Nostalgie funebră
Prin moartele scânduri ce stau de strajă
Aș vrea să te mai văd mergând prin cimitir
Să îți mai văd ochii cum mă privesc cu teamă
Iar după să dispari ca prin delir.
Ce opere, ce cantece regale?
Doar vocea ta mă-ncântă când o ascult
Ce îngeri care cântă lin la harpe?
Vreau să mai văd corbii din urma ta cântând.
Să bată clopotele să îți anunțe sosirea
Iar preoți să citească-n urma ta
Să arda candeli pe uitatele morminte
Să-ți amintești că tu ai fost a mea.
Și să dansăm în marea mascaradă
Creată pentru noi de ingerii din iad
Să zboare lângă noi roiuri de fluturi
Ce se transformă-n scrum și cad.
Dar nimeni nu va ști această noapte
V-om dispărea ca vorbele în vânt
Doar cimitirul va rămâne-n noapte
O părăsită bucată de pământ.
poezie de Alin Ojog (10 mai 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânt
- poezii despre voce
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre moarte
- poezii despre iad
Citate similare
Revedere
Plecar-am către voi
Am vrea să vă vedem
Cu fețe de moroi
Să nu vă speriați,
O să venim prin ploaie
Stropiți toți cu noroi
Să ne-nchinăm la cruci
Să fim pe veci iertați.
Aducem jertfă mare
S-ajungă până-n rai
Să ne ofere-o stea
Să ne găsim cărarea,
E noapte ca în iad
Prin marile păduri
De după falnici brazi
Urlând, ne strigă marea.
Degeaba încearcă fiare
Să ne blocheze calea
Suntem de neoprit
Suntem gata de luptă,
Noi nu ne dăm bătuți
Mergem la nesfârșit
Suntem obișnuiți
Cu lumea lor coruptă.
Am vrea să vă vedem
Până se face ziuă
Să nu mai fim răpiți
De groaznica lumină,
Ieșiți din lumea voastră
Întindeți doar o mână
Să ne mai dați în dar
Tămâie și cu smirnă.
Am fost cu voi o viață
Și nu vă v-om uita
Chiar dacă locuim
În umbra neagră a morții,
De veți ajunge-n rai
Prea mult ne-om bucura
V-om fi iar împreună
Când v-om învia cu toții.
poezie de Alin Ojog (8 decembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre strigoi, poezii despre sperieturi, poezii despre rai, poezii despre păduri, poezii despre ploaie sau poezii despre negru
Parfum divin
Privind, spre răsărit în noapte
Îți simt al Tău, parfum divin
Te-aud, cum îmi vorbești în soapte,
Aud îngeri, cântându-ți lin.
Iar pe Pământ, îti cântă greieri
Un cântec vechi, dar prea nostalgic
Aș vrea cu mine să cutreieri,
Să-mi mai arăți acel loc magic.
Pe-un camp de flori mi-ai apărut
Flori, fără vre-un parfum anume,
Le-ai oferit miros placut,
Strigându-le pe a lor nume.
M-ai dus către un lac întins
Din urma cântând, venea alaiul
Când mana Ta lin l-a atins,
În el s-a oglindit tot raiul.
Când ai plecat iar către cer,
Mi-ai spus că sufletul nu moare
Să cred în Tine, să nu pier
Spre zările fără de soare.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vorbire, poezii despre suflet sau poezii despre greieri
Aleluia!
E miezu nopții
Iar noi
În spatele morții
Cântăm
Privind spre rai strigăm
Aleluia!
Și vin cu toții
Să vadă
Chemând toți morții
Să plângă
Pe cei rămași în viață
Căzuți.
Vrem să bată clopotele
Aleluia!
Să strige îngerii din nori
Convoi
De arhangheli să zboare
Plângând.
Și-atunci noi fugim
După cripte
După poarta iadului privim
Murim
În fața luminii ne topim
Zâmbind.
Iar crucea acelui Împărat
Ne-nvie
Ne scaldă-n pucioasă
Ne-aruncă
În purgatoriul numit Pământ
Sfânt.
Și v-om rămâne cu voi
Până plătiți
Până vă credeți sfinți
Fericiți
Din umbră vă v-om cânta aleluia!
În timp ce muriți.
poezie de Alin Ojog (20 mai 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre timp
Noapte de iarnă
tatălui meu
Luminile s-au stins în tot orașul
Și lângă casă un câine latră trist,
Un vagabond s-a rătăcit pe stradă
Și Luna-l mângâie pe părul nins!
E ger de crapă pomii în grădină,
Trosnesc în sobă lemnele pe foc,
Văd fumul gros ieșind din coșul casei
Și simt miros de vâsc și busuioc.
Din fluierul de lemn se-aud cântând
Zăpezile ce-au colindat prin sat,
Iar prin ferestra veche de la tindă
Ți-aduce iarna chipu-ngândurat:
Te văd cum strângi zăpada-n fața casei,
Ești nins, mereu, în amintirea mea
Și ies desculță prin zăpada rece,
Să mai sărut o dată urma ta!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre lemn
- poezii despre iarnă
- poezii despre câini
- poezii despre vagabondaj
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărut
- poezii despre sat
- poezii despre păr alb
Cel ce privește și vede
Privesc și văd copiii plângând,
lacrimi stând după gratii,
privesc și Îl zăresc pe El,
crucificat sub cer,
privesc și văd în curte un miel,
în poartă un clopot din flori,
sub teiul pitit după casă
un blid cu colivă-negrită,
corbii deasupra roată,
icoane cântând în zăpadă,
iar clopotul bate și bate...
Tata pleacă din casă,
tăcere albă peste toate câte văd
și cruci înghețate-n morminte.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tei, poezii despre tată, poezii despre oi, poezii despre icoane, poezii despre crucificare, poezii despre cruce sau poezii despre copilărie
Rătăcitor
Prin frunze îmbătrânite pășesc
Prin ramuri, prin flori făr' de parfum
Peste ținutul strămoșesc
Privesc plângând și-apoi dispar în fum
De-ar ști cei ce-au plecat în alta lume
Că iarăși pleacă paseri, dispar în zări
Că iar privește soarele de după culme
Și iar pornesc furtunile pe mări.
Dar poate îi înștiințează îngeri
Și le oferă-n dar parfumuri de gutui
Să nu piară chinuiți în veșnicile plângeri
Să nu conteze pe mila nimănui.
Când am murit cădea frunza din codri
Iar paseri plecau lăsându-mă stingher
Îmi amintesc și-acum cum trecea clipa
Acum sunt spirit și clipele nu pier.
Și-așa vor trece ani de-a rândul
În lumea mea doar veacuri ca un gând
Prin ramuri ude voi sta așteptându-l
Pe-al meu părinte ce-l văd mereu plângând.
poezie de Alin Ojog (18 noiembrie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre plâns, poezii despre gânduri, poezii despre gutui, poezii despre fum sau poezii despre flori
POEM PENTRU TINE (Din seria "Viața la țară")
Visăm prin mai, iubiri nebune
Și-avem iluzia că raiu-i pe pământ,
Tot cerul nopții pare de cărbune -
Luna leagă oamenii de jurământ.
Te privesc în ochi, să-ți văd copacii
Și toți salcâmii ce au dat în floare,
E verde via și stau drepți aracii ;
Să bem că-i ziua mea de sărbătoare!
Suveica timpului ne țese permanent,
Clepsidrele n-ai cum să le oprești.
Prin luna mai mereu voi fi atent
Cam cum și cât mai stii să mă dorești?
Ce dacă soarele coboară spre apus?
Vom ști să facem slalom printre ani,
Voi încerca să-ți spun ce nu ți-am spus
Si vom avea și grijă de sărmani...
Visăm prin mai iubiri nebune,
Ne cântă cucu', zilnic, prin zăvoi,
Chitara mea mai cântă pe-a ei strune,
Pe dealuri pasc și turme mari de oi...
Văd patima fierbinte lucind în ochii tăi...
Mai stai la pieptul meu plin de văpăi!
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre sărbători, poezii despre promisiuni, poezii despre poezie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cuvinte nespuse
Nu mai vreau să mă pierd în umbra Ta,
Nici în urma, nici în fața Ta.
Aș vrea să mă regăsesc de partea Ta,
Să fi parte din ființa mea.
Nu mai vreau să mă tot pierd în privirea Ta,
Să mă tot pătrunzi doar cu ochii tăi.
Doar scântei, foc și văpăi
Întâlniri nevinovate în treacăt fără de noi.
Nu mai vreau doar tăceri si fiori,
Priviri răzlețe și neînțelese.
Nici în mine să sădești un dor, să mă dori
În freamăt și-n cuvinte nespuse.
Nu mai vreau doar sa te vreau
Și-n gând să mă întreb cum să te am.
Cum să-ți fiu trunchi și tu parte din mine,
Cum să-mi fi ramura ce înflorește din mine.
Nu mai vreau să-mi pari doar minune,
Să mă însoțești doar prin vise.
Prin nopți și prin clipe fără de tine,
Nici ruptă de mine, ruptă de lume.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nevinovăție, poezii despre foc sau poezii despre dorințe
De ce te-aș crede?
De ce te-aș crede?
Când firea ta lunatică zilnic mă contrazice,
De ce te-aș înțelege?
Când nimic din omenie
Nu văd în urma ta,
Ca să mă pot dezice.
De ce vorbele tale bine alese
Nu pot să le mai cred?
Cum știu că vara prin ger n-am cum s-alerg.
În ochii tăi văd marea zbuciumată
Și nerăbdarea scopului dorit
Fierbându-ți firea toată,
Ca vulcanii în clocot sub pământ.
De ce să te înțeleg?
Când nu mă înțelegi,
Deși vorbim aceeași limbă,
Nimic între noi nu se schimbă,
La ce să mă aștept?
Să mă încred în tine
Și în mândria ta cu ton tăios,
Când cele ale vieții
Îți sunt mereu pe dos
Cu mici excepții,
De ce, nu înțelegi?
Că dragoste cu sila nu se poate,
Numitorul nostru comun e prea departe,
Nu forța nota, că nu e bine,
Visurile noastre au alte zări.
De ce, nu înțelegi?
Că ce vreau eu, tu nu poți să-mi oferi,
Oricât, te-ai strădui.
Eu vreau sublimul înnobilat sub stele,
Pe Pământ, ca și în cer.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre vulcani, poezii despre stele sau poezii despre schimbare
Prezicere
V-om trece... și eu și tu...
V-om trece ca un vânt
Un vânt, de toamnă, rece
Ce viața o să ne-o sece
Spre moarte dându-ne avânt.
V-om sta in lumea noastră sumbră
Lângă nepoți, lângă copii
Afară va fi ploaie de vară
Iar tu citindu-le din cărți, spre seară
Despre fantome si stihii.
De nicăieri, câte-o problemă,
Ne va mai pune la încercare
Dar v-om fi trecuți prin toate cele
Prin toate vremurile grele
Și-n viața noastră va fi soare.
Impreuna iubito o să fim
Până natura își va pierde coloritul
Pierzându-se in nopțile de vară
Când stele vor incepe sa piară,
Atunci iubito, ne va fi sfârșitul.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre sfârșit, poezii despre seară sau poezii despre natură
Din alte lumi
Am irosit o viață
Umblând prin ceață
Mergând cu voi
Prin bălți și noroi
Cantand la stele
Visele mele
Crezând în zei
Ca-n frații mei
În mari experți
Plini de peceți
În mâini cu aur
Cu gând de graur
Veniră la mine
Toți soli din iad
Cu ochi de jad
Ei vor să mor
Să fiu de-al lor
Cântând în noapte
Alături de șoapte
Venite din case
La ora șase
În miez de noapte
Sunt voci aparte
Dintr-un ținut părăsit
Destin țintuit
În cripta crăpată
Cu sânge pătată
Mă închin plângând
Văd suflete râzând
Uitate pe veci
În criptele reci
Iar eu muritor
Intru-n visul lor
Devenind ca ele
Suflete de iele
Numite în lume
Umbre fără nume.
poezie de Alin Ojog (21 martie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre sânge
Ca ultimă dorință
Mă văd mereu, mereu legat de tine
de tot trecutul care ne-a robit...
legat ca stupul trainic de albine
chiar dacă-n viață ne-am și amăgit.
Te regăsesc prin vidul din cuvinte,
prin anotimpurile ce se tot rotesc,
prin clopotele la vecernii, sfinte
și prin livezile ce iară înfloresc.
Te văd prin noi volume de poeme,
prin ziduri de Cetate părăsite...
mai am noi planuri și banale teme
c-o să mă duci pe calea cu ispite.
Te mai aștept prin vise păcătoase
ori pe alei ce șerpuiesc prin Burg
și te mai strig din nopțile ploioase
când stropi pe fața ta mai curg.
De-o viață am fost doritor de tine,
cu tine-am hoinărit prin Univers...
cu tine am ajuns la rău și bine,
cu tine-adorm la capătul de vers.
Mi-e dor de nopțile trăite-n doi
și nu ascult ce-mi zice lumea rea...
cu tine pot să merg și la război
o Muza mea, o Muza mea...!
poezie de Eugen-Emil Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre versuri, poezii despre trecut sau poezii despre război
Predestinare
Doar pentru tine simt că-s pregătit.
În rest, introversiune, teamă, gol...
Nimic din tot ce pot iubi, ca rol.
Doar tu-mi poți oferi rostul dorit.
Oricâtă beznă m-ar îngenunchea,
Simpla prezență-a ta o năruie.
Tot ce-i lumină,-atunci, mă-nvăluie
Și pentru-o clipă, devii lumea mea.
Nu ține mult minunea, căci dispari,
Iar drumurile noastre-și văd de drum.
Dar, când ne regăsim, ca și acum,
Eu știu că și-altă dată-ai să apari.
Ceva te dă de gol că-mi ești mai mult
Decât o împăcare de moment.
Ești vocea ce m-aduce în prezent,
Când doar trecutul pot să îl ascult...
Privesc vrăjit la urma ce o lași,
Pe unde treci, cum luminează căi
Și, dintr-o dată, simt că pașii tăi
Vor deveni, cândva, și ai mei pași.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre devenire, poezii despre prezent, poezii despre iubire sau poezii despre frică
Mă încearcă o cruntă teamă
Eu am să tac, tu nu te teme
când lacrimile-mi curg șuvoi.
Din ochii mei, de multă vreme
curg lacrimile parcă-s ploi.
Eu cad prizonier tristeții
când văd că tu mă părăsești.
Când văd cum floarea tinereții
pleacă din cele lumești.
Mă-încearcă o cruntă teamă
când îți ating obrajii reci.
Când îți acopăr cu maramă
ochii triști, închiși pe veci.
Lângă crucea de pe piept
am să-ți pun ca să-înflorească,
Trandafiri albi în buchet,
în rai să te însoțească.
poezie de Dumitru Delcă (6 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri sau poezii despre tinerețe
Spiritul iubitei
Pe drumu fără capăt,
Înaintez spre seară
Aș vrea să îți mai văd,
Înfățișarea iară.
Să ieși de printre pomi,
În spate având vântul
Să mă privești îndelung,
Să-mi tulburi iarăși gândul.
Veșmintele-ți din ceață,
Ce rup liniștea nopții
S-atingă iar cărarea,
Acestui ținut al morții.
Îmi vei vorbi prin soapte,
Certându-mă zadarnic
Iar după vii și plângi,
Căindu-te amarnic.
Ai fost și vei rămâne,
A mea împărăteasă
O frumusețe rară,
Din alte lumi culeasă.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe
Aș vrea
Aș vrea să văd doar fețe luminoase,
Să nu mai văd bătrâni singuri în case,
Să văd doar partea cea frumoasă a vieții,
Să nu mai văd umbrele tristeții.
Aș vrea copiii să-nțeleagă,
Că de bătrâni totul ne leagă,
Acestora să le fim sprijin și-ajutor,
C-odată vom ajunge și noi la vârsta lor.
Vedem mereu trotuarele pline,
Iar la biserică nu se-nghesuie nimeni,
Aceleași chipuri, aceleași de ani buni,
Iar tinerii nu știu să facă-nchinăciuni.
De aș putea să schimb și eu ceva,
Ar fi ca lumea să nu mai fie atât de rea,
Iar omul să nu mai vadă paiul din ochiul mei și-al tău,
Ci să priceapă că bârna e chiar în ochiul său.
Aș vrea să văd o lume mai frumoasă,
Aș vrea să fie bucurie-n casă,
Aș vrea să fie cu toți din casă la o masă,
Aș vrea să fim smeriți, mai darnici și mai buni,
Iar tinerii să-nvețe să facă-nchinăciuni,
Cele "Zece Porunci" să le-mplinim
Și-astfel buni creștini noi o să fim.
poezie pentru copii de Andrada Brîndușa Keszeg
Adăugat de Elzumina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre vârstă sau poezii despre smerenie
Posedat
Când dorm citesc pe cozi de comete
Gândurile celor ce stau ascunși pe planete
Îi văd zâmbind, dansând printre munți,
Cărunți.
Iar unii din ei vorbesc despre Pământ
Iar vorbele lor, ca timpul, dispar în vânt
Ori sunt aruncate de către mândrul Soare,
Pe altare.
Și simt acum că mă privesc cum dorm
Cu a lor corp de umbră, cu chipul lor diform,
Aud cântecul lor, cântat de-un stol de corbi,
Toti orbi.
Iar șerpi ispititori, îmi spun să mă trezesc
Cu glasul lor sâsâitor, mult prea grotesc
Dar voi rămâne în lumea mea din vis,
Precis.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre somn, poezii despre păr cărunt sau poezii despre planete
Sonetul 43
Cu cât țin ochii-nchiși, cu-atât ei văd mai bine
Pentru că ziua-ntreagă se uită la prostii,
Dar noaptea când visez, ei te privesc pe tine
Și-n beznă ard puternic, și ard în beznă vii.
Iar tu cu umbra ta ce umbre luminează,
Poți cu a sa esență spectacol să oferi,
Căci cu lumina ei ziua o eclipsează
Și ochilor ce nu văd ea le redă vederi.
Cum aș putea să spun c-am ochi blagosloviți
Atunci când te privesc doar ziua la lumină
Când tu în toiul nopții o umbră îmi trimiți
Prin somn, pe ochii orbi să se așeze-n tihnă.
Și ziua-mi va fi noapte până te voi vedea,
Iar noaptea va fi zi când te visez în ea.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de William Shakespeare despre lumină, citate de William Shakespeare despre noapte, citate de William Shakespeare despre visare, citate de William Shakespeare despre somn, poezii despre prostie, citate de William Shakespeare despre prostie sau poezii despre miezul nopții
Marea
Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, să fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, să văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata să apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau să văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau să simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.
poezie de Dumitru Delcă (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre Soare, poezii despre întuneric, poezii despre odihnă sau poezii despre nori
Ești...
Ești ca un gălbenuș de floare-n tei,
Ești ca un puf de-un pui de-o zi...
Nu mă mai știu pe mine de-unde-oi fi
Doar când te văd, cum gândul de mi-l ei.
Ești ca o ciută tremurând pe glezne fine,
Ești roza-n vânt de-o lume de petale...
Nu mă mai știu, somn n-am, îți dorm în poale
Doar când cosițe-ți simt, mă mor de TU, de bine.
Ești ca un copoțel ce-și cântă pasul lin,
Ești o priere de genunchi în inul rochii...
Nu mă mai știu de-s orb, de nu-ți văd ochii
Doar când te-adulmec și te-aș bea de amor-venin.
Ești ca dulceața de salcâm cursă din spini,
Ești ca un zbor în corp de libelulă...
Nu mă mai știu, de mine, îs o patrulă
Doar să-ți fac pază, nori de-azur senini.
Ești ca un înger cu căpșor de bucle,
Ești ca o stea din mii de diamante...
Nu mă mai știu, n-am har de Byron, Dante,
Dar gând și trup îți dau... pân' n-or să mai răsufle!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rochii