Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Remember eminescian

REMEMBER EMINESCIAN

Peste vremuri încercate
străbate un dor de-un veac,
de Luceafărul din carte,
ce din Cer privește-n Lac.

Un incurabil romantic,
spre astre plecând grăbit,
și-a lăsat dor singuratic
în Luceafăr din zenit.

Rapsozi pe ogorul gliei
i-au pus versurile-n cânt,
cu ecoul poeziei
de dor doinit la mormânt.

În clinchetul de izvoare
plânge Basarabia
și caută alinare
la mama România.

"Somnoroase păsărele"
închid pleoapa nopților
și se înalță la stele
înaripate de dor.

Teiul își scutură floarea
pe al său, pustiu mormânt,
de se întunecă zarea
sub norii bătuți vânt.

La mormânt de criptă veche
se deapănă amintiri
despre poet nepereche
cu eternele iubiri.

Înghețat de viscol arctic,
Luceafărul visător
duce-n univers galactic,
dor pe raze curgător.

Iunie 2014
Maria Filipoiu

poezie de din Luceafărul Eminescu (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

O, nemuritor Luceafăr (omagiu)

O, NEMURITOR LUCEAFĂR!
-omagiu spiritului eminescian-

O, nemuritor Luceafăr
ancorat în Cer albastru!
Te așteaptă flori de nufăr,
să le dai sclipiri de astru!

Zbor de Pasăre Măiastră
e drumul tău prin infinit!
Floare-albastră... Floare-albastră...
cu dor te-așteaptă-n asfințit!

Codrul, după tine plânge,
plâng în ropote, izvoare,
căiubirea lor se frânge
pe-ale vremii sanctuare!

Teiul, la pământ se-nclină,
încărcat de flori și doruri,
că nimeni nu-i mai alină
tristețea pusă-n ecouri!

Plânge "pădurea de argint",
vânt pribeag prin ea doinește
și-i lasă dorul de alint,
când toamna o desfrunzește!

"Plopii fără soț" suspină
în foșnet lin și visător,
așteptând un crai să vină
cu o poveste de amor.

Numai Tu, străin și rece
privești din Bolta cerească
sa vezi, viața cum le trece
în menire pământească!

În valuri vin generații,
sărută crucea la mormânt
și-n vers te cântă confrații
din flori îpletindu-ți veșmânt.

Maria Filipoiu
15 iunie 2014

poezie de din Luceafărului Eminescu (15 iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bădiță Mihai, mai stai (sonet)

BĂDIȚĂ MIHAI, MAI STAI
(sonet omagial)

Te-aștept să vii în vis, Bădiță Mihai,
Ca Luceafărul pe lac împodobit
Cu nuferi și stele, de nu ești grăbit,
Să-mi asculți dorința, când îți spun: Mai stai!

Plutind pe valul apei, îndrăgostit,
Te adun în stropii de smarald, să-mi dai
Din Universul astral, un colț de Rai,
Pentru amorul în vers pecetluit.

În zori te privesc pe roua ochilor
Și te închid în altarul sufletesc,
Să te îmbrățișez cu lacrimi de dor.

Rămâi în suflet și am să-ți dăruiesc
Omagii de dragostea poeților,
Când te comemorează și te cinstesc!

15 iunie - comemorare eminesciană

Maria Filipoiu

sonet de din Luceafărul Eminescu
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Luceafărul înamorat (odă lui Eminescu)

LUCEAFĂRUL ÎNAMORAT
(odă poetului Mihai Eminescu)

În amurg, pe Lună plină,
Luceafărul din zenit
curge-n rază de lumină
prin "pădurea de argint".

Peste crâng, amoru-și lasă
dintr-un vis demult apus,
când, culcat pe iarbă deasă,
de doruri era răpus.

Dar pe-a Timpului cărare,
numai un dor a rămas,
ce-n suflet îi toarnă jale,
prin codru făcând popas.

Dorul se scurge-n iubire
de jună și luceafăr,
dar se pierde-n amintire,
că numai el e teafăr.

Peste veac, el o privește
într-un funebru veșmânt
și ca-n vis își amintește
iubirea de pe Pământ.

Pe rază-n codru coboară
cu-al nebuniei amor,
ce-l trăia odinioară
în destin de muritor.

De a iubirii candoare,
din steaua lui cerească
lasă dorul pe cărare,
să nu-l mai chinuiască.

În cerdac, pe prispă veche,
o jună mlădioasă
cheamă astrul nepereche,
ce-l vrea ca mire-n casă.

De cum răsare, îl vede
în fereastra din iatac
și-ndată, firea își pierde,
raza lui să-i fie leac.

Din raze își face brațe,
Luceafărul iubitor,
de ele să se agațe
pământeanca în amor.

Se coboară pe-a lui rază,
cu iubire de fecior,
copila îmbrățișează
într-un foc mistuitor.

Iar cu patimă nebună,
de iubire însetat,
fetei așează cunună,
pe păr bălai inelat.

Fața palidă-i sărută
cu ai razei fiori reci,
dar, când inima-i ascultă,
amuțită e în veci.

Cununița de mireasă,
Luceafărul sărută,
de soartă nemiloasă,
iubirea e pierdută.

Mireasa încoronată
n-a gustat fericire.
Când a fost îmbrățișată,
a căzut în neștire.

Fetei dragi, cu plete dalbe,
să-i sărute chip a vrut.
Dar răsare în nopți albe,
pe mormânt să-i dea sărut.

Ochii ei, spuma de ape,
nu-i va mai vedea nicicând.
Veșnicia de sub pleoape,
îi ascunde în pământ.

Lucefărul s-a întristat
și-n cer înalt stă ascuns,
iar când este înamorat,
privește-n iatac de sus.

Ar vrea să vină în pridvor,
chipul să-și încălzească
la sânul ei, prin nopți de dor,
iubirea să renască.

Tristețeți își ascunde sub nor,
ce cu lacrimi reci se scurg
de sentimente care dor
și năvălesc în amurg.

Ploaia nopților îi stinge
flacăra din iubire,
iar dorul-n lacrimi se frânge,
de-a junei amintire.

Raze se scurg în genune
și lacrimile-n izvor,
că răsare și apune
singur și rătăcitor.

Dar în cerească menire,
iubirea pământească
este o închipuire
cu față omenească.

Nu mai vrea nemărginirea
singurătății pusti,
de când lipsește iubirea
și căldura inimii.

Ar da toată veșnicia
pe-o clipă de iubire,
de-a fi vremelnicia,
un vis pentru jertfire.

Pe Luceafăr îl apucă
al Soarelui răsărit,
când caută o nălucă
dusă-n dorul adormit.

Dorul de juna suavă,
Luceafăru-n cer duce.
Dar ce folos de-a lui slavă,
când ea zace sub cruce?!

Cui servește măreție
în eternul necuprins,
când pe cer arde făclie
de spirit pe pământ stins?

El poartă cruce divină
pe calea veșniciei,
cât poeții îi închină
misterul poeziei.

Astrul nopților albastre
arde-n seri, înamorat,
și coboară dintre astre
pentru vis de neuitat.

Ale Timpului ferestre
le-am deschis cu dor și drag
de a iubirii povește
păstrată-n suflet pribeag.

Pictat cu aripă de gând
pe trecutul adumbrit,
duc dor din suflet fremătând,
din amurg în răsărit.

Lăsându-mi vis între coperți,
cu viața-mi de împrumut,
te rog, Emine, să mă ierți,
de n-am scris cum ai fi vrut!

Maria Filipoiu

Poem premiat la Concursul "Dor de Dor" / 2015
*Revista "Dor de Dor"- nr. 106, pag. 2, 2015 / Medalion literar.

Maria Filipoiu

poezie de din Luceafărului Eminescu (2015)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Eternele poeme

Ne apropiem
de teiul singuratic
ce străbate orizontul
în liniștea serii
crengile par niște
perdele-nflorate
luna își întinde
mâinile fine
prin voalul de mătase
revărsând dor și patimi
peste sat.
Stelele, neobosite făclii
deapănă firul nopții
am privit destinul schimbat
într-o nouă formă
a vieții...
culeg parfumul florilor
din zborul secundei
facem schimb de cuvinte,
caut echilibrul
în eternele poeme.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Mi-e dor de el ...

Mi-e dor de el cum pietrei din albia secată,
Îi este dor de râul ce-o-nvolbura odată.
Mi-e dor de el cum florii din ram de primăvară,
Îi este dor de soare ce-n brațe--i se strecoară.
Mi-e dor de el cum gliei de apă văduvită,
Îi este dor de cerul cu ploaia-i liniștită.
Mi-e dor de el cum morii sricate de un veac,
Îi este dor de bobul dintr-un nevrednic sac.
Mi-e dor de el cum cojii din învelișul crud,
Îi este dor de miezul crescând în pântec nud.
Mi-e dor de el cum nopții cu stele care cad,
Îi este dor de astrul ce rătăcea nomad.
Mi-e dor de el cum flamei din jar, arând mocnit,
Îi este dor de lemnul ajuns demult chibrit.
Mi-e dor de el cum mării și zeii de se-opun,
Îi este dor de-oceanul, bătut și de taifun.

poezie de (9 iunie 2021)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mamei, de 8 Martie

Mamei, de 8 Martie

Pe pat de gânduri îmi aștern dorință,
Ce nu-mi mai poate fi îndeplinită.
Să-mi sărut măicuța, nu-i cu putință,
de moartea vicleană e răpită.

În brațe de dor, din amintiri o strâng
La pieptul cald, cum o făceam odată.
De dor mă doare sufletul și o plâng
La crucea de mormânt, îngenuncheată!

De Ziua Mamei sărut icoana sa,
Cu flori din grădină o împodobesc
Și cu dragoste o voi îmbrățișa,
Când fruntea ce-o săruta de ea-mi lipesc.

La capăt de mormânt aprind făclie
Mamei mele de pe Calea Lactee,
În visul meu spre a vedea să vină,
Când arde gândul pe-a slovei scânteie.

Opt Martie era o zi frumoasă
Și mare sărbătoare-n sufletul meu,
Chiar pe vreme cețoasă ori ploioasă,
Că măicuța mă iubea ca Dumnezeu.

Azi de iubirea mamei sunt flămândă
Și însetată de chipul iubitor.
La opt Martie, privirea-mi inundă
Izvorul de dor, ca ploaia norilor.

Dorul de mamă stârnește furtună
În inima de tristeți inundată,
Că nici vremea însorită nu-i bună,
De când n-o mai văd pe mama la poartă.

Autor Maria Filipoiu
7.03.2016

poezie de (8 martie 2016)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul este mare belea,
de când și-a pierdut perechea.
Tânjește după iubire
să scape de pătimire.
Se visează lângă zâne,
dar tot singur-cuc rămâne. - Maria Filipoiu / despre dor

în citate despre dor (19 mai 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de primul sărut (sonet)

DOR DE PRIMUL SARUT
(sonet de restriște)

Îmi caut primul sărut prin amintiri,
Când mi se face dor de o iubire,
Ce-a fost a sufletelor contopire
Și-i prizonier în tainice trăiri.

A fost doar o inocentă jertfire
De sentimente, ce pluteau în roiri
La matca vieții, dar fără pătimiri
Și năzuința de însuflețire.

Ecoul sărutului mai răsună
Pe portativul inimii stinghere,
Când sufletul pribeag îi cântă-n strună.

Se cuibărește în pustii ungere
Și în tolba regretelor adună
Enigma sorții scrisă în mistere.

*6 iulie - Ziua Internațională a sărutului
Maria Filipoiu

sonet de din Sonete dedicate (6 iulie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor

Aripă de dor
Coborând ușor,
De la cer cu stele
În toate ale mele.
Cald și trist fior
Cu el mă-nfășor,
De la cap la gât
Până la pământ;
Ca o pânză deasă
Ochii imi apasă.
Dor pus peste dor,
Rănile mă dor,
Inima mă lasă,
Simt că pot să mor
Ucisă de dor.

poezie de (18 august 2012)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Luceafărul de veghe (sonet)

LUCEAFĂRUL DE VEGHE
(sonet poetului Eminescu)

Prin nopți de veghe, pe bolta cerului
Adulmec Luceafărul cum privește
O lume în care nu-și regăsește
Iubirea pe sub coroana teiului.

Dorul și iubirea își împletește
De-a încununa muza poetului,
Ce-l așteaptă la răscrucea timpului,
Cu spiritul ce în veci îl iubește.

Dar visul amăgitor dispare,
Când zorii îl ascund sub pleoapa nopții,
Să revină cu-a vremii repetare.

În mistere cerești caută sorții,
Ce-l pot aduce pe-a vieții cărare,
Să evadeze din Imperiul Morții.

Maria Filipoiu

sonet de din Luceafărul Eminescu (iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Migranții poartă în suflet graiul matern și în buzunar o mână de țărână din ogorul gliei, să nu-și uite rădăcinile. - Maria Filipoiu / Despre Limba maternă
(21 februarie - Ziua Mondială a Limbii Materne)

citat din (21 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întoarcere la copilărie (sonet)

ÎNTOARCERE LA COPILĂRIE
(sonet copilăriei)

Mă-ntorc la copilul din sufletul meu,
Să-i spun că din ochi se scurge râu de dor
Și inundă icoana bunicilor
Din altarul inimii ca un muzeu.

Mă furișez în al căsuței pridvor,
Cum în vremuri frumoase mergeam mereu
Ca toți nepoții, la masa din antreu
Încărcată-n cinstea sărbătorilor.

Las dorul la streașina speranțelor,
Când văd pustiu în copilăria mea,
Să nu-l topească ploaia lacrimilor.

De străbuni tot mai săracă e lumea
Și plânge cerul cu lacrimile lor,
În Ziua Copilului lăsând jalea.

* 1 iunie - Ziua Copilului
*La mulți ani copiilor de toate vârstele!

Maria Filipoiu

sonet de din Sonete dedicate (30 mai 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Regăsire în Zodia Iubirii

REGĂSIRE ÎN ZODIA IUBIRII

Te regăsesc, iubite, pe aripi de dor,
În zborul ce duce către fericire,
Din amurg și până în geana zorilor;
Când la stele din priviri înalț zidire.

Te regăsesc în parfumul de petale,
Prin dimineți culese dintr-un câmp de maci.
Te închid în suflet, ca să-mi alungi jale
Și dorul nestăvilit de momente dragi.

Te-aud în șipot de ape curgătoare
Ce parcă îmi șoptesc un basm de iubire,
Și duc ecouri pe-ale vieții hotare,
Cu tristețe ce se scurge din privire.

Te regăsesc în răsăritul de Soare,
Când strecoară raze prin nori de furtună,
Flacără de dor să-mi aducă din zare,
S-aprind focul iubirii prin nopți cu lună.

Dar făclia iubirii cu tine s-a stins,
Când florile se ofileau în cunună.
Doar dorul mă-nsoțește în al nopții vis,
Pe aripile lui să fim împreună.

Te aud cum mă strigai din trenul vieții,
Ce-a traversat cândva, zodia iubirii.
Dar frânt mi-e visul în zorii dimineții
Fără să cobori în gara fericirii.

Maria Filipoiu
Iunie. 2014

poezie de din De dragoste și dor / carte "În Zodia Iubirii" (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor singuratic

Dor singuratic la cumpăna sufletelor.

Pleoapa lui întredeschisă
naște lacrimi,
ca picături
de rouă,
pe obrazul zorilor.

Doar gândul își caută
acum,
zadarnic,
pe căi nenumărate, drumul spre tine.

poezie de
Adăugat de Ioan MargineanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Studii sociologice 2004-2014" de Ioan Marginean este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -25.00- 19.99 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Mi-e dor

Mi-e dor de tine,
De zâmbetul tău și de drumul spre casă,
Fată frumoasă!
De ie și de maramă,
De opinci și ilic...
De toate mi-e dor câte-un pic.
Mi-e dor de lumina din ochii tăi!
De nucul bătrân, de amintiri și de vise,
În care, alergai pe cărare,
Înger cu aripi de fluturi,
Înger cu aripi de fum.
Alergai spre-nceputuri...
Poveste de-o clipă
Între cer și pământuri,
Ce în gând se-nfiripă.
Copilăria...
Mi-e dor de bunica Maria,
De casa cu flori la fereastră,
De fântâna din curte
Și de dudul din poartă.
Mi-e dor de-altădată!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În urma ta

ÎN URMA TA

În urma ta plouă cu lacrimi amare,
De dor și iubire, ce-n suflet mi-ai lăsat,
Și se revarsă pe-a speranței cărare,
Când te privesc venind în visul adorat.

Te cheamă inima, de tristețe ninsă,
Să-i fii oaspetele de odinioară,
Cât mai este mir în candelă aprinsă,
Pentru iubirea trăită prima oară.

Ca ieri te mai aștept, înaripat de dor,
Să mă-ncălzesc la soarele din privire,
Iubirii mele caste să-i fii protector,
În tainele ei să nu vină alt mire.

În urma ta suspină vechea lăută,
Ca jalea jurămintelor rătăcite
În iubire de sufletul tău cusută
Cu fire de sentimente aurite.

Se stinge făclie în candela vieții
Și-al inimii ecou, ce n-a fost auzit
De așteptări înghețate în nămeții
Veșniciei, cu sufletu-mi înzăpezit.

Iunie 2014
Maria Filipoiu

poezie de din De dragoste și dor (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Salcie lină

Trupul tău, viscol curat
A înghețat trădarea din oglinzi
Cum arde dinlăuntrul meu
Luceafărul ce vrei să-l prinzi.

Salcie lin㠖 dor de ape
Ne sunt luminile puține
Și viața nu mă mai încape
Și curge-n silă lângă mine.

dor amurgurile toate
De încruntarea morții vii
Când bate-n poartă la cetate
Ecoul stelelor târzii.

poezie de din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de tine, tată

Murit-au ochii mei cu tine,
Dincolo de mâine nu am mai văzut
Sorbind ușor din pocaluri venine
Din pământ primesc un ultim salut!

Prin frunze reci doar un fior adie,
O, dor de casă, o, dor de mormânt.
Cu toamna-n suflet, am rămas pustie
Ca frunza uscată plutind spre pământ

Cresc focuri mari de inimi istovite
Spre luna vie de-un sfert lipsită
Roșcate frunze se desprind smerite
E vânt și-orice speranța e pierdută.

poezie de (28 octombrie 2013)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dan Mitrache

Dor

Mi-e dor de ea, mi-e dor nebun de ochii ei
Mi-e dor s-alerg cu fata mea prin munți, în văi
Dor ca să stau cu ea lungit pe țărm de mare
Dor s-o dansez, dor s-o iubesc, dor de uitare

Mi-e dor să dorm și s-o visez, iar la trezire
Mi-e dor să văd că este încă lângă mine
Dor mi-e s-aud doar vocea ei catifelată
Dor s-o ating, dor să o gust, dor s-o am toată

Mi-e dor să știu că e a mea pentru vecie
Mi-e dor să fac mereu cu ea o nebunie
Dor să o mușc și să o simt cu-nfrigurare
Dor să o văd, dor de-un surâs, și dorul... doare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Mi-e dor de sat

În candele industriale
ard aldehide și uleiuri
și peștii beau petrol
îngrămădiți sub cheiuri
în lacul de nămol

din armăsari de fier răzbate
sărutul sec
al roților dințate

noroc -
același soare fără nume
răsare și apune iar
în vârf de bloc

mi-e dor de sat
mi-e dor de țară
de ce am lăsat
mi-e dor de câmpul presărat cu oi
de rapsodia nopților de vară
mi-e dor de-un car cu boi
de praf noroi de câini și gropi
de izul proaspăt de cartofi
de ce am lăsat și-acum mă cheamă
mi-e dor de sat

mi-e dor de tine
mamă.

poezie de din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook