Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ritualuri de Sfântul Gheorghe

RITUALURI DE SF. GHEORGHE

A lui Sângeorz sărbătoare,
dezleagă vremea caldă,
pe câmp să plouă cu floare,
de fluturi colindată.

La sărbătoare creștină,
mit se perpetuează,
ce-n casă și în grădină,
datini împrospătează.

Se pune la grajd de vite,
funie de usturoi,
spre a nu fi bântuite
de vârcolac sau moroi.

În obicei de la sate,
cu datini vechi, menite,
spirite sunt alungate
spre locuri pustiite.

Când natura-i înverzită,
ciobanii merg la munte,
prin datină moștenită,
cu turme de cornute.

Oile rămân la stână,
cât vremea-i de pășunat,
după ce se tund de lână,
ce-a crescut cât au iernat.

Se tocmesc ciobani cu plată
în natură și în bani,
că tradiția-i purtată,
spre a dâinui prin ani.

Cu atenție se face
număratul oilor,
la stăpâni de-a se întoarce,
de răcoarea brumelor.

Și se face măsurarea
laptelui, o dată muls,
spre a știi repartizarea
cașului prin vară strâns.

Apoi prânzesc împreună,
ciobanii cu gospodari.
Să se facă brânza bună,
pun să cânte lăutari.

Dar rămâne în poveste
ospățul abia-nceput,
când ciobanii duc pe creste,
turma de oi la păscut.

Tradiții și ritualuri
prin timp perpetualte
pe-ale vremurilor valuri,
ne sunt identitate.

La mulți ani, sărbătoriților cu numele de Gheorghe!
Maria Filipoiu

poezie de din Tradiții creștine și ritualuri populare (Editura Paideia - 2008)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Tradiții de Sf. Gheorghe

TRADIȚII DE SF. GHEORGHE

Sărbătoare milenară
vine cu-al naturii dar,
s-aducă la noi țară,
pe Sângeorz din calendar.

Credinței mărturisitor
a fost supus torturii,
dar a ieșit biruitor,
învingând fiara urii.

Printr-o legendă vestită,
cheile vremii ține.
Dând primăvara-nsorită,
iarna o ia cu sine.

Grădini, spre recoltă mare,
cu agheapsmă se stroesc.
Iar cu-a Domnului lucrare,
în toamnă mai mult rodesc.

La ușă, pelin se pune
sau frunze de leuștean;
duhuri rele pot ține
la distanță peste an.

An de an perpetuate
tradiții populare,
la sate sunt practicate
în Sfânta Sărbătoare.


Maria Filipoiu

poezie de din Tradiții creștine și ritualuri populare (Editura Paideia - 2008) (2008)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tradiții de Buna Bestire

Vremea revarsă căldură
Peste ninsorile de flori,
Și-mpodobește natură
Cu petale-n mii de culori.

La nuntă de primăvară,
În sărbătoare creștină,
Cântă cucul prima oară,
Anunțând veste divină.

O taină, limba dezleagă
Păsărilor cântătoare,
Și mit străvechi se încheagă
În legendă grăitoare.

În această sărbătoare,
Sacru și mistic se-mbină,
Ca prin vremea trecătoare,
Mituri străvechi revină.

Gavriil, Arhanghel Mare,
Vestind Mariei Fecioare,
A Domnului întrupare,
Bine-i de însămânțare.

Gătită-n flori de mireasă,
Natura la Blagovește,
O recoltă generoasă
Pentru toamnă prevestește.

Când vremea se răcorește,
Iar floarea-n pomi este ninsă,
Iarna se mai prelungește
Și recolta-i compromisă.

Via, pomii din livadă,
Vite din gospodărie,
Casă, curte și ogradă,
Se afumă cu tămâie.

alunge-n depărtare,
Molime și duhuri rele,
Grădini de-a fi roditoare
Și sănătoase vitele.

Morminte din cimitire
Se sapă și se îngrijesc,
Spre a morților cinstire,
Ce-n loc de veci se odihnesc.

Prin tradiție creștină,
De suflet, spre mântuire,
Se-mpart: vin, pește, lumină...
Cu-a morților pomenire.

prin Sfânta Sărbătoare
Ce precede Înviere,
Se dezleagă la mâncare,
Pește, de-a poftei plăcere.

Iar omul care postește
Și sărbătorile ține,
Mâncând pește-n Blagovește,
Tot anu-i va merge bine.

Cei ce spun că nu au vreme
De credință-n viața scurtă,
Nu simt timpul se cerne
Către lumea nevăzută.

Nu citesc Sfânta Scriptură,
afle ce-i pocăință.
Doar prin sacră-nvățătură,
Sădești în suflet credința!

Cât stau în popas de viață,
Scriu tradiții moștenite
Și prin vreme port speranță
Că vor fi cândva citite.

Deschid fereastră de suflet,
Cu tradiții pentru lume,
Ce le-am primit în testament
Și mi le-am legat de nume.

Se spune că-n altă lume,
Dincolo de pragul nopții
Poți avea parte de bine,
Când pe credință pui sorții.

Sufletul conduce chipul,
Pelerin pe-a vieții cale,
Dar dușman îi este timpul,
Când se scurgă la-ntâmplare.

Prin vremuri revin tradiții,
Spre a fi perpetuate.
Chiar dacă sunt superstiții,
Duc legende mai departe.

Când în zi de Blagovește,
Vremea e capricioasă,
La fel va fi și de Paște,
Mohorâtă și ploioasă.

25 martie - Buna Bestire
Din anuarul "Tradiții creștine și ritualuri populare românești"
Editura Paideia - București / / 2008

Maria FILIPOIU

poezie de din Vol. "Tradiții creștine și ritualuri românești" / 2008 (25 martie 2008)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tradiții și ritualuri de Florii

TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII

După datină străbună,
într-o sacră rânduială,
Floriile sunt cunună
la Sărbătoarea Pascală.

În Templul din Ierusalim,
Iisus ca Mare Împărat
a fost cu ramuri de măslin,
de credincioși întâmpinat.

Crengi din sălcii înverzite,
dar și flori de primăvară,
în biserici sunt sfințite
prin credință milenară.

La icoană se păstrează,
în casa credinciosului,
Dumnezeu o veghează
pe tot parcursul anului.

În cimitire, morminte
se îngrijesc, se-mpodobesc
de rămurele sfințite,
cinstind pe cei ce se-odihnesc.

Când ploaia se dezlănțuie
și o furtună stârnește,
se ard frunze de salcie,
până când se domolește.

Pe secetă sau furtună,
salcia înclină ramuri,
lăcrimând la rădăcină,
ca-n legenda unor vremuri.

Cu a credinței menire,
ramuri de sălcii sfințite,
au harul de lecuire
pentru suflet, trup și minte.

Despre salcie se spune
pod din crengi arcuite
s-a făcut, ca prin minune,
Fecioarei Neprihănite.

Sau lacrimile-i ștergea
cu crengile mlădioase,
Maicii Domnului ce-și plângea
Fiul, când Iuda-l trădase.

Intrarea în Ierusalim
deschide porți de rugăciuni,
mereu încrezători fim
în ale Domnului minuni.

Minunea de a-l învia
pe Lazăr din Bretania,
credinței a fost făclia,
de a-L cinsti pe Mesia.

Postul se mai îndulcește
la această sărbătoare,
prin dezlegare la pește,
ultima din postul mare.

De Florii e sărbătoarea
ce precede pătimire
în datini nepieritoare,
spre pace și mântuire.

Celebrată-i renaștere,
cu viață nouă-n muguri noi,
iar credința-n Înviere
e Calea-n viața de apoi.

Creștini cu nume de floare,
reînnoind tradiție,
fac cinste de sărbătoare,
bine prin an le fie.

În ceremonial ludic,
merg fete cu Lăzărică.
Fiecare vrea logodnic,
să o facă miresică.

Între mit și rațiune
e neclintită credință
cu a Domnului minune,
ce dă har și iscusință.

Din vol. "Tradiții creștine și ritualuri populare românești"
Autor: Maria Filipoiu

poezie de din Tradiții și ritualuri românești / Editura Paideia - 2008) (2008)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ecouri la Nașterea Domnului

ECOURI LA NAȘTEREA DOMNULUI

Revin tradiții din vremuri străbune,
cu cete de voinici și zarvă mare
pună iar, tradiția pe strune
la case în Ajun de sărbătoare.

În colinde vechi împart bucurie,
dar și evlavia creștinătății,
Nașterea Domnului iarăși fie
minunea lumii și-a Divinității.

Copiii prin colinde duc mesajul
de rod bogat, noroc și sănătate.
Iar popa cu icoana-și poartă harul,
credința să o ducă mai departe.

Spre dăinuire-n lege creștinească,
se derulează din a vieții roată,
colind ce-aduce pacea sufletească
celor ce sunt nedreptățiți de soartă.

Iar anul isprăvit și cel ce vine,
să-și strângă mâini în cumpăna de vremuri,
cât ciclitatea naturii revine,
iar nou și vechi se întrec în tandemuri.

Spre împăcarea cu tine și ceilalți,
urări de bine și de fericire
la prieteni și la rude împarți,
ca simbol de aleasă prețuire!

nu poți știi până unde îți va fi
călătoria-n lumea trecătoare,
ascultă colinde în această zi,
magia retrăită-n sărbătoare!

Precum strămoși plecați în altă lume,
pământ ori scrum vom fi în neamul străbun.
Doar în pomelnic ne adună nume,
urmași de sânge la Paști și la Crăciun.

În urma tuturor prin timp rămâne
ecou de amintiri, fapte ori idei
apreciate ca rele sau bune,
de acei ce vin la viață după ei.

Peste toți, zăpada vremii se-așterne,
când sunt conduși în cortegiu de jale
și mai ascultă regrete eterne
cu sufletul pe-a veșniciei cale.

Ca mesager prin lumea pământească,
las urmașilor străveche comoară
de datini strămoșești amintească
și de mitologia populară.

Nepieritoare vor rămâne-n vremuri,
grăitoare dintre pagini de jurnal,
tradiții creștine și ritualuri
-nsoțească români pe-al timpului val.

Colinde intonate-n recviemuri
prin ajun de sărbători sunt cântate,
ca neschimbate rămână-n veacuri
de Dumnezeu în datini luminate.

Maria Filipoiu

poezie de (29 decembrie 2021)
Adăugat de Maria FilipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tradiția Sf. Ap. Petru și Pavel

TRADIȚIA SF. AP. PETRU ȘI PAVEL

Tradiție creștinească
traversând prin timp istoric,
vine-n vatră strămoșească,
vestească mare praznic.

Cu tradiții moștenite
și prin obiceiuri sfinte
se-mpart fructe pârguite
pentru morții din morminte.

Ritualul amintește
călătorilor prin viață,
soarta le pregătește
un sfârșit pierdut în ceață.

Iar sufletul va străbate
vremuri în lumea celaltă,
cu Sfânta Divinitate
în credință venerată.

Legendă pilduitoare
spune Sâmpetru ține
în Rai, chei de la intrare,
cântărind faptele bune.

Iar frate întru credință,
Pavel, alăturea este
cu pildă spre bruință,
când soarta pe om lovește.

Printr-o sentință divină
la vestită sărbătoare,
Apostolii sunt lumină
prin vremea fără hotare.

Cu tunete de va ploua,
spune legendă nescrisă:
Nuci și alune vor seca,
iar recolta-i compromisă.

Din legendele creștine,
ritualuri sunt păstrate,
le ducă-n timp ce vine,
generații succedate.

Maria Filipoiu

poezie de din Vol. "Tradiții creștine și ritualuri românești" (septembrie 2008)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Darurile Moșilor (sonet ritualic)

DARURILE MOȘILOR
(sonet ritualic)

De ziua lor, în cer așteaptă Moșii,
Pomană de fructe coapte pe Pământ,
Prin mesager de taină, ce-i Duhul Sfânt
La pogorâre, când cântă cocoșii.

Se înfiripă sufletesc legământ
Cu cei ce-n ritual iubesc strămoșii.
Copiilor se împart poame roșii,
De dor în lumina candelei răsfrânt.

În zorii zilei creștini merg s-adune
Căpșune și cireșe în panere,
Spre dăruire, cum datina spune.

Din ritualuri pline de mistere,
Cu mit se revarsă înțelepciune
În sufletul ce caută repere.

Maria Filipoiu

sonet de (februarie 2021)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nașterea Domnului și a Creștinătății

NAȘTEREA DOMNULUI ȘI A CREȘTINĂTĂȚII

Când vezi vine iarna cu viscol și ninsoare
Iar viața din natură o trece-n hibernare,
Fii om bun și omenos la sfântă sărbătoare,
A Nașterii lui Hristos și-a lumii creștinare!

Când obicei te-ndeamnă la veselie mare,
Din cornul abundenței dă și celui ce n-are,
De întâlnești prin viața scurtă și trecătoare,
Destin nefast la oameni supuși la îndurare!

Și străduiește-te faci din fiecare zi
Trăirea ideală, neștiind cât îți va fi
Pe cale, firul vieții cu visul nemuririi!
În rugăciuni cinstește praznicul veșnicirii!

Tradiția revine în anotimp de iarnă,
Cu destine umane, uitarea o să cearnă
Țărâna pe morminte sau cenușa în urnă,
Cât suflete rătăcesc prin veșnica nocturnă.

Un vis nesfârșit va fi trăirea pentru tine,
Prin noaptea nesfârșită când nu există mâine,
nu-ți vei mai aminti de ți-a fost rău sau bine
Prin viața pecetluită de taine divine.

Iar sărbători, de-a pururi, nu vei știi când vin și trec,
Nici câte generații, destin sortit își petrec
De sărbători creștine, în tristețe ori cântec,
După cum noroc primesc în car plin sau pahar sec.

În fiecare zi cinstește sfânta lumină
Și sufletul la Unic Dumnezeu ți-l închină,
Cât făclia credinței persistă-n omenire
Cu Nașterea lui Hristos - omului mântuire!


Maria Filipoiu
25 Decembrie - Nașterea Domnului
Din vol. "Tradiții creștine și ritualuri românești"
(*La Cristică Sărbătoare)

poezie de din Tradiții creștine și ritualuri românești (2008)
Adăugat de Maria FilipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mesaj de sărbători creștine

MESAJ DE SĂRBĂTORI CREȘTINE


Prin orice iarnă blândă sau geroasă,
cu magia datinilor creștine,
colindători mergând din casă-n casă,
duc obiceiuri cu urări de bine.

Urează de noroc și sănătate,
iar gazde bucuroase îi ascultă
și-i răsplătesc cu bani ori cu bucate,
precum strămoși din lumea dispărută.

Mergând cu Steaua sau Plugușorul,
datori morali suntem creștinătății,
îi primim, ca pe Mântuitorul
ce se naște spre dăinuirea vieții.

Din suflete revarsă bucurie
în datină cântată la colindat
și duc tradiția ca pe-o făclie
prin cântec de Domnul binecuvântat.

În alaiul purtat de colindători,
copiii sunt de îngeri mai aproape
și în sfinte tradiții sunt salvatori
cu vis nemuritor ascuns sub pleoape.

Străvechi colinde se-aud prin vremuri noi
cu har de bucurii în celeste daruri,
de parcă timpul ar curge înapoi,
pe Pruncul Iisus purtându-L pe valuri.

De străbunii dragi să ne reamintim,
tineri au fost, pe când copii eram.
Merinde sărmanilor împărțim
prin viața ce trece ca frunza din ram.


Maria FILIPOIU

poezie de (29 decembrie 2020)
Adăugat de Maria FilipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tradiția Sfinților 40 de Mucenici

TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI

Prin rânduială creștină,
în primăveri se așteaptă
Sfinții Mucenici vină
cu tradiție păstrată.

Din făină se frământă,
să se fiarbă, să se coacă,
pentru cei morți să se-mpartă,
mucenici cu miez de nucă.

În chip de om se împletesc,
covrigi numiți și mucenici.
Se coc până se rumenesc,
se ung cu miere și cu nuci.

Prin obiceiuri păstrate
din crudă martirizare,
pomană din ei se-mparte,
lângă vin și lumânare.

Tradiția de mucenici
evocă martirizarea
a patruzeci de ucenici
în lac de lângă Sevasta.

Obicei străvechi revine
în această sărbătoare,
bei vin, -ți meargă bine,
din patruzeci de pahare.

În popor este numită
sărbătoarea bărbaților
și cu vin e stropită,
spre veselia tuturor.

Legendare obiceiuri
revin cu mituri strămoșești,
spre a dăinui prin vremuri,
rostul trăirii creștinești.

Din curte și din grădină,
când colțul ierbii se vede,
tot gunoiul se adună,
răsară covor verde.

Cu tămâie se afumă
casa, curtea și grădina,
gândind vrăji se destramă,
iar fumul alungă mană.

Apoi casa, stupi și vite,
spre belșug și sănătate,
cu aghiazmă sunt stropite
de gospodarii din sate.

O primă brazdă tragă,
după un obicei agrar,
sătenii ies în ogradă,
cu plugul de om gospodar.

Cu ciubote se lovește
pământul de sub picioare,
doar așa se trezește
vegetația cu floare.

La soare să se-ncălzească,
ies gâze din hibernare,
pe cărări lungi pornească,
grăbite după mâncare.

Păsări înapoi vină
din meleaguri însorite,
să-și refacă sub streașină,
cuiburile regăsite.

Cel care, astăzi muncește,
scump va plăti păcatele,
că prin boală pătimește,
zăcând patruzeci de zile.

Nu se spală, nu se coase,
nu se țese, nu se toarce
șerpii vin lângă case,
pagubă-n vite a face.

Când s-a dezghețat pământul,
se-nsămânțează legume:
ceapa, varza, usturoiul...
vor face roade bune.

Bătrânii toarnă puțin vin
la rădăcină de viță,
ca-n noul an dea rod bun,
cu speranțe noi de viață.

Bărbații maturi și bunici,
pe pomi fac un semn de cruce,
cu zeama de la mucenici,
rod bogat a le aduce.

Iar copiii-n bătătură
bat pământul cu ciomagul,
din el iasă cultură,
-ți fie mai mare dragul.

Cei ce simt povara vremii
fac necazuri dispară,
cu patruzeci de mătănii
la rugăciunea de seară.

Grajduri, case și hambare,
cu tămâie se ocolesc,
alunge-n depărtare,
fiare, când rău pricinuiesc.

Cum e vremea-n această zi,
cu omăt, ploaie ori soare,
se spune că la fel va fi,
timp de patruzeci de zile.

Dacă pe câmp e zăpadă,
se prevestește an mănos.
Iar pajiștea de-i uscată,
e semn de an sărăcăcios.

E serbat și mărțișorul,
de fete și de neveste.
Într-un pom se pune șnurul
și fantezia-n poveste!

Din vol. "TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI"/ 2008
Editura Paideia - București

Maria Filipoiu

poezie de din Volumul "Tradiții creștine și ritualuri populare românești", (septembrie 2008)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cărările Poetului (sonet)

CĂRĂRILE POETULUI
(sonet creativității)

Aleargă poetul prin universuri,
După zeiță ce-n vers îl inspiră
Cu armonia slovelor pe liră,
vibreze cuvinte-n înțelesuri.

Metafore pe colier înșiră,
Când rezonează șoaptele pe stihuri,
Cu recviem îngeresc în acorduri,
Iar ochii cititorilor se miră.

Ecouri de gând înalță pe creste,
În clipe magice, din suflet stingher,
le audă spirite celeste.

În privire așterne tainic mister,
Ce-n versuri se deapănă din poveste,
Cu farmecul deșirat de condeier.

Maria FILIPOIU

sonet de din Ziua Mondială a Scriitorului (3 martie 2021)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tradiții la Înălțarea Domnului

TRADIȚII LA ÎNĂLȚAREA DOMNULUI

După patruzeci de zile
de la Sfânta Înviere,
Înălțarea-i prăznuire,
dintr-un răstimp cu mistere.

De-acum, Hristos Își încheie
menirea sfântă pe Pământ,
cinstindu-I prin tradiție,
Înălțarea cu Duhul Sfânt.

De la Paști la Înălțare,
se spune Ceru-i deschis,
iar cel ce-n acest timp moare,
sufletul în Rai e trimis.

Înălțarea e numită
Sărbătoarea Eroilor
și în hram e prăznuită
de sufletele morților.

Pentru morți se dă pomană
cu lumină și prescură,
lângă porția de hrană
și pahar de băutură.

După tradiție sfântă,
precum strămoșii ne-au lăsat,
credincioșii se salută,
spunând "Hristos s-a înălțat!"

Prin obiceiuri creștine,
ouă în roșu se vopsesc.
"Hristos s-a-nălțat!" se spune
de credincioși, când le ciocnesc.

După datine străbune
se încheie semănatul.
De-acum, sămânța rămâne
seacă, îngrășând pământul.

Caii ce au fost blestemați,
de Înălțare sau Ispas,
hrănindu-i, vor fi săturați
pentru o vreme de un ceas.

Printr-o zicală din popor,
vis nesperat se-mplinește
doar la "Paștele Cailor",
pecetluit de poveste.

*Din vol. "Tradiții creștine și ritualuri românești"
Maria Filipoiu

poezie de din Tradiții creștine și ritualuri romanești / Editura Paideia - 2008 (2008)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vivat libertatea cuvântului (sonet)

VIVAT LIBERTATEA CUVÂNTULUI
(sonet virtuții cuvântului)

Cuvântul dă sufletului vigoare
Și bucurie, spre a fi auzit
În adevărul ca pomul înflorit,
Când e întâmpinat la sărbătoare.

Doar în libertate este fericit
Spiritul dreptății revoltătoare,
Ce aniversează eliberare
Din temniță-n care nu a amuțit.

Își duce ecouri în gânduri treze,
Prin vremuri de restriște și durere,
La soarta omenirii vegheze.

În militanți își caută repere,
Ce-n noaptea minții pot lumineze
Și împreună să spargă tăcere.

3 mai, 2021 - Ziua Mondială a Libertății Presei

Maria FILIPOIU

sonet de din Sonete (3 martie 2021)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cărările poetului (sonet creeației)

CĂRĂRILE POETULUI
(sonet creației)

Aleargă poetul prin universuri,
După zeiță ce-n vers îl inspiră
Cu armonia slovelor pe liră,
vibreze cuvinte-n înțelesuri.

Metafore pe colier înșiră,
Când rezonează șoaptele pe stihuri,
Cu recviem îngeresc în acorduri,
Iar ochii cititorilor se miră.

Ecouri de gând înalță pe creste,
În clipe magice, din suflet stingher,
le audă spirite celeste.

În privire așterne tainic mister,
Ce-n versuri se deapănă din poveste,
Cu farmecul deșirat de condeier.

Maria Filipoiu / Spiritul Poeziei

poezie de din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine merge prin viață fără Dumnezeu, nu găsește calea spre Rai.
Dumnezeu este lumina vieții și a sufletului pe calea eternității- Maria Filipoiu / despre credință

în citate despre credință (23 mai 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul de timpul vieții

DORUL DE TIMPUL VIEȚII
(sonet timpului)

Prin timpul vieții străbat cu soarta mea
Învăluită în ceață și geruri,
Ce îmi înalță sufletul spre ceruri,
Lângă străbuni o veșnicie stea.

Voi duce dorul vieții în eteruri,
Că-n colț de suflet dăinuie iubirea
Și făclie luminând amintirea
Din rodnice și glorioase vremuri.

Pe podul către veșnicie trece
Convoiul sentimentelor duioase,
Ce-n Universul tainic mă petrece.

Din dor de viață cresc ramuri stufoase,
De laur, menite să îmi vindece
Spirit zburător spre zări luminoase.

Maria Filipoiu

sonet de din Sonete dedicate (2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Viața este cel mai prețios dar de la Dumnezeu pentru om. Ce reușește să facă omul cu ea, reprezintă răsplata lui când se întoarce la Creatorul de vieți." - Maria Filipoiu / despre război

în Despre Război (martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața este cel mai prețios dar de la Dumnezeu pentru om. Ce reușește să facă omul cu ea, reprezintă răsplata lui când se întoarce la Creatorul de vieți. ((Maria Filipoiu - despre Viață)

în despre viață (martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Taina Timpului (sonet)

TAINA TIMPULUI
(sonet temporal)

M-am străduit țin ritm accelerat
Cu timpul fugar, către neuitare,
Din vremea când lustruiam bănci școlare
Cu antebrațe de elev premiat.

Zadarnică îmi este încercare,
Chiar dacă sunt campion la alergat
Și multe competiții am câștigat
În lupta cu viața prin destin ciudat.

El n-are somn, nici vreme de mâncare,
Cât străbate Pământul în lung și-n lat,
Pentru recolte-n toamne roditoare.

În taină, spre infinit a fost setat,
De zeitate a tot creatoare,
fie ca un rebel însingurat.

Maria Filipoiu

sonet de (13 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omagiu pentru bunica

OMAGII PENTRU BUNICA

Pe ultimul drum îți aștern petale
În covor de înmiresmate flori,
Cu lacrimi fierbinți le stropesc de jale,
Când despărțirea îmi dă reci fiori.

Pustie va fi de-acum prispa casei,
Unde veneau nepoți cu zâmbete
Și-i așezai cu drag în jurul mesei,
La plăcinte și gogoși proaspete.

În loc de veci îți aprind lumânare,
La praznic sfânt cistindu-ți jertfire,
Spre a Domnului binecuvântare
De lacrimi ce-mi inundă privire.

Va dăinui în suflet amintirea
Din vremuri cu bunici și nepoței,
Să nu se risipească fericirea
Ce mi-au dăruit-o străbunii mei.

Prin amintiri adie resemnare
Pentru nepoții ce-au fost norocoși,
De la bunică primind alinare
Prin ai copilăriei ani frumoși!

Maria Filipoiu

3 mai 2019
Maria Filipoiu

poezie de din Poeme dedicate (3 mai 2019)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mame în oglinda timpului (sonet)

MAME ÎN OGLINDA TIMPULUI
(sonet destinelor paralele)

În oglinda timpului când mă privesc,
De-o vreme zăresc chipul tău în mine,
Măicuța mea, aceleași destine
Au mamele ce nasc prunci și-i ocrotesc.

Zestrea moștenită îți aparține
Și o voi păstra, cât pe Pământ trăiesc.
Asemenea ție sunt, când mi-amintesc
De vremea când împărțeam rău și bine.

Crescut-am pruncii, precum te-am moștenit,
În respect și dragoste părintească,
Prin viață aibă drumul însorit.

În cinste și dreptate muncească
Și-n rugă să-și ducă sufletul smerit,
Că soarta e zestre dumnezeiască.

Maria Filipoiu

sonet de (februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook