De-aici, din turnul meu de veghe
De-aici, din turnul meu de veghe
La vers, iubito, azi zăresc
Străini, purtând în lănci o zeghe,
Să-mbrace graiul meu regesc.
Și vin să-nchidă limba-mi dacă
În beciul timpului pierdut,
Crezând c-așa or să mă facă,
Să n-am în piept un dor ca scut,
Să nu am doine și balade,
Nici tril de ciocârlii în zbor,
Sperând că graiul meu decade
Și, fără grai, ca dac, eu mor...
Dar cei ce zeghea o vor pusă
Pe graiul meu de dac, nu știu,
Că port o Sarmizegetusă
Și-n vers, că-s bard și dac, azi viu!
poezie de Pavel Lică din Chemarea lupului alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Graiul nostru
Graiul nostru-i vechi și-i verde,
Înțelenit de veacuri pe această glie,
E doina ce sufletul vrea să dezmierde,
Și candelă ce arde-n unghere de chilie.
Graiul nostru-i apă lină de izvor,
Ce curge milenar prin fiecare vers,
Este iubire plânsă și suspin de dor,
O psalmodie pentru întregul univers.
La asfințit de soare, cu spiritul latin,
În umbra crucii eu mă rog și cânt,
Pe slove gravate-n ceaslovul bizantin,
În cel mai dulce grai de pe pământ.
poezie de Paul Aelenei din Graiul nostru românesc (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aici îmi este Țara
Aici îmi este neamul meu,
Neamul cel de răzeși,
Oameni harnici și viteji.
Aici îmi este graiul meu cel românesc,
Cu care eu mă mândresc,
Aici îmi este țara mea
Cântată în doine și balade,
Unde sunt bătrâni cu fețele brăzdate
De atâta muncă și singurătate,
Lucrându-și ogorul de cu zori până în noapte.
Aici am soră, frate, un tată și o mamă,
Aici pomii și iarba mă știu cum mă cheamă.
Aici de nimeni n-am teamă,
Căci aceasta îmi este țara mea,
Pe ea Moldova o cheamă.
poezie de Vladimir Potlog (2 iunie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
- grai
- Graiul este izvor de neînțelegeri.
definiție celebră de Antoine de Saint-Exupery în Micul Prinț
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Frumoasa poveste a Micului Print" de Antoine de Saint-Exupery este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Rondelul limbii române
Vechi cât iubirea de glie
Este graiul limbii române,
Străluminând ca o făclie
ꞌN candela lanului de grâne.
Floare prinsă-n piept pe ie
În iureșul horei străbune,
Vechi cât iubirea de glie
Este graiul limbii române.
Doina dorurilor frățâne,
Sufletelor noastre temelie,
Limba graiului de pâne
Cu care hrănim orice bucurie
Veche cât iubirea de glie.
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșbuc
Ne-a scris balade și idile
În graiul lui de ardelean
Cu versuri și rime abile
Suflet din suflet de țăran.
madrigal de David Boia (13 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* * *
Singurătatea orbului
s-a umplut de cuvinte
lemnul glăsuie în graiul teiului
pasărea
aripa și-o lasă pe tâmpla lui
în graiul legănării
vântul îi atinge fruntea
și naște frunze
numai el, orbul,
știe
din care anotimp vin toate
pentru că tâmpla lui
a devenit demult
un râu o cărare
o mișcare a viului
prin viu adulmecând
imaginea
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- grai
- Graiul este purtătorul de steag în vremuri de restriște și de primejdie pentru ființa națională.
definiție celebră de Grigore Vieru în revista Limba Română (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Curcubeul" de Grigore Vieru este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar 
România e acasă!
Sunt român pribeag în lume,
N-am cui plânge, n-am cui spune,
Când m-apucă dor de casă,
Căci stăinului nu-i pasă.
Sunt român în orice țară,
Unde viața nu-i ușoară;
Însă nu uit niciodată
Că am mamă, că am tată,
Că am țara-ngândurată,
Ce-așteaptă ca mama-n poartă...
Și că rădăcini profunde,
Sunt "acasă". Astfel unde?
Sunt român și-n piept îmi bate,
Cât aș fi eu de departe;
Inimă română, bună,
Dar primit de la străbună.
Patrie să nu ai teamă
Dacă opt nevoi mă cheamă
Prin străini, și că vorbesc
Graiul lor... tot te iubesc!
Sunt român cu dor de țară,
Care scurmă să mă doară...
Lumea largă-i generoasă,
România e acasă!
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele trei ispitiri
Cu cine, oare, să vorbesc
Aici, când nu am grai ceresc,
Pe care l-am pierdut demult
În al păcatelor tumult?
Cu cine, oare, să mai fiu,
Ca Domnul, rege în pustiu,
Sfidând pe Diavolul pervers
Ce-mi cere să fac pâine-n vers?
Cu cine, oare, să discut
Când Diavolul mă vrea pierdut,
Ca pe Hristos, cu-mpărății,
Promise-n lumea celor vii?
Dar pot în Dumnezeu să sper,
Că de m-arunc, din Cer, nu pier,
Cum Diavolul s-ar bucura...
poezie de Pavel Lică din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet în grai bănățean
El se tot juca cu graiul,
Precum în coteț, cu paiul,
Ca știți dumneavoastră cine,
Când se schimbă vremea-n bine.
epigramă de Gheorghe Busuioc din ziarul "Viața Buzăului" (21 noiembrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destăinuire
Am păcătuit
da
recunosc am păcătuit
cu toți cireșii satului m-am iubit
i-am ademenit
fără nici o remușcare
cu brațele-mi nesătule i-am cuprins trupul
nucului din curte
de cincizeci de ani împreunat cu poarta
și
Doamne
chiar dinainte de-a exista de câte ori m-am sărutat pe furiș cu cerul
m-am lipit de el
am cântat în el
iar acum iată îi port cocoașa
îndurare dar
pentru răvășirea mea
n-am vrut decât să-l învăț graiul sângelui!
Da
știu și recunosc,
de timp n-am vrut să mă îndrăgostesc la început
deși îmi plăceau nopțile din ochii lui și răsfrângerile de aur ale zilelor pe care și le purta la piept
nu știa să deosebească o inimă sfântă de una de duzină
o muzică cerească de lălăiala unei trădări
diamantul rece al unei discreții
de sticla caldă a unei sincerități
nu știu ce mi-a venit
cu grație de flacără
ca o șerpoaică m-am încolăcit de el
fără izbândă
m-am ales
doar cu amintirea parfumului său
parfumul pietrei.
poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Graiul iubirii cu miezul de nai
Razele soarelui se coc într-o cioată,
Pădurea se lasă de vrajă furată,
Inima fierbinte îmi cade în palme,
Universul în fructe și-n scame.
Cât de frumoasă-i imaginea ta
Se-ntreabă în mine, în naștere-o stea,
Ești scânteia aprinsă în iarbă sau ești
Trestie-ascunsă în vad de povești.
Cunoaștem luminile norilor grei,
Jertfa de flori păscută de miei,
Săpăm amintirea, nisipul uitat,
Ecoul din urme prin care-am mușcat:
Tu inima mea rătăcită în tine,
Eu inima ta mustind de iubire,
Razele ies din soarele-ascuns
În pădurea cu cioate în care-am pătruns.
Mai cântă-mi din frunza pe care o ai,
Din graiul iubirii cu miezul de nai
Și dăruie-mi pe-nmiresmatele buze
Versuri pictate în zbor de buburuze!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Lui Ion Olaru care, în poeziile sale în grai bănățean, repetă prea des cuvântul "fruncea"
Zău că graiul tău de-atuncea
Mi-a plăcut, ca și-altă dată,
Însă nu se face artă
Dacă scrii numai cu... fruncea.
epigramă de Gheorghe Lungoci din Epigrame și epigramiști (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
Graiul meu sacru, grai dulce, părintesc,
Greoi mă mișc prin lanurile tale...
Spicele moi și coapte unduiesc
Și fac, din văi, coline mai domoale.
Mi-a fost dat mereu să hoinăresc
Pe dealurile austere și străbune...
Cu limba bici năluci să șfichiuesc
Zâzaniile încleștate-n grâne.
Boabe de jar în grâul auriu,
Mărgăritar e graiul licărind sub stele,
Când iau în gură seminția lui,
Scrâșnind îmi crapă smalțul pe măsele...
Ești rodul inimii bine dospit
Decât un singur an pe veșnicie
Și fructul rar de cum s-a zămislit,
Rămâne neștirbită mărturie...
Trece din casă-n casă, cât trăiesc...
Ca dascăl, limb-am cultivat-o-n școală,
Atât de mult savoare-i prețuiesc
Și o sporesc din zori și până-n seară!...
poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul care mă interesează nu are nicio obnubilațiune mintală. S-a speriat și și-a pierdut graiul...
Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Gentiane" de Cella Serghi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Rugăciune
N-am loc, o, Doamne-n al tămâiei fum
De sfinții care merg de-aici spre Tine
Ajută-mă să plec pe-același drum
Dar aripi dă-mi, de Cer spre a mă ține!
Cu furci, căzuții îngeri mă împing
Spre margine de timp fără speranță,
Ajută-mă să ies din acest ring
Și ia-mi păcatul șapte din balanță!
Da, știu, chiar și-n Cuvânt sunt rătăcit
Că n-am știut să-l semăn în rodire,
Acolo unde e un răsărit...
Tu, schimbă-mi dară, verbu-"a fi" în "fire"!
Mai lasă-mi încă timp spre a-nvăța,
Că dragostea înseamnă-aici durere
O aripă ce-l poate înălța
Pe cel pierdut, la Sfânta Înviere!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune
N-am loc, o, Doamne,-n al tămâiei fum
De sfinții care merg de-aici spre Tine,
Ajută-mă să plec pe-același drum,
Dar aripi dă-mi, de Cer spre a mă ține!
Cu furci, căzuții îngeri mă împing
Spre margine de timp fără speranță,
Ajută-mă să ies din acest ring
Și ia-mi păcatul șapte din balanță!
Da, știu, chiar și-n Cuvânt sunt rătăcit,
Că n-am știut să-l semăn în rodire,
Acolo unde e un răsărit...
Tu, schimbă-mi dară, verbu-"a fi" în "fire"!
Mai lasă-mi încă timp spre a-nvăța,
Că dragostea înseamnă-aici durere
O aripă ce-l poate înălța
Pe cel pierdut, la Sfânta Înviere!
poezie de Pavel Lică din Trepte spre lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raiul regăsit
Cu jaru-n piept aprins mereu,
Culeg din pomul interzis,
Sperând că-mi iartă Dumnezeu
Păcatu-acela-n Carte scris,
Când gol, în Cer m-am rușinat,
La piept cu darul Lui ceresc
Și, Doamne,-n dulcele păcat
De-atunci tot cad și îl doresc.
În fața Cerului, tot gol
Rămân cu dorul meu nebun,
Când șarpele din somn îl scol
Și-n amforele vii îl pun,
Să piară-acolo, nevăzut,
Cu-ale cunoașterii scântei,
Să regăsesc Raiul pierdut,
În Iadu-ascuns printre femei!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o mândră româncuță
Sunt o mândră româncuță,
Îmi iubesc portul și graiul,
Am costumul îngrijit,
Din străbuni l-am moștenit.
Zâmbesc când m-alintă mama
Și-mi port cu drag marama;
Talentul mi-e bogăția,
Știu că-mi șade bine ia.
Cântecul și glasul dulce
Le port unde mă voi duce,
De portul meu îmi este drag,
Când m-așteaptă mama-n prag.
De ne-au năvălit dușmani,
Dorind a ne cotropi,
Nu ne-am pierdut speranța,
Glia noi nu ne-am vândut,
Am purtat cu stimă-n luptă
Tricolorul nostru sfânt.
Pentru mine portu-i rai,
Iubesc glia și-al meu plai...
Ploi de cântece și dor,
Leagănul românilor;
Neamul meu mi-l îndrăgesc,
Că-s româncă, mă mândresc.
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Graiul
El vine din adânc de vreme
Pe căi de suflet și poeme
Și știu că fără el nu sunt
Decât o mână de pământ
Pe-o lume plină de durere
Îmi e unica avere!
poezie de Milea Preda
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!