Cea mai cumplită nenorocire
Cel mai amar dintre toate lucrurile din viața mea amare:
Ea, pe care-am iubit-o nespus, lumii mele centru,
E moartă și-acum, într-un sicriu din lemn de cedru
Plumbuit, se afla undeva departe, nemuritoare
Sau, nor-fantasmă, cutreieră o singurătate mare
Împinsă de forțe stranii zi de zi, metru cu metru,
Mie-asemeni, neconsolată, abandonului epicentru,
De neatins, oricâte implorări sau rugi curg fără încetare;
Resturi de viață petrecute-ntr-o nesfârșită lamentare.
Acesta-i cel mai amar lucru: nu-i pot întinde-o mână
De ajutor și nici s-o consolez, deși, o, cât aș fi vrut!
N-o pot încuraja și nu-i pot oferi nicio îndrumare;
Și gândul că-i singură, biet nod nevăzut de țărână,
În lumea stafiilor... ea, pe care-am iubit-o cel mai mult!
poezie de C. Louis Leipoldt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre moarte
- poezii despre încurajare
- poezii despre singurătate
- poezii despre metrologie
- poezii despre lungime
- poezii despre lemn
- poezii despre gânduri
- poezii despre forță
Citate similare
Viața nu-i decât o amăgire. Dar nu și dragostea. Dragostea e ceva adevărat cel mai adevărat și cel mai trainic cel mai dulce și totuși cel mai amar dintre toate lucrurile pe care ne e dat să cunoaștem. E foarte amar, Și se spune că e rezistent rezistent ca moartea! Cele mai multe dintre deșertăciunile vieții sunt rezistente. Cât despre dulceață, nimic nu e la fel de trecător; întâlnirea cu ea durează un singur moment cât ai clipi din ochi; durerea rămâne pentru vecie. S-ar putea să piară în zorii eternității, dar te chinuie toată vremea în adâncurile nopții.
Charlotte Bronte în Shirley, traducere de D. Mazilu
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate de Charlotte Bronte despre viață
- citate despre noapte
- citate despre moarte
- citate despre iubire
- citate de Charlotte Bronte despre iubire
- citate despre durere
- citate de Charlotte Bronte despre durere
- citate despre cunoaștere
- citate despre adevăr
- citate de Charlotte Bronte despre adevăr
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Al clipei
Mai mult decât această zi e amintirea zilei
Ce și-a turnat tiparul pentru năruire
Și din această formă n-o mai scoate nimeni.
Mai mult decât pot să-mi aduc aminte
Clipe și ceasuri dragi răsfrânte-n minte
Care-au topit metalul prețios al flinței
Nu-i nimeni decât mine cel mai mult
Și nimeni nu-i nici cel mai gros sau strâmt
Nici cel mai scund nu poate fi ca mine...
Cât mă detest aici atâta sunt si umilinței
Nu-i cer răsplată sau răsfăț; nici bir credinței.
Mai mult de-acestea sunt în cele ce nu sunt
Și niciodată n-am să fiu mai bine
Puținul din această clipă apropiindu-mă
Și-al clipei sunt din ce în ce mult...
poezie de Ion Murgeanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre răsplată, poezii despre răsfăț, poezii despre ceas sau poezii despre amintiri
Fotografia
Ascunsă undeva, într-o cutie
Plină de praf de-atâta neumblare,
Stă cumințică o fotografie
Pe care am iubit-o cel mai tare.
De multe ori am vrut s-o scot afară,
Să n-o mai las să zacă într-un vraf,
Dar zi de zi și seară după seară,
M-am tot ferit să nu bag mâna-n praf.
Și poate că în bezna din cutie
Culorile aprinse au pălit
Și poza aceasta, atât de dragă mie,
Acum e ternă și s-a zdrențuit.
Dar chiar de n-o voi scoate niciodată
Să vadă iar lumina îmbietoare,
Ea va rămâne poza preferată,
Pe care am iubit-o cel mai tare.
poezie de Octavian Cocoș (15 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre fotografie, poezii despre lumină, poezii despre superlative, poezii despre seară sau poezii despre culori
Mai mult decât viață decentă
Eu am trăit întreaga viață
cu pasul lent, sau mai grăbit.
Eram mânat de o speranță
că pot trăi mai fericit.
Mai mult decât viață decentă,
oricât am vrut, n-am reușit.
Prin muncă mi-am creat o rentă
și-acum îs tare mulțumit.
Lumea din jur mă respectă.
Mă acceptă-așa cum sunt.
Deși viața nu-i perfectă,
călcăm toți acest pământ.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre perfecțiune, poezii despre muncă, poezii despre mulțumire sau poezii despre fericire
Mărțișor fără destinatar
(dedicat fiicei mele plecate printre îngeri, Alina-Izabella)
Sunt un mărțișor fără destinatar
Și sunt aruncată-n brațele tuturor,
Dar nu am loc nici în buzunar, nici la pieptul răvășit
Sunt tot mai singură mereu...
Culorile nu mă mai cheamă
Le cânt, le strig, le-ndemn și plec subit
Sunt tot mai singură și vremea m-a liniștit de mult
Fulgii de nea din spatele ferestrei
Sunt singurii prieteni fără glas
Eu am crezut că pot schimba ceva,
Iubirea e mai mult decât o stea
Și am sperat în fiecare zi...
Să fiu mai mult decât un mărțișor al inimii tale
Am tot crezut că lumea e frumoasă,
Dar în fiecare zi m-a pus la zid
Recunoașterea n-o poate da nici cel mai mic intrus
Lumea vorbește, eu merg mai departe
Mă autodepășesc și sper că visul meu să mă alinte iară
Prin visul meu eu pot zbura mereu
Gândul mi-e tot mai departe... departe de zorii dimineții.
Stau ca o buburuză-n pieptul tău, iubită mamă...
Dar am plecat de mult, de prea mult timp...
poezie de Ileana Nana Filip din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre vorbire, poezii despre visare, poezii despre schimbare, poezii despre prietenie sau poezii despre mamă
Poemul XX
În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.
Pot scrie, de exemplu: "noaptea-i înstelată
și stelele tremură albastre în depărtare".
Vântul nopții se răsucește în văzduh și cântă.
În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.
Am iubit-o, și, câteodată, și ea m-a iubit.
Într-una din aceste nopți am strâns-o în brațe.
Am sărutat-o la nesfârșit sub cerul imens.
M-a iubit, și, câteodată, și eu am iubit-o.
Cum aș fi putut să nu-i iubesc ochii ei mari?
În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.
Cum să mă gândesc că n-o mai am? Să simt că am pierdut-o?
Cum să ascult imensa noapte, mai imensă fără ea?
Și rândurile cad în suflet ca roua pe izlaz.
Ce mai contează că iubirea mea n-o mai poate păstra?
Noaptea-i înstelată, și ea nu-i lângă mine.
Asta-i tot. În depărtare cineva cântă. În depărtare...
Cu pierderea ei nu mă pot împăca.
O caut cu privirea, dorind s-o aduc mai aproape.
Inima mea o caută, dar ea nu-i lângă mine.
N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar cum am putut-o iubi...
Vocea-mi vrea să fie vântul, să-i gâdile auzul.
A altuia. Va fi a altuia. Ca înaintea săruturilor mele.
Vocea ei, trupul ei de lumină. Ochii ei fără hotare.
N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar poate încă o iubesc.
Iubirea e atât de scurtă, și-atât de lungă e uitarea.
Într-una din aceste nopți am strâns-o în brațe,
și sufletul nu mi-e împăcat cu pierderea ei.
Chiar de-i ultima zvâcnire pentru ea,
și acestea ultimele rânduri.
poezie celebră de Pablo Neruda din Douăzeci de poeme de iubire și un cântec de disperare, traducere de Ionuț Popa
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre suflet, poezii despre trup și suflet, poezii despre vânt, poezii despre voce, poezii despre uitare, poezii despre tristețe sau poezii despre sărut
Mărțișor fără destinatar
Sunt un mărțișor fără destinatar
Și sunt aruncată-n brațele tuturor,
Dar nu am loc nici în buzunar, nici la pieptul răvășit
Sunt tot mai singură mereu...
Culorile nu mă mai cheamă
Le cânt, le strig, le-ndemn și plec subit
Sunt tot mai singură și vremea m-a liniștit de mult
Fulgii de nea din spatele ferestrei
Sunt singurii prieteni fără glas
Eu am crezut că pot schimba ceva,
Iubirea e mai mult decât o stea
Și am sperat în fiecare zi...
Să fiu mai mult decât un mărțișor prea trist al inimii tale
Am tot crezut că lumea e frumoasă,
Dar în fiecare zi m-a pus la zid
Recunoașterea n-o poate da nici cel mai mic intrus
Lumea vorbește, eu merg mai departe
Mă autodepășesc și sper că visul meu să mă alinte iară
Prin visul meu eu pot zbura mereu
Gândul mi-e tot mai departe... departe de zorii dimineții
Stau ca o buburuză-n pieptul tău, iubită mamă...
Dar am plecat de mult, de prea mult timp...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea e ceva adevărat cel mai adevărat și cel mai trainic cel mai dulce și totuși cel mai amar dintre toate lucrurile pe care ne e dat să cunoaștem.
citat celebru din Charlotte Bronte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative sau citate de Charlotte Bronte despre superlative
Cel mai frumos dintre toate lucrurile în viață este să întâlnești o altă ființă umană alături de care să îți petreci viața. Relația este o adâncime tot mai mare, frumusețe și bucurie odată cu trecerea anilor. Iubirea dintre două persoane este cel mai minunat lucru. Dragostea nu poate fi găsită dacă o cauți în disperare sau dacă îți dorești și te rogi să o ai. Este vorba despre un accident divin și cel mai minunat lucru al vieții.
citat din Hugh Walpole
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate despre timp, citate despre dorințe, citate despre bucurie sau citate despre accidente
Viața într-un bagaj
A fost o zi în care am vrut să plec departe,
Să las în urmă planuri, speranțele deșarte,
Și rude, și prieteni, și gândurile toate,
Am vrut să fiu un altul, mai bun (de se mai poate).
Mi-am pregătit bagajul, cărând de prin unghere,
Atâtea obiecte ce îmi făceau plăcere...
Și-au fost atât de multe, și-așa de greu rucsacul,
Că planul de plecare a avansat... ca racul.
Păi, cum să las afară albumul plin de poze
Cu chipuri din pruncie și cu metamorfoze
Ce-au fost de-a lungul vremii? Nu, asta nu e bine!
Că pot să-i las pe alții, dar nu prea pot... pe mine.
Sau, cum să las pachetul cel plin de scrisorele
Cu urmele de rujuri, parfumuri, poezele?
Că astea nu se lasă, sunt amintiri plăcute
Din încercări timide, în vremile trecute.
E clar ce las în urmă, dar nu și amintirea,
Sau poza ei cu mine, sau gândul, sau iubirea;
De plec în lumea mare acum, să fac pe bardul,
Îmi iau mașina, numai, cu actele și... cardul.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ruj, poezii despre rude, poezii despre raci sau poezii despre plăcere
Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ți trata un prieten
Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ți trata un prieten.
N-aș dori să ți se întâmple așa ceva.
N-aș vrea să te văd cu ochii pierduți
într-o zi ploioasă, în căutarea imposibilă
a acelora care nu-și pot aminti nimic.
Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ți trata un prieten.
N-aș vrea să te văd sfârșind în felul ăsta,
cu trupul scurs ca marmura spartă
în arhitectura unora care construiesc
poduri din păsări schilodite.
Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ți trata un prieten.
Există lucruri mult mai bune pentru tine,
nu vreau să-ți văd sentimentele vândute
drept lanterne magice unora al căror trup
nu emite nici o lumină.
poezie de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre poduri, poezii despre ochi, poezii despre imposibilitate, poezii despre existență sau poezii despre dorințe
Pacey: Trebuie să-i spunem, Jo, trebuie, trebuie să-i spunem cât mai curând. Cu cât așteptăm mai mult, cu atât va fi mai greu.
Joey: Știu. Am încercat, am încercat de nenumărate ori.
Pacey: De fiecare dată când îl văd mă simt de parcă...
Joey: Nu e nevoie să te deranjezi să continui. Nu are rost. Nu e tocmai cel mai ușor lucru pe care a trebuit să-l fac vreodată. Să-i spun lui Dawson că, în timp ce nu era atent, eu am manifestat această atracție gravitațională ciudată pentru prietenul lui cel mai bun și nu pot să nu mă gândesc la el sau să nu îmi doresc să fiu lângă el sau să nu-l sărut tot timpul. (Se sărută)
Pacey: O s-o fac eu.
Joey: Ce?
Pacey: O să-i spun eu.
Joey: Nu, nu te pot lăsa să faci asta. E responsabilitatea mea.
Pacey: Jo, nu este responsabilitatea ta. Eu sunt cel care a început asta. Eu sunt cel care te-a adus în situația asta și sincer singurul mod prin care îmi pot salva prietenia cu Dawson este să fiu sincer cu el. Deci eu trebuie să fac asta. Am nevoie de o zi. O singură zi.
Joey: O zi.
Pacey: Da, o zi.
replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sărut, citate despre prietenie, citate despre început, citate despre sinceritate, citate despre responsabilitate, citate despre gravitație sau citate despre atracție
Poemul 20
Asta-seara pot sa scriu cele ma triste versuri.
Sa scriu, de pilda:"Noaptea e instelata, iar hat, departe, pe cer dardaie astrii albastri".
Vantul noptii da roata pe cer si canta.
Asta-seara pot sa scri cele mai triste versuri.
Eu am iubit-o, si, uneori, chiar si ea m-a iubit.
In asemenea nopti am tinut-o in brate,
Si-am sarutat-o de atatea ori sub cerul nesfarsit.
Ea m-a iubit, si uneori chiar si eu o iubeam.
Dar cum sa nu iubesc
Ochii mari cu care ma tintuia?
Asta-seara pot sa scriu cele mai triste versuri.
Sa stiu ca nu mai e mea.
Sa simt ca am pierdut-o.
S-aud noaptea imensa, si mai imensa fara ea.
Si versul sa-mi cada pe suflet ca roua pe iarba.
Ce conteaza ca iubirea-mi n-ar putea s-o pastreze?
Noaptea e instelata, iar ea nu-i cu mine.
Asta-i tot. Departe, cineva canta. In departare.
Sufletul meu nu-i multumit ca a pierdut-o.
Ca pentru a mi-o apropia, privirea mea o cauta.
Inima mea o cauta, dar ea nu-i cu mine.
Chiar in noaptea care face albi aceiasi copaci.
Noi, ce-i de-atunci, nu mai suntem aceiasi.
N-o mai iubesc, e sigur, dar cat am mai iubit-o.
Vocea mea cauta vantul, ca sa-i ajunga in urechi.
A altuia. A altuia va fi.
Ca inainte, a sarutarilor mele.
Vocea ei, trupul ei limpede. Ochii ei infiniti.
N-o mai iubesc, e sigur, dar poate-o mai iubesc.
Atat de scurta-i iubirea, si-a atat de lunga uitarea.
Fiindca in asemenea nopti am tinut-o in brate,
Sufletul meu nu-i multumit ca a pirdut-o.
Chiar de-ar fi ultima durere pe care mi-o provoaca si acestea
ultimele versuri pe care le scriu.
poezie celebră de Pablo Neruda din Douazeci de poeme de iubire si un cantec deznajduit
Adăugat de Andra Ionita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri sau poezii despre urechi
Oamenilor dragi din viața mea
Am trimis inima să-mi caute
iubirile pierdute de ea;
din indiferență,
lașitate
sau prea mult orgoliu.
Să-mi cer iertare pentru
neiubire.
Am trimis dupa diminețile
în care,
nu v-am acoperit cu o rouă
de cuvinte frumoase
le-am lăsat
nespuse,
uscate
pe buzele mele.
Ar fi trebuit să vă spun
mereu
cât de mult vă iubesc
și că nu pot trăi
fără voi.
Că viața mea stă
suspendată
de a voastră
și depind de dragostea voastră
ca de un drog fără de care
aș intra în
sevraj emoțional.
Am trimis să-mi caute nopțile
în care am adormit
fără să-mi dau seama că pierd
clipe,
trăiri
viață;
și uneori oameni pe care
nu-i voi mai revedea
niciodată...
Am pierdut ocazia
să le pot spune
cât de mult i-am iubit!
poezie de Angelina Nădejde (17 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre rouă, poezii despre orgoliu, poezii despre lașitate, poezii despre inimă sau poezii despre indiferență
Stanțe
Nu pot să mă chinui lângă vatră-
Plec de-aici în lupta fără vești.
Poate-acolo va-nceta să bată
Inima în care tu trăiești.
De cerșit eu nu-ți cerșesc iubirea,
Patima-mi la ce s-o mai cunoști!
Focul-nalt ce-mi răscolește firea
Stinge-l-voi în sânge, printre oști.
De-am să cad în noaptea fără lună
Lumea știu că nu mă va boci.
A simțirii mele rea furtună
Nimănui povară n-o mai fi.
Sfintele nădejdi din anii-n freamăt
Vor sfârși pe locul fericit
Unde fără gânduri, fără geamăt,
Va începe somnul mult dorit.
Dar, de nici în somnul ce-o să vină
Al iubirii trudnic vis amar
N-am să-l pot uita- și-n grea lumină
Chipul tău o să-mi apară iar,
Dacă-n depărtatele hotare
Unde fericirea-și face veac
Sufletu-mi de răni usturătoare
Nu va mai scăpa cu nici un leac,
Uită-te cu drag la cel ce pleacă,
Ce cu mândră inimă, de-aci,
Prin dușmani și chinuri o să treacă,
Pentru slava țării va muri,
Cel care în tainică-mbătare
Cu privirea-n lacrimi te-ațintea,
Mila o stârnea- și-atât de tare
La surâsul tău se bucura.
poezie clasică de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre cerșetorie, poezii despre țări, poezii despre vinovăție sau poezii despre sânge
Sunt o stea nemuritoare
Te iubesc, ca un nor... Apar, dispar și reapar,
Te îndemn la meditație...
Dependența de mine sau de iubire poate ucide
Te condamn la iubire veșnică, pentru oricine, fără drept de apel!
Te surprind cu ochii lipiți pe perete,
Ai adormit în peștera inimii tale,
Ai pătruns pe contrasens, neconducând atent
Ai ales distanța, ca pe o vindecare a rănii abandonului,
Permite-mi să mă joc și eu cu Rana aceasta...
Pot fi singură, pot fi lumină în casele singure,
Pot fi Luna pentru un artist,
Pot fi o stea nemuritoare....
Cu drag, unui om abandonat de patimi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre speologie, poezii despre jocuri sau poezii despre declarații de dragoste
În comparație cu toate lucrurile importante pe care le-am primit în profesie, pot spune cu mâna pe inimă că, de departe, copiii sunt cel mai extraordinar dar din viața mea.
Anca Sigartău în Formula As (2021)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mâini, citate despre inimă sau citate despre copilărie
Velele nemuritoare
Acum, cât ai clipi, vom sparge-acele uși de aur
Și vom prăda raiul înainte de-a ne-apune steaua sclipitoare.
Acum, cât ai clipi, înainte de-a cheltui al zilelor tezaur,
Ne vom îmbarca și, cântând, vom înălța velele nemuritoare.
Eternitatea nu-i făcută de timpul lung și mult,
O oră și iubirea pot fi la fel de-ncăpătoare ca anii cei merei
Și pot oferi mult mai multe de auzit și de văzut
Decât poate viața spăla și șterge cu toate lacrimile ei.
Iubito, ne despărțim, e ora de plecare, iar cerul în amurg
Nu va mai avea culori atât de-adânci și de intense niciodată;
Trebuie, înainte de-a muri, să-ncălecam pe fulger ca pe-un murg,
Să prindem scurta clipă de fericire infinită, binecuvântată;
Există timp pentru tot ce pronia ne va dezvălui la timpul oportun,
Iar acum ochii noștri se privesc și-și iau cel din urmă rămas bun.
poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre zile, poezii despre tezaur, poezii despre stele, poezii despre religie sau poezii despre rai
Frică-mi e de casa care nu-i a mea
frică-mi e de casa care nu-i a mea
să nu vină noaptea elfii și s-o prade
să se umfle în pene, ce bine le-ar șade
să cânte cu șatra seara cocardea;
și-o admir ca pe o muză
cu frizura ei modernă
că dintr-odată mi se pare ternă
semănând cu o meduză;
frică-mi e de casa asta dintr-odată
pe care-am iubit-o cum iubești o fată
înaltă și zveltă, și cu ochii dulci
pe care-o visezi când mergi să te culci
dar n-a fost să fie și nici nu va fi
să-mi aducă zorii zvon de ciocârlii
la fereastra mea de lemn
pentru tainic un îndemn
că nu mai departe, mâine la amiază
într-o stare trează
voi da ochii cu o piază
cum mi-ar da soarta un semn
musca și căciula, la prea multă vorbă
când e vorba de o ciorbă
dacă nimeni nu mă întreabă,
mai bine să-mi văd de treabă!
poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre viitor, poezii despre mâncare sau poezii despre muște
* * *
eu mi-aș dori cât încă mai sunt viu
să beau câte-o cafea în toată țara,
în București, Craiova sau Sibiu,
dar cel mai mult aș vrea... la Timișoara,
am cunoscut o voce răgușită
și-am cautat să mă strecor tiptil,
când ne vorbim e mai mereu răcită,
frumoasă... ca un suflet de copil,
să-mi mângâie privirile cărunte,
tristețea nu-i problemă... pot s-o duc,
să o sărut pe tâmplă lângă frunte
și să o ciup cu mâna de năsuc,
să cheltuim o noapte într-o viață
primită de la Domnul ca,, bacșiș"
și s-o iubesc roșindu-se la față
când prind că mă privește pe furiș,
atât aș vrea prințesa mea frumoasă
să ne privească lumea ca,, naivi"
și-apoi să ne întoarcem către casă
mergând împleticiți... ca doi bețivi...
eu mi-aș dori cât încă mai sunt viu
să beau câte-o cafea în toată țara,
în București, Oradea sau Sibiu,
dar cel mai mult aș vrea... la Timișoara...
poezie de Sorin Dumitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr cărunt