Cu musculiţe-
hrănindu-şi puii din cuib
o rândunică.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ploaie de vară -
puii de rândunică
piuie tandru

haiku de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea maternităţii

Să vezi o barză hrănindu-şi puii cu biberonul.

culmi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copac desfrunzit-
în bătaia vântului
un cuib părăsit.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu o speranţă-
stropii ploii de vară
căzând pe creştet.
*
O rândunică
la zbor învaţă puii-
mirosul toamnei.
*
Priveşte cerul
de pe pustiul pietrei-
o floare de colţ.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu pliscul deschis-
puiul de rândunică
aşteptând hrana.
*
Răcoarea umbrei-
pe geam prelingându-se
stropii de ploaie.
*
O lună plină-
sparge liniştea nopţii
un câine lătrând.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exact aşa eşti şi tu. Când îi permiţi Conştiinţei să te îmbrăţişeze eşti exact ca puiul în cuib de rândunică. Totul este sacru. Doar reîntoarce-te şi fii aidoma acestor pui de rândunică: Fii "Eu sunt" neasociat cu nimic din ce îţi vinde mintea şi atunci nici măcar libertatea eternă nu te va putea refuza.

Atmaji Maharaj în Pui în cuib de rândunele, YouTube
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

HAIKU
Iarba căzută
sub coasa ascuţită-
în zorii zilei.
*
În prag de toamnă-
pregătindu-se de zbor
puii de barză.
*
Pe cer acvila-
păsăret în alertă
zburând în tufiş.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

pierzanie -
un cuib de rândunică
pe un ram în crâng

haiku de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puii vrabiei zboară din cuib numai după ce i-a învăţat mama lor.

aforism de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pâlcul de copaci
cucul în cuib de cioară-
gata scandalul.
*
Ramul de alun-
gata de săritură
o veveriţă.
*
Lovituri de plisc
spărgând coaja oului-
semnul vieţii.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cioară în zbor
pe deasupra ogrăzii-
căzând o nucă.
*
Final de vară-
forfotă de viaţă
în cuib de barză.
*
Roşii flori de mac
îm holda aurie-
secerătorii.
*
Sub licăr stelar
seninătatea nopţii-

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel unui critic

Mă arde critic, din condei
Şi mi se pare agresiv,
Deloc nu este milostiv
Şi-i piperat ca un ardei.

Găsind adesea un motiv,
El caută un just temei
Ca să mă ardă din condei
Şi să nu pară agresiv.

O iau încet şi progresiv
Cum mie-mi stă în obicei,
În vers adaug exploziv
Şi pân' ai număra la trei,

Se face bombă... din condei!

Ioan Friciu

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut-ai... oceanul...

Trecut-ai peste oceanul cel albastru
În pragul toamnei, ca o rândunică;
Din mine, rugi spre ceruri se ridică
C-am rămas cu sufletul sihastru.

Acum, când viaţa este tot mai mică
Mă simt ca un soldat captiv în castru
Cu gândul să te caut pe un astru
Pe care Demiurgul mi-l indică.

Mai trece-un timp, de săptămâni ori luni
Ca rugile să fie împlinite
Cu har coborâtor din îngeri buni.

Pe fruntea-ţi albă voi aşeza cununi
Din florile câmpiei înverzite
Cu ale mele doruri împletite...

sonet de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce ne exersăm tristeţea şi nu bucuria, aşa cum puii de rândunică îşi exersează zborul? De ce ne temem că, în abisurile sufletului coborând, vom da de şi mai multă tristeţe, dezamăgire şi eşec? Dacă acolo, adânc îngropată, se află iertarea?

aforism de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un cuib de rândunică

erau braţele lui. şi eu mă simţeam în siguranţă. la adăpost
chiar dacă nu era un sfarmă piatră sau un strâmbă lemne, era îngerul meu păzitor
şi împreună descopeream lumea miraculoasă a poveştilor ori de câte ori
plecam la plimbare în parc
el ştia unde este palatul Zânei Zorilor şi pe unde trebuie să treacă Făt Frumos
el o ajuta pe Cenuşăreasa să scuture cenuşiul zilelor morocănoase
şi tot el mi-l arăta pe prinţul cel bubos ce-şi orăcăia nedreptatea
florile creşteau din poveştile lui mai curate şi mai colorate
iar mâinile lui găseau rostului şi locul fiecarui lucru
buzele lui nu ştiau povestea lui "te iubesc"
dar din inima lui picura balsam
şi căzăturile suflate cu îndărătnicie
se vindecau miraculos
mă lipeam de spatele lui
şi împreună tăiam valurile zilelor
când mă urca pe umeri puteam să comând
şi întreg pământul se întindea la picioare
dar când palmele lui
se strângeau ca un cuib de rândunică
alungau tristeţea uitării

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ploii

Binevenită este ploaia,
Cu mângâierea ei răcoritoare,
Îşi ascunde puii ghionoaia,
Până va fi iarăşi soare.

În crâng s-opreşte simfonia
Păsărilor cântătoare...
Binevenită este ploaia,
Cu mângâierea ei răcoritoare.

Este o vreme trecătoare,
Ce face atât de veselă câmpia,
După arşiţa ucigătoare,
S-a umplut de nori tăria...
Binevenita este ploaia.

rondel de Ioan Friciu (10 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cuib de fericire

[soţului meu, cu dragoste]

fericirea mea vine de la stele
când pogoare lumina în ochii tăi
voi împărţi cu tine visele mele
în care nu pătrund timpii cei răi.

împarte cu mine bucuriile verzi
vreau să şţii că te am doar pe ţine
atunci când mă săruţi şi mă dezmierzi
simt că plutesc pe valuri cristaline.

noaptea mă cuibăresc la pieptul tău
ca o rândunică în cuib călduros
mă ţii departe de beznă de hău
cu şoapte de iubire mă înveleşti duios.

tu inima romantică mă faci fericită
în fiecare clipă mă simt împlinită.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timida primăvară...

Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.

Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranţă
C-alungă hibernala claustrare.

Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce şi-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândeşte seara.

În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieşim
Liberi să ne-ncălzim la soare?

Ioan Friciu, 27.03.2020

poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Auzindu-se-
în fânul din căpiţă
concert de greieri.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inconfundabil-
parfumul ameţitor
emană din crini

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!