Leagăn amar, săracii mei Bălceşti!
Lut simplu, smălţuit ca şi o cană,
Pe Topolog culcat nu mai boceşti
Azi inima dintâi republicană.

catren de Ion Barbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bălcescu trăind

lui Al. Rosetti

Leagăn amar, săracii mei Bălceşti!
Lut simplu, smălţuit ca şi o cană,
Pe Topolog culcat nu mai boceşti
Azi inima dintâi republicană.

A lui! Căci athanasic au sunat
Mii surle. Lespezi cască. Sar sigilii.
Şi peste un făcut, absurd regat
Un palid oaspe calcă, din Sicilii.

O, frate cărvunar, întreg trăieşti!
Din moarte ai păstrat doar străvezimea,
Ci din amurgul pajerii crăieşti
Cârteşte-ntunecat burtăverzimea.

Ai multursuzei tagme, gianabeţi
Cu oftica-nţeleşi şi cu exilul,
Un veac avar te vrură sub peceţi,
Şi zveltei libertăţi suciră trilul.

Ce-nseamnă! Astăzi piatră eşti, din unghi,
Republicii Române Populare,
Adeveritul mare, singur trunchi:
Bălcescu, început de calendare.

poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leagăn

Leagăn de dor - leagăn uşor,
Leagăn promis - leagăn de vis,
Leagăn de vis, leagăn de dor,
Leagăn promis - vis călător.

Leagăn de soc - vis cu noroc,
Leagăn de fag - plâns celui drag,
Leagăn de dor, leagăn uşor,
Plâns celui drag - zbor de cocor...

Leagăn de val - cer sideral,
Pat de aripă - fragedă clipă,
Leagăn de cânt - pală de vânt,
Val de nisip, salt peste timp.

Toate-s în noi... Paşii greoi
Trec risipiţi... Noi oropsiţi,
Răstigniţi şi mizeri
Ai apuselor seri.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Barbu, Eugen Barbu, Barbu Ştefănescu Delavrancea – al literelor române norocos... Barbut!

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eu aş fi un producător de căni, aş fi interesat să fac cea mai bună cană cu putinţă. Efortul meu este orientat pe cană, nu pe ce cred oamenii despre cană.

citat din Denzel Washington
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O! ce profesor!... Cât de profesor!... Tatăl tău este cea mai latină figură dintre ale tuturor profesorilor mei, de totdeauna şi de pretutindeni!

Ion Barbu în conversaţie cu Tudor Muşatescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem leagăn

Am să mă lungesc
cu braţele până la curcubeu
să-ţi legăn iubirea
pe inima mea
leagăn pentru
roua ta

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Les adieux

Cu inima de foc şi pară,
am mai scăzut încă o vară.
Să scrii nu e deloc uşor
când eşti un simplu muritor.

Azi divorţez de poezie
şi tot ce-nseamnă fantezie.
Cât timp mă-nvârt în vas de lut,
îmi iau realul, azimut.

Las sufletu-mi să se-odihnească
în liniştea mea pământească,
spre stele nu mai vreau să zbor
sau să mă odihnesc pe-un nor.

Rămâneţi vii în amintire
voi, ce mi-aţi dăruit IUBIRE.
Scânteii voastre de Divin
zâmbesc cu drag şi mă închin...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet viciat (exersând la un pian... fără clape)

Să moară jalea de te mint
eşti mai frumoasă ca lumina
şi bună rău, bată-te vina
- după o cană cu absint

Să moară moartea chiar acum
să crape oricine ce te ştie
sau te-a avut - Eşti mult mai vie
- când pozei tale-i bag un zoom

Te-am cumpărat după o chetă
cu toţi ai mei din şantier
eşti draga mea... o etichetă

pe-o biată sticlă, ciob de cer
Stai vieţii mele amuletă
- ce altceva să îţi mai cer?

sonet de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bogaţii au cu mult mai multe probleme decât săracii... Săracii!

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e inima vioară

Mi-e inima vioară glăsuind
Pe ramul de migdal abia-înflorit
În vraja anotimpului suind
O coamă lină, dealul însorit.

Arcuşul smălţuit cu fluturi mii
Dansa pe coarde pline de fiori,
Însenina livezile pustii
Cu nestematele ivite-n zori.

Mi-e inima surprinsă de amurg,
Privesc uimită clipele târzii,
Dau zilelor bineţe când se scurg
Şi ştiu c-aşa a fost şi-aşa va fi...

Mi-e inima vioară, glăsuind...

poezie de Gabriela Genţiana Groza (29 noiembrie 2017)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele de Ion Barbu nu este un pseudonim întâmplător. Aşa l-a chemat pe bunicul meu, maistru zidar şi mahalagiu bucureştean... Lui îi datorez atmosfera balcanică din ultimele mele poezii... I-am luat şi numele, deci, eram dator să las ca glasul lui să se facă auzit!

citat celebru din Ion Barbu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autodenunţ

azi am ucis
cu mâna mea am strâns de gât
sumedenia de alter ego prea deştepţi
prea buni prea
beatificaţi de spaimele celui dintâi
mereu corectându-mi între-paşii
singur
de acum
voi duce jugul fricii că nu voi mai greşi
nefiind cine să-mi ţină contul
am dreptul constituţional să fiu prost şi
măcar de-aş fi

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazda: Vă servesc cu un pahar de coniac sau cu o cană de ceai?
Oaspetele: Mai bine cu o cană de coniac.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici imnul nu ne mai trezeşte din somnul raţiunii. A ajuns un simplu cântec de leagăn.

aforism de Ionuţ Caragea din Gânduri pentru caricatura umbrei (2020)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

joc… în oglindă

Am învăţat cu adevărat
ce-nseamnă dor – rod chircit culege inima

drept vedeam departele
cu ochi de cal – lac amar izvorăşte azi din ei

cu uşurinţă petreceam secundarul
nefăcând vreodată caz – zac la umbra lui nemaisfiindu-l

prietenii neştiindu-i le trecusem
fiecăruia alt rol – lor le datorez răbdarea

şi nu doar ci şi iubirea, înţelesul
de încercări adus – suda(u) la cald inimile noastre

dintre toate gusturile ştie acum
gura mea pe cel amar – rama neputinţelor mă strânge

ce-mi rămâne centrifugându-mi sufletul
atât vă las în dar – rad tot ce-i rău şi arunc pustiului

măsura o ţineam nu cu fapta ci
cu ziua, cu anul – luna culesului a venit iată

sunt norocos, chiar dacă tristeţea
nouă mă are – era şi mai rău neştiind-o

Nu-i doar un joc, vă asigur că
nu visam – masiv atomii îmi cresc înfipţi în realitate

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi azi toţi credincioşii

Veniţi azi toţi credincioşii
Să săltăm, să săltăm [bis]
De naşterea lui Hristos
Ne bucurăm [bis]

Căci el azi în Viflaem
S-a născut, s-a născut
După cum au zis prorocii
Mai demult.

În ieslea dobitocească
S-a culcat, s-a culcat,
Ca un prunc mic
În scutece înfăşat.

Îngeri şi păstori cântare
I-au adus, i-au adus
Şi noi sa-i cântăm mărire
Întru cel de sus.

Trei crai de la răsărit
Au venit, au venit
Aur, smirnă şi tămâie
I-au dăruit

Pace şi bună-nvoire
Pe pământ, pe pământ
Căci azi s-a născut în iesle
Domnul sfânt.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomişorii

săracii pomişori
săracii nuci
crescuţi ca biscuiţii umflaţi monstruos
în buzunare precare, să
racii pomişori plantaţi
săracii
cu ambalaj cu tot (?!) cu sentimente
precare de acei emigranţi
care nu
adoră ungaria, patria, ma
mă, şi nu
vor prinde maturitatea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul meu, tăcerea (acrostih)

Crisalidele au muşcat cuibul ne-naşterii.
Universalitatea moare-învie-n destule copii.
Vitraliile pântecului verde naşte primăvara.
Ana s-a metamorfozat în lut.
Nimfele cântă în hora imaterialităţii:
Tu, lumină mi-ai ascuns dreptul de-a fi, femeie,
Undeva, în samavolnicia uzurpatorilor de euri!
Lampa dezgroapă din firidele minţii, neuroni avortaţi!

Mute fiinţe decupează din hârtie albă,
Ecouri surde în valuri mânjite de cerneală!
Unele dopuri scot sunete bizare.

Telurice, vise alunecă spre miezul credinţei.
Aud, în depărtare zgomotul naşterii.
Crispate feţe dălţuiesc stâncile (cu forma femeii) departe de mal.
Euforia dezvelirii adună nepieptănate paiaţe.
Rumoare lângă apa murdară de val:
E zidul surpat! Incinerată, Ana, moare-ntr-o cană de lut.
Azi, beţivii sorb lichiul dulce-al curgerii... doar azi.

acrostih de Mirela Nicoleta Toniţă
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiune

Şi eu iubesc steagul naţional fluturând în vânt,
Crizantemele pastelate de la galbenul palid la bronzul antic.
Dar aminteşte-ţi că hrana mea este o cană de ceai amar!
Şi că mai există un "eu". Ţi-ar fi teamă să cunoşti
Gândul-muscă dând târcoale ghenei de gunoi.

poezie de Wen Yiduo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe

Departe, într-o ţară caldă
Cu portocali şi cu lămâi,
Ne vom compune înc-odată
Tu cel dintâi, eu cea dintâi.

Eu inima mi-o voi deschide
Şi mintea ta n-o va lovi,
De mână iarăşi mă vei prinde,
Va fi aşa cum ţi-ai dori.

Noi vom purta aceleaşi nume
Cu care ne-am strigat cândva,
Am toate drepturile-n lume
Pe care le-aş putea avea.

Pentru că te iubesc de-o viaţă
Fac azi talazurilor faţă

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!