu o să mai fie stele de spart
şi urmele palmelor tale
or să se usuce între timp!

poezie de Mihail Coandă (4 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se vedeau în depărtare valuri de codru. Unele erau încă luminate; altele se pitiseră în umbra opcinelor. Cât cuprindeai ochiul împrejur, peste toate acele păduri şi culmi, era pustie, căci locul muntelui sfânt era oprit până la trei zile de umblet. Păstorii din toate zările aveau semne, bouri bătuţi în copaci străvechi, şi nu treceau cu turmele lor de acel hotar.

Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din păcate, foarte multe femei au psihologia unei prostituate latente: să găsească un bărbat bogat care să le hrănească. Iar pentru asta, ele plănuiesc să aibă grijă de gospodărie şi să fie gata în orice moment pentru sex. Lucrurile trebuie numite aşa cum sunt: asta este prostituţie. Însă acum sunt foarte mulţi bărbaţi care pot fi numiţi profitori latenţi, care caută femei bogate, însă ei nu doresc să se dezvolte.

Mihail Litvak în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea obişnuită a faptelor, cei răi nu erau pedepsiţi şi nici cei buni nu erau recompensaţi. Succesul le revenea celor puternici, iar eşecul le era dat celor slabi. Asta era tot.

citat clasic din romanul Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai îşi conduse colegul până în locul în care se aflau roboţii; aceştia erau într-adevăr, finisaţi. Lucian îi mai văzuse cu doar câteva zile în urmă, dar atunci nu erau gata. Acum păreau altfel, de parcă erau alţii, nu aceiaşi. Lucian nu-şi putu reţine o scurtă exclamaţie admirativă; acum roboţii arătau foarte bine. Îi privi îngândurat şi-i păru bine că decisese ca aceştia doi să fie roboţii pe care-i vor lua cu ei, în misiune, dacă vor mai pleca vreodată în această misiune. Amintindu-şi de reclamaţie, de Comisia Disciplinară, de neplăcerile care-l aşteptau luni, se încruntă a nemulţumire. Totuşi, îşi eliberă mintea de aceste gânduri, făcând astfel loc întrebărilor pe care să le adreseze celor doi roboţi, însă întrebările parcă fugeau de el în acel moment. Privi din nou spre cele două creaturi metalice...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Controversă

Ascultam acele poveşti,
Deşi nu era vremea lor -
Cum nu-ntelegi când priveşti
Aerul morţilor.

"Era acel tânăr prea singur!
Dar toţi îl iubeau...
- Atunci nu era aşa singur!
Sau ceilalţi nu erau.

Si-o tânără fată cu dânsul -
De-abia în lume-au plecat,
Incât îţi vine şi plânsul,
Printre-ntrebări, ne-ncetat.

Si iată, din toate, nimicul -
Un înger, apoi, s-a născut...
- Acestea erau, deci, nimicul,
Si-ndată, orice a tăcut!

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înspre munţi erau pâcle neclintite; Moldova curgea lin în soarele auriu într-o singuratate si-ntr-o liniste ca din veacuri; si
câmpurile erau goale si drumurile pustii în patru zări; iar călareţul pe cal pag parcă venea spre noi de demult, de pe departate tărâmuri.

Mihail Sadoveanu în Hanul Ancuţei - Fântâna dintre plopi (1928)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată un prinţ şi prinţul acela voia să se însoare cu o prinţesă, dar cu o prinţesă adevărată. Şi a cutreierat toată lumea ca să găsească una pe placul lui şi tot n-a găsit. Prinţese erau destule, dar el nu putea să ştie dacă erau cu adevărat prinţese, fiindcă tuturora le lipsea câte ceva. Şi prinţul s-a întors iar acasă şi era foarte necăjit, pentru că tare ar fi vrut să găsească o prinţesă adevărată.

Hans Christian Andersen în Prinţesa şi mazărea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată un prinţ şi prinţul acela voia să se însoare cu o prinţesă, dar cu o prinţesă adevărată. Şi a cutreierat toată lumea ca să găsească una pe placul lui şi tot n-a găsit. Prinţese erau destule, dar el nu putea să ştie dacă erau cu adevărat prinţese, fiindcă tuturora le lipsea câte ceva. Şi prinţul s-a întors iar acasă şi era foarte necăjit, pentru că tare ar fi vrut să găsească o prinţesă adevărată.

începutul de la Prinţesa şi bobul de mazăre de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!