Lacrimile icoanei

LACRIMILE ICOANEI

Pe al creştinătăţii plai
curge Mirul din icoană,
când Sfântul lăcrimează-n Rai,
de a sufletului rană.

Lacrima-n mir se transformă
pentru candela credinţei,
cu a spiritului formă
din Raiul făgăduinţei.

La poarta Raiului ceresc,
creştini aşteaptă chemare
să-şi ducă suflet omenesc
pe-a veşniciei cărare.

Pe suflet scriu rugăciune,
la altar ceresc s-o ducă,
în a icoanei minune,
când Sfântu-ncepe să plângă.

Pe lacrima din icoană
curge al credinţei mister,
din suflet fără prihană
să se reverse Adevăr.

Omul pe Calea Domnului
pune lacrimi în speranţă
să dăruie sufletului
Lumină, spre altă Viaţă.

La împărătească poartă,
a eternităţii cereşti,
las rugă înlăcrimată
din soarta vieţii pământeşti.

Cu toiag de timp va bate
la poarta Dumnezeirii,
Sufletul, de-ai fi iertate
păcatele omenirii.

*"Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.
Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine." - Ioan 14:6
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Calea, Adevărul şi Viaţa - poezii religioase
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune pe aripi de suflet (sonet)

RUGĂCIUNE PE ARIPI DE SUFLET
(sonet în rugă)

La Tine, Maică Sfântă, vreau să trimit
Cu glasul gândului, un vis tomnatic,
Ce-n iarnă eternă va fi ostatic
Şi nicicând la viaţă nu va fi trezit.

Prin întomnarea-mi trece vânt năprasnic
Şi-mi ducă lumina din vis ne-mplinit
Pe stea divină cu al ei răsărit,
Purtând speranţa-n Univers galactic.

De sfârşit dramatic înspăimântată,
Pe aripi de suflet scriu rugăciune,
Spre a-mi fi veşnicia luminată.

Să îmi salvez visarea din genune,
De Maică a fi binecuvântată,
La poarta Raiului fac plecăciune.

Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Smerenia

SMERENIA

Mi-am trimis ades speranţă
după divină menire,
dar am primit ignoranţă
cu-a sorţii nefericire.

În genunchi mă plec pioasă
la altar de rugăciune,
când conştiinţa mi-apasă
pe suflet ca un tăciune.

La icoană stau smerită,
sperând că aripi vor creşte
pe umbra neprihănită,
ce spre Rai, drum îşi croieşte.

Pe gânduri îmi duc jertfire
printre Îngerii din Ceruri,
cu-a sortii nemărginire,
suflet traversând eteruri.

Sufletu-n genunchi aşteptă
la poarta Dumnezeirii,
pentru o răsplată dreaptă
în sentinţa împlinirii.

Pe Pământ mă voi întoarce
într-o sacră alianţă,
Îngerii de-mi vor preface
sufletul într-o speranţă.

12 Iulie 2014
© Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din LA POARTA DIVINITĂŢII -
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă de Rusalii (sonet)

RUGĂ DE RUSALII
(sonet Sfintei Treimi)

Înalţ o rugă spre Tine - Părinte,
Că în orice clipă îmi eşti aproape
Şi-mi luminezi privirile mioape,
Când neputinţa se scurge-n cuvinte.

Adun Lumina Duhului sub pleoape,
Ca un răsărit a Treimii Sfinte,
Să-i croiască sufletului veşminte,
Cu îngerii să meargă la agape.

Îi rog pe Taţăl, Fiul şi Duhul Sfânt,
Cu harul credinţei să-mi lumineze
În ochiul minţii coborât în cuvânt.

Pe calea veşniciei să-l vegheze,
Din Lumină ţes sufletului veşmânt,
La porţi de Rai pe el să-ngenuncheze.

Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu din Sonete creştine
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărirea Luminii (sonet)

RĂSĂRIREA LUMINII
(sonet Pascal)

Răsare Lumina Domnului Hristos
Din covor astral, împletit cu stele,
La Înviere, când vine Paştele,
În altarul sufletului credincios.

Din mugurii ei se-aud cuvintele:
"Luaţi Lumină!" din spirit maiestuos!
Ca să sfinţească sufletul virtuos,
Când îngerii aprind candelabrele.

Lumina coace rod în suflet mănos
Cu flacăra ce urneşte muntele
Şi miracolul gândului luminos.

E mister care înalţă templele
Credinţei, la Paşte în miei sângeros,
Când spirite bântuie mormintele.

Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu din Sonete Pascale (5 aprilie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine merge prin viaţă fără Dumnezeu, nu găseşte calea spre Rai.
Dumnezeu este lumina vieţii şi a sufletului pe calea eternităţii- Maria Filipoiu / despre credinţă

Maria Filipoiu în citate despre credinţă (23 mai 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul prin iarna eternităţii

Suferinţa mă apasă
pe firea-mi neputincioasă,
iar doru-n suflet fremătând
se-ncheagă pe lacrimi de gând.

Cu singurătatea-n noapte,
se scurg lacrimile-n şoapte,
la sfinţi ducând rugăminte,
când pun sufletu-n cuvinte.

Năzuind la vremuri bune,
de la Domnul cer minune
în speraţe ruinate,
de-a fi binecuvântate.

Iarna vieţii greu mă ninge
şi lumina în ochi stinge,
din ramuri să rămână scrum
pe al vremelniciei drum.

Din foc recuperez scântei
şi-n razele ochilor mei
le pun cu viaţa stinsă-n glas,
pe ele, rod de gând să-mi las.

Dar vânt rece îmi îngheaţă
viaţa-n ultima speranţă,
spulberând cenuşa sorţii
prin eternitatea morţii.

Suflet pe cărări albite
se-nalţă la cete sfinte,
ducând făclie de ceară
pe a veşniciei scară.

Visul de odinioară
îl închid într-o cămară
din sufletu-mi neliniştit,
să-l scot în alt destin menit.

Din flori de soartă umbrite
strâng petale ofilite
în covoraş multicolor,
să-l duc pe Drumul Robilor.

Cu lacrimi de gând le stropesc
şi-n suflet le adăpostesc,
prin a veşniciei ceaţă
să-mi amintească de viaţă.

Din speranţe ne-mplinite
zugrăvesc muză-n cuvinte
pentru poeţii Cetăţii,
la Poarta Divinităţii.

Pe covor va îngenunchea
sufletul meu, Domnul să-i dea
viaţă şi destin pe Pământ,
să-mi leg menirea de cuvânt.

2 Februarie, 2022
© Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu (2 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemele vieţii îşi au rezolvarea în suflet. Cine nu găseşte răspunsuri în propriul suflet să caute în sufletul mamei. Prin el vorbeşte Învăţătorul omenirii. – Maria Filipoiu / despre mamă

citat din Maria Filipoiu (8 martie 2016)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice copil vine pe lume, cu zestrea divină: două aripi, o cheie şi o ancoră.
Aripile îl ajută să-şi ia zborul în viaţă, cu cheia deschide uşa norocului şi ancora o foloseşte pentru a poposi de pe valurile vieţii în loc prielnic sufletului său. - Maria Filipoiu / Despre Viaţă, Noroc şi Suflet.

citat din Maria Filipoiu (10 februarie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta este chipul sufletului îngenuncheat la rugăciune.
Acesta este vizibil şi străluceşte, când Duhul Sfânt îl sfinţeşte.
Când sufletul nu e binecuvântat, creaţia rămâne în anonimat. - Maria Filipoiu / Despre Suflet şi Creaţie

citat din Maria Filipoiu (20 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darurile Primăverii

DARURILE PRIMĂVERII

La fete, mame şi doamne
Vine zâna Primăvară
Cu salcie la icoane
Şi coşuri de tămâioară.

Vin obiceiuri străbune
Şi "babe capricioase",
Mucenicii să adune
Oaspeţi la mese gustoase.

Sănătate şi iubire
De primim cu prisosinţă,
Domnului spun mulţumire
În poeme de credinţă.

Spre a fi viaţa frumoasă,
Dragă şi îmbelşugată,
Când staţi cu cei dragi la masă,
S-aveţi inima curată!

Amintiri să se reverse
Dintr-un car de mărţişoare,
Ce din gând nu pot fi şterse
Pe-a primăverii cărare!

Mereu să purtaţi în suflet,
Sentimente de candoare
Şi fericirea în zâmbet,
Sfidând vremea trecătoare!

Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu (2 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unire în cuvânt (baladă)

UNIRE ÎN CUVÂNT
(baladă)

Între Cer şi Pământ,
glasul duce-n grai sfânt,
al gândurilor cânt,
de unire-n cuvânt.

Glas de poezie
ca o ciocârlie
răsună-n câmpie,
sufletul să-mbie.

Străbună chemare
strigă la hotare,
spre unificare:
România Mare!

Prutul învolburat
în maluri a săpat
şi-n val a legănat
neamu-n lacrimi scăldat.

Uniţi pe vecie,
fraţi din Românie
şi Basarabie,
să-şi apere glie.

Unirea să fie
pentru veşnicie,
las în poezie,
dorul de frăţie.

Gânduri legănate
pun ca semn de carte,
de-a nu fi uitate,
nici înstrăinate.

Dor de plai pitoresc
voi duce-n Rai ceresc,
în stih să-l ntâlnesc
pe plai dumnezeiesc.

Inimi înfrăţite
de neamul părinte,
vor cânta unite
şi nedespărţite.

În destin înfrăţiţi
şi în suflet smeriţi,
veşnic să fim uniti
şi-n Paradis cu sfinţi.

21 Martie, Ziua Mondială a Poeziei
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Omagii Poeziei (21 martie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înălţarea Sfintei Cruci

Înălţarea Sfintei Cruci

În anotimpuri la răscruci,
Prin Înălţarea Sfintei Cruci,
Cu har cinsteşte soborul,
Pe Iisus Mântuitorul.

Patimile-s amintite
De duhovnic sau părinte,
Cum Hristos a fost chinuit,
Şi între tâlhari răstignit.

În recviemuri cântă sfinţi,
Când slujitori fără arginţi,
Spre cer înalţă cântare
Cu a Crucii Înălţare.

Spre a morţilor cinstire,
Crucile din cimitire
Cu busuioc se-mpodobesc
Şi cu vin proaspăt se stropesc.

Măturisind în Sfânt Botez
Şi-n al Dumnezeirii Crez,
Se înalţă rugăciune
De slavă şi-nchinăciune.

Pe cărarea tinereţii
Pune temelie vieţii,
Când se reunesc destine
În ritualuri creştine.

Spre a vieţii veşnicie,
Revine în tradiţie
Şi minuni înfăptuieşte,
Când credinţa-n om rodeşte.

Sărbători sunt venerate
De la naştere la moarte,
Prin semnul creştinătăţii
Pe Calea Divinităţii.

Iar prin timp ce-n grabă trece,
Crucea-n momânt îl petrece,
Pe om cu sufletul curat,
De viaţă dezrădăcinat.

Cruce pe mormânt veghează
Şi datini perpetuează
La cei ce cred în Dumnezeu
Şi în Treimea Sa mereu.

*14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci
Din vol. "Tradiţii creştine şi ritualuri populare româneşti"
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel elegiac

RONDEL ELEGIAC

De ce plângi, suflet, când te doare
Palma celui ce l-ai ocrotit?
Că nimeni nu îţi dă crezare,
Din cei care te văd răstignit!

Când vezi c-ai rătăcit cărare,
Cu mizerii morale stropit,
De ce plângi, suflet, când te doare
Palma celui ce l-ai ocrotit?

Nu primeşti justă apărare
La fapta ce-ndelung ai trudit
Şi te clatini de îndurare.
Cu pumnalu-n rană răsucit,

De ce plângi, suflet, când te doare?

Maria FILIPOIU

poezie de Maria Filipoiu din Rondeluri
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru arbore genetic (sonet)

RUGĂ PENTRU ARBORE GENETIC
(sonet eroilor războiului)

Trimite, Doamne, Lumina divină,
Din făclia Învierii desprinsă,
De spirit viclean să nu fie stinsă
Prin noaptea minţii, când moartea domină.

Mai lasă poarta Raiului deschisă,
Pacea pe Pământ din el să revină
Pe timp de război şi în veci să ţină,
Cât flacăra vieţii este aprinsă.

Spulberă perdea de cenuşă ninsă,
Când de sub ea strigă obştea creştină,
De focul armat a nu fi cuprinsă.

Te rog, revigorează rădăcină
Mistuită de fiara neînvinsă,
Ramul de neam mai falnic să devină.

Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu din Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creştine/ Editura Libris * Creator (2019)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsplata faptelor

RĂSPLATA FAPTELOR

Am învăţat prin viaţă să fac bine,
să nu spun "Nu!", chiar şi când mi-era greu,
de-a onora aşa cum se cuvine,
promisiunea sufletului meu.

Prin omenie triumfa voinţă
şi îmi încununa cuvântul dat,
că-n fapte punean suflet şi credinţă,
pentru izbânda celui ajutat.

Am insistat peste a mea putinţă,
când dificultăţi am întâmpinat,
că mai mare mi-ar fi fost suferinţă,
de rana în suflet dezonorat.

Putere îmi luam din rugăciune
şi-n semnul crucii puneam speranţă.
Să am mulţumirea faptelor bune,
mi-aş fi dat şi o parte din viaţă.

De îmi erau rude sau simplii străini,
nu pregetam, mereu să fac bine.
Ajutam cât puteam şi din bani puţini,
pe cei şi mai sărmani decât mine.

Nicicând nu am aşteptat vreo răsplată,
aşa cum ar fi fost omeneşte.
Nădăjduiesc a fi îndestulată,
la Domnul, când viaţa se sfârşeşte.

Acum cred proverb ce-mi spuneau părinţii:
"Până la Domnul e cale lungă!
Te judecă şi te condamnă sfinţii,
Până la Rai, sufletul s-ajungă!"

*Din colecţia "Poezia de azi"
30 iunie 2014
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Poezia de azi (30 iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În urma ta

ÎN URMA TA

În urma ta plouă cu lacrimi amare,
De dor şi iubire, ce-n suflet mi-ai lăsat,
Şi se revarsă pe-a speranţei cărare,
Când te privesc venind în visul adorat.

Te cheamă inima, de tristeţe ninsă,
Să-i fii oaspetele de odinioară,
Cât mai este mir în candelă aprinsă,
Pentru iubirea trăită prima oară.

Ca ieri te mai aştept, înaripat de dor,
Să mă-ncălzesc la soarele din privire,
Iubirii mele caste să-i fii protector,
În tainele ei să nu vină alt mire.

În urma ta suspină vechea lăută,
Ca jalea jurămintelor rătăcite
În iubire de sufletul tău cusută
Cu fire de sentimente aurite.

Se stinge făclie în candela vieţii
Şi-al inimii ecou, ce n-a fost auzit
De aşteptări îngheţate în nămeţii
Veşniciei, cu sufletu-mi înzăpezit.

Iunie 2014
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din De dragoste şi dor (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină pentru eroii sanitari

LUMINĂ PENTRU EROII SANITARI

Salvatorul nu-şi mai aparţine,
Când bolnavul pe uşa lui a intrat,
Iar leacul din competenţe vine
În misionar cu suflet devotat.

În orice zi, fără încetare,
Salvarea vieţii e militărească.
Şansa vieţii e triumfătoare
Când lecuirea e dumnezeiască.

Datoria pe deplin a-şi face,
Riscându-şi viaţa, pleacă-n misiune.
Neştiind când se va mai întoarce,
Pentru izbândă spune rugăciune.

Pe copii cu dragoste-i sărută
Şi le oferă exemplu personal.
Dar soarta, mereu neprevăzută,
Încheie menire cu-al vieţii final.

Pe frontul dintre viaţă şi moarte,
Ca soldatul căzând la datorie,
Salvatorul vieţii are parte
De gloria ce ade în făclie.

Pentru nobil ţel, de misionari,
Să în omagiem cum se cuvine,
De Ziua Eroilor Sanitari,
Pe cei viaţa, vieţii ştiu să-nchine!

*În memoria victimelor din echipajul elicopterului SMURD,
prăbuşit în Republica Moldova, la 3.06.2016.
Memorie veşnică!

Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Poeme dedicate (2016)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţie, Preacurată Maică (rondel în rugă)

ŢIE, PREACURATĂ MAICĂ
(rondel în rugă)

Ţie, Preacurată Maică
Îţi închin rugă fierbinte
Din suflet în ritm de toacă
S-audă entităţi sfinte!

S-o primeşti şi să îţi placă,
Îmbrac sufleteşti veşminte.
Ţie, Preacurată Maică
Îţi închin rugă fierbinte!

La icoana Ta se-apleacă
Chipu-mi cu priviri smerite
Să ducă cinstire sacră
Şi cugetare din minte,
Ţie, Preacurată Maică!

Maria Filipoiu

rondel de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (15 august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maternitatea ideilor

MATERNITATEA IDEILOR

Îmi duc singurătatea la maternitate
să nască idee zămislită-n suflet
cu dorul care-n chinul facerii se zbate,
ce-i descendent din înălţătorul cuget.

Apoi, pe Creator îl rog să o moşească,
îngenunchiată la sfântă rugăciune.
Ca unei stele, lumină să-i dăruiască,
Şi s-o înzestreze cu înţelepciune.

De bucurie o scald în roua ochilor,
o-nvălui în puritatea sufletească,
o scot în lume prin ochii cititorilor
şi mă preocup de zestre părintească.

Să crească precum spuma-n valurile mării,
să-şi poarte destin prin eternul infinit,
la ecouri de gând să răspundă chemării
sufletului, ce i-a fost părinte sortit.

De-ar creşte într-o zi cât omul într-o viaţă,
într-o clipă este la maturitate.
Izbândă nouă va renaşte din speranţă,
pe gândul ce-o duce la maternitate.

Mintea poetului e o maternitate
pentru idei ce aşteaptă să se nască
prin nopţi zămislite de gânduri inspirate
şi incurabilă boală sufletească.

Maria Filipoiu / 2014

poezie de Maria Filipoiu din În Zodia Poeziei/ Editura Dandes Press - 2015 (2015)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna mea

TOAMNA MEA

Ascult vântul toamnei, ce-mi bate la uşă,
Prin anotimpul ce ce adoarme-n amurg.
Din frunze croşetez gândului, mănuşă,
Când lacrimile ploii în suflet se scurg.

Se cerne tristeţea-mi ca ploaia-n furtună,
De mila frunzei bătută şi brumată.
Doar vântul îi cântă pe-a ramului strună,
Prohod de adio, din viaţa curmată.

Presimt că toamna mi-aduce gongul morţii,
Când sufletul se scurge într-un vis profund
Şi nu regăsesc drumul vieţii şi-al sorţii,
În primăveri să mai cultiv gândul fecund.

Bruma şi frigul îmi îngheaţă privirea
Şi-adeseori rămâne ideea-n condei.
Iar timpul pecetluieşte amintirea
Pe papirus legat cu firul legendei.

Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!