Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marșul unirii

(Versuri închinate memoriei lui Constantin Osoianu, străbunelul meu, unul din Membrii Sfatului Țării, care cu 94 de ani în urmă a semnat alipirea Basarabiei la Țara-Mamă)

Eu mă mândresc cu-această mare tricoloră
Și cu memoria genetică păstrată.
Mesajul vostru îl aude-ntreg poporul,
Voința națiunii e de VOI întruchipată.

Chiar dacă ne lipsește-un Inculeț,
Înlocuit de patrihoți ca alde Ghimpu,
Oricum, aici e totul Românesc:
Și Dumnezeu și Cerul și Pământul!

Chiar dacă nu ne vrea uniți, la Cotroceni
Și nici la Chișinău, elita asta, lașă,
Suntem români, suntem români – basarabeni,
Ne vrem și noi întorși cumva, acasă!

Și nu mai vrem să ne despart-un mal de Prut
Venim cu suflu nou și spusa languroasă.
Suntem români ca-n secolul trecut,
Ca-n primăvara când am revenit acasă.

Și înțelegem că Unirea va veni numai atunci,
Când un cuvânt va fi în stare să aprindă gloate,
Când un cuvânt va ridica o Țară din genunchi,
Într-un avânt necruțător, neiertător, sălbatec!!!

Într-un ceva, ce nu prea deslușesc,
Ceva sublim, etern și-n limba mea, natală
Ceva stropit cu sânge românesc,
Amestec crud de sărăcie și comoară.

Ceva ce vine din adânc de vremi,
Și nicidecum în pace nu ne lasă.
O vrere a strămoșilor eterni,
Neînțeleas-atunci și-acum neînțeleasă.

Un crez, care străbate mii de ani,
Un gol în piept, care de mii de ani mă doare,
Un vis netălmăcit, neîmplinit, orfan,
O Phoenix dintr-o zgură arzătoare.

Și, fraților, ce pot să vă mai spun?
O șansă mai avem, numai Unirea.
Altfel, pieri-va plaiul meu străbun,
Altfel, pieri-va însăși România.

Vă chem, vă strig, vă rog: ieșiți la Prut!
La Pod ieșiți, de flori, de ploi, de gheață.
Să vad-o omenire, cât de mult
Se vrea o națiune iar, acasă...

Să știți că de ne vom uni într-un avânt,
Dintr-o-ndrăzneață revărsare sufletească,
Strămoșii noștri, se vor bucura-n mormânt,
Și însuși Dumnezeu, va fi de partea noastră.

Îndemnul meu nu-i iluzoriu, e nativ.
Nu-i început de criză psiho – cardiacă!
E crezul meu, e simțul meu intuitiv
UNIRE! ori acum, ori niciodată!

Hai, domnule Băsescu, așteptăm:
- "Basarabeni! Eu vă ordon să treceți Prutul!"
Hai, scoate-odată Țara din blestem.
Hai, schimbă paradigma asta crudă!

Hai, folosește, demonstrând, că nu ești fariseu,
Acest moment, ce are loc la interval de-un secol,
Când, pentru România Mare-i chiar și Dumnezeu,
Și jurământul de credință il depune tineretul.

Când putinismul e pierdut și speriat,
Și fără sprijin larg în propria lui țară.
Să n-ai curaj să ne ordoni, să n-ai curaj,
De-aicea, de pe Prut, să scoți hotarul?!!

Hai, domnule Băsescu, doar ați declarat,
C-aveți o datorie ce de gât vă strânge.
O datorie care trece de la veac la veac,
De neam o datorie și de sânge...

Și dacă nu, ce pot să vă mai spun
Decât sfârșitul la povestea cea nemuritoare,
- De ce-i dai, Doamne, României-așa de mult,
Și codri, și câmpii și munți și mare?

- Hai, lasă Petre, că nu pot să iau-napoi
Nimic din ce i-am dat, căci nu-i dumnezeiește.
Să vezi, în schimb, tu, ce conducători,
Vor naște pe meleagurile-aceste!

Prin mila mea, doar Ștefan Voievod
Îi va aduce țării sale, prosperare.
În rest, o vor conduce numai antipozi.
De aia-i dau și codri, și câmpii și munți și mare...

poezie de (12 octombrie 2012)
Adăugat de AnonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Marșul Unirii

(versuri închinate memoriei lui Constantin Osoianu, străbunelul meu, unul din Membrii Sfatului Țării care cu 94 de ani în urmă a semnat alipirea Basarabiei la Țara-Mamă)

Eu mă mândresc cu-această mare tricoloră
Și cu memoria genetică păstrată.
Mesajul vostru îl aude-ntreg poporul,
Voința națiunii e de VOI întruchipată.

Chiar dacă ne lipsește-un Inculeț,
Înlocuit de patrioți ca alde Ghimpu,
Oricum, aici e totul Românesc:
Și Dumnezeu și Cerul și Pământul!

Chiar dacă nu ne vrea uniți, la Cotroceni
Și nici la Chișinău, elita asta, lașă,
Suntem români, suntem români – basarabeni,
Ne vrem și noi întorși cumva, acasă!

Și nu mai vrem să ne despart-un mal de Prut
Venim cu suflu nou și spusa languroasă.
Suntem români ca-n secolul trecut,
Ca-n primăvara când am revenit acasă.

Și înțelegem că Unirea va veni numai atunci,
Când un cuvânt va fi în stare să aprindă gloate,
Când un cuvânt va ridica o Țară din genunchi,
Într-un avânt necruțător, neiertător, sălbatec!!!

Într-un ceva, ce nu prea deslușesc,
Ceva sublim, etern și-n limba mea, natală
Ceva stropit cu sânge românesc,
Amestec crud de sărăcie și comoară.

Ceva ce vine din adânc de vremi,
Și nicidecum în pace nu ne lasă.
O vrere a strămoșilor eterni,
Neînțeleas-atunci și-acum neînțeleasă.

Un crez care străbate mii de ani,
Un gol în piept, care de mii de ani mă doare,
Un vis netălmăcit, neîmplinit, orfan,
O Phoenix dintr-o zgură arzătoare.

Și, fraților, ce pot să vă mai spun?
O șansă mai avem, numai Unirea.
Altfel, pieri-va plaiul meu străbun,
Altfel, pieri-va însăși România.

Vă chem, vă strig, vă rog: ieșiți la Prut!
La Pod ieșiți, de flori, de ploi, de gheață.
Să vad-o omenire, cât de mult
Se vrea o națiune iar, acasă...

Să știți că de ne vom uni într-un avânt,
Dintr-o-ndrăzneață revărsare sufletească,
Strămoșii noștri, se vor bucura-n mormânt,
Și însuși Dumnezeu, va fi de partea noastră.

Îndemnul meu nu-i iluzoriu, e nativ.
Nu-i început de criză psiho – cardiacă!
E crezul meu, e simțul meu intuitiv
UNIRE! ori acum, ori niciodată!

Hai, domnule Băsescu, așteptăm:
- "Basarabeni! Eu vă ordon să treceți Prutul!"
Hai, scoate-odată Țara din blestem.
Hai, schimbă paradigma asta crudă!

Hai, folosește, demonstrând, că nu ești fariseu,
Acest moment, ce are loc la interval de-un secol,
Când, pentru România Mare-i chiar și Dumnezeu,
Și jurământul de credință il depune tineretul.

Când putinismul e pierdut și speriat,
Și fără sprijin larg în propria lui țară.
Să n-ai curaj să ne ordoni, să n-ai curaj,
De-aicea, de pe Prut, să scoți hotarul?!!

Hai, domnule Băsescu, doar ați declarat,
C-aveți o datorie ce de gât vă strânge.
O datorie care trece de la veac la veac,
De neam o datorie și de sânge...

Și dacă nu, ce pot să vă mai spun
Decât sfârșitul la povestea cea nemuritoare,
- De ce-i dai, Doamne, României-așa de mult,
Și codri, și câmpii și munți și mare?

- Hai, lasă Petre, că nu pot să iau-napoi
Nimic din ce i-am dat, căci nu-i dumnezeiește.
Să vezi, în schimb, tu, ce conducători,
Vor naște pe meleagurile-aceste!

Prin mila mea, doar Ștefan Voievod
Îi va aduce țării sale, prosperare.
În rest, o vor conduce numai antipozi.
De aia-i dau și codri, și câmpii și munți și mare...

poezie de (25 martie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragobetele Unirii

Țara mea nu poate fără liste
Căci așa-s românii - din extremă în extremă,
Numai ce scăpați de ciumă comunistă
Alte luesuri întind spre noi cangrena,

Mai dăunăzi un Consiliu au format
Și Național și românesc și al Unirii,
Asta pentru indecișii ce-au rămas
Necuprinși în câmpul fericirii...

Căci noi știm cum e la voi, la kagebiști,
Nu poți distruge vreo mișcare - treci în frunte
Și astăzi, prin consilii, nepoțeii lui Ilici
Unire seamănă, grăunte cu grăunte...

Eu cred, Unirea se va face peste noapte
Și de Titani, nu de lichele de prin liste
Ce-așteaptă le cadă perele răscoapte
în nesătulele lor guri liberaliste

Unire doar atunce când premise se vor coace,
Când va ajunge funia la osul tuturor...!
Si v-aș ruga timid să mai lăsați în pace
Flămândul și-nghețatul meu popor.

Nu președinții ne vor duce la Unire
Și nici partidele ce gem de turnători
Și nici agenți de influență sub acoperirea
De cavaleri în grad de comandor.

Ci noi basarabenii simpli, talpa Țării,
Ieșiți într-un avânt sublim la Prut,
Mânați de adierea primăverii,
De Marea Românie... din trecut...

poezie de (25 februarie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Hai să trăim în pace

Fraților hai trăim ca frații.
Chiar de nu vorbim aceeași limbă.
Căci părinții ne sunt carpații
Și vatra țara noastră sfântă.

Trăim pe o palmă de pământ.
Ne -am născut toți într-o țară mică.
Hai să o iubim
Și de nimeni să nu avem frică.

Căci frica naște ură,
Hai să nu ne mai dușmănim.
Chiar de nu avem aceeași cultură
Uniți toți trebuie trăim!

Fraților hai trăim în pace,
Chiar de nu suntem de același sânge.
Căci ca o mamă bună țara noastră
Pe toți la pieptul ei cu drag ne strânge.

poezie de (19 iulie 2020)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Hai să ne unim (100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România)

Hai să ne unim, frații mei de cruce,
Frații mei de sânge, din nou într-un singur popor.
Și să nu ne mai plângem sau să ne râdem
Că împreună nu o să avem un falnic viitor.

Hai să ne unim, frații mei de lacrimi,
Frați de suferință, cum s-au unit cândva, demult,
Niște oameni simpli, dar plin de credință
Și cu puterea ei unire s-a făcut!

Căci ne așteaptă mama noastră bună
Cu brațele deschise și ochii înlăcrimați!
Ea vrea să ne vadă din nou împreună,
Fraților, hai rămânem frați.

Să nu uităm trecutul atât de glorios.
luptăm cu mândrie
Pentru un viitor mult mai falnic
Și mult, mult mai frumos!

poezie de (18 martie 2018)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Hai, Românie centenară...

Motto: Un cretin e un cretin. Doi cretini sunt doi cretini. Zece mii de cretini fomează un partid politic. Franz Kafka

hai, Românie centenară, proiectul nostru fratricid
alde băsescu și șalaru constituiesc un nou partid
îi spune PUN de-aici-nainte adică pune, noi vom lua
adică sinonim cuminte cu am furat și vom fură

-nchipuiți voi, Reunirea adusă pentru toți la scară
de plebea asta, de molima marinăresc-veterinară
atâția ani ce deținură puterile în stat, reale
azi vine iar și iarăși fură, idee, patrimoniu, cale

hai, Basarabie vândută, sărbătorește-ți centenarul
cu largi transferuri de valută pentru băsescu și șalaru
și pentru aia din culise ce iarăși zădără hazardul
ca unui proxenet să-i pice în gură para-miliardul

un centenar de la Unire - prilej de fastă sărbătoare
de veșnică, de pomenire, de fosta Românie Mare
mai așteptăm un veac să treacă pe altă parte să mai fure
și alde ghimpu cu chirtoacă și oi ca aia sandu, pure

un centenar de la Unire-prilej total de sărbătoare
pentru românii tari de fire, împrăștiați prin lumea mare
vină în sfârșit acasă să pună mâna pe topoare
pe furcă, sapă și pe coasă, croindu-și vechile hotare

cum străbuneii noștri frate, întorși la vatra din război
înțeleg gând că nu se poate fie zece țări la noi
cusură teritorii rupte într-un model perfect de țară
cu ața vremilor cernute prin soarta noastră milenară

of, of ce oameni Doamne fură în vremea cea, demult apusă,
titani dintr-o esență pură, cinstită, dreaptă, nesedusă
și ce pigmei în astă viață ne au de proști, ne au de gloate,
ne scuipă smorcăind în față, în gât ne-o bagă pe la spate

of, of, îmi merit, Doamne, soarta port cununa grea de spini
duc și crucea asta moartă Golgotei pline de venin
of, of rog totuși îndurare, rog, Doamne, totuși alt destin
rog, Doamne, Românie Mare și gata sunt de veșnic chin

căci știu că numai prin durere pot iar renaște popor
mai știu că doar Divină-ți vrere mă ține încă și nu mor
în rest... băsescu și șalaru constituie un nou partid
și vine parcă centenarul cu dorul nostru fratricid...

poezie de (17 septembrie 2017, Moscova)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Strigăt de unire

Popor român de-ai conștiința
Și-nțelegi istoria ta
Luptă pân′ la biruință
fim uniți, hai nu mai sta!

Să n-exprimăm dorința în lume
Cu mult curaj și cu avânt
Ca să-nțeleagă orșicine
ne știm rostul pe pământ!

De vrem să fim băgați în seamă
Ce-avem simțire românească
Hai să rostim toți, fără teamă
Unire în vatra strămoșească!

Un vis avem, cel de unire
Ca nație pe acest pământ
Și Dumnezeu-i va da-mplinire
Este al nostru crezământ!

Nimeni n-a sta în calea noastră
Nicicum nu ne-om lăsa înfrânți
În limbă noastră strămoșească
Rostim: Noi vrem să fim uniți!

Cum trăim separați
De moftul unor dictatori?
Ca și români cu toți strigați:
Să ne unim, suntem datori!

Pornim dar flacăra unirii
Și-n românime s-o extinde
S-or stingă dacă ar vrea străinii
Și mai tare s-ar aprinde!

Hai române, strigă tare
Glasul nostru unanim
Vrem în România Mare
Uniți în pace să trăim!

poezie de (14 noiembrie 2013)
Adăugat de Ionel PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Spatiul in opera lui Liviu Rebreanu" de Ionel Popa este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.

Pământul vechii Dacii vrem

Când peste Prut rusificat-au Țara,
Iar alții vor enclave în Carpați,
ducem grănicerii sus pe Nistru,
Sărbătorind Unirea dintre frați.

De mii de ani ne-au divizat imperii,
Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc -
S-au pripășit și alții... Astăzi, frate,
Nu le mai place graiul românesc.

Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova
Trăiesc hibrizi, românii nu-s români,
Că-n zecile de ani de plagă rusă
Confrații au uitat de Mușatini.

Când limba românească-i umilită
Pe daco-getic, aspru plai străbun,
Noi vom cânta mereu Hora Unirii,
Vom aștepta vină Ceasul Bun.

Nu ne mai amăgiți cu baliverne,
Nu vrem poduri de flori... Unire vrem!
Astăzi ne este scris, prin suferință,
izbăvim al neamului blestem.

Vom aștepta... Cândva vom trece Prutul,
Capul de lup pe steagul tricolor
Va re-ntregi pământul vechii Dacii,
Nemuritor, cu noi spre viitor.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Costel Zăgan

Pumnul și palma Europei

Hai să-ți ghicesc țară în palmă
hai -ți ghicesc țară-n Carpați
acum e marea mult mai calmă
și peste Prut surori avem și frați

Hai să-ți ghicesc țară-n Carpați
de-acolo îl vedem pe Dumnezeu
de muncă dacă fruntea v-o lăsați
sudoarea poate ajunge minereu

De-acolo îl vedem pe Dumnezeu
acum e marea mult mai calmă
ridică-te popor al meu
hai -ți ghicesc țară în palmă

Hai să-ți ghicesc țară-n Carpați
fără ne dați ori nu ne dați

poezie de din Cezeisme II (25 iulie 2014)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Pavel Lică

Fratelui de peste Prut

vrea să-mi fie sărbătoare,
O zi la care ne-am gândit,
Iubite frate-al meu rănit,
De dincolo de râul mare!

E Prutul rana ce ne doare
De-un veac și încă ne mai dor
Străbunii ce-au murit cu dor
vadă România Mare!

În piept ne bate, încă, tare
Aceeași inimă de daci,
Și cum tac și cum taci,
Când strigă-n noi Ștefan Cel Mare?

O limbă-avem, în care scris-a
Luceafărul, pe cerul sorții,
Că-n veci vom fi deasupra morții,
Uniți, din Nistru pân' la Tisa

Și pân' la Dunăre și Mare,
însuși Dumnezeu dorește
fim poporul ce-nflorește
Grădina Maicii Lui sub soare.

E timpul, frate-al meu rănit,
intri-n casa părintească;
Te-aștept cu dragoste frățească
Și-uniți vom fi de neclintit!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

România Pitorească

România-i țara noastră
A celor, ce sunt Români
Și în veci va fi a voastră
Dragii noști', Dacoromâni.

Astăzi, este ziua ta
Slavă ție! țară dragă
Noi cu drag te vom cânta
Ca să știe o lumea întreagă.

Ești țara cea mai bogată
De aceea ești râvnită
Te-ajutăm fii,, bărbată,,
devii iar împlinită.

O țară mai frumoasă, în lume nu există
Tu Românie, țara mea de dor
Arată-ne, că ești,, unionistă,,
fim cu toți românii, un singur popor.

Întâi Decembrie, este ziua ta
Bogată țară,,, dar săracă,,
Tu ai avut cumplita soartă
Aceea, de-a fi mereu furată.

Parveniți făr' de origini
Aciuați, pe-aici vremelnic
Hrăpereți far'de rușine
Ne-au furat în mod sistemic.

Țara noast' nu-i de vânzare
Cum vor unii ca s-o vândă
le spunem c-un glas tare
Nu mai stați dușmani la pândă!

Bate vântul de unire
Dinspre București spre Prut
E visul nost' de reîntregire
De toți românii, acum cerut.

Acum mai mult ca întotdeauna
fim uniți și patrioți
Din cele două țări, facem una
Haide Române! Că sigur o să poți.

Dacă acum unirea nu o facem
Poate, mai târziu va fi mai greu
România Mare s-o refacem
Haideți acum! Să ne urmăm acest traseu.

Români!, prin noi același sânge curge
De ne unim, vom fi mult mai puternici
Doar împreună vom putea învinge
doar uniți, putem rămâne veșnici.

Din Chișinău și București
Să se audă tonul de unire
Române! De vrei într-adevăr te unești
E necesară o scânteie, sa-avem acea pornire.

Românie! chiar de-ai fost de unii sărăcită
știi toți românii te iubim
Astăzi de ziua ta, sa fii mai fericită
Nu e departe ziua, când noi vom izbuti.

La mulți ani! România.
01.12. 2022
Angelin Leru

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Angelin LeruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

România, EURO 2016

Diseară la EURO debutăm
Să se-audă-n depărtare
Când cu Franța jucăm
A noastră dulce strigare:

Hai ROMÂNIA! Hai ROMÂNIA!
Noi mult te iubim.
Tu ești toată mândria
Și alături o să-ți fim!

Inima doar pentru tine bate,
O națiune sub tricolor unită.
Suntem români înainte de toate,
Iubirea pentru țară e nemărginită.

poezie de (25 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Voi parlamentari

Unde-i onoarea și mândria
care ne-însoțeau odată?
Unde este România,
țara noastră mult visată?
În lanțuri ați pus poporul.
Țării i-ați secat izvorul.
-înfruptați din munca noastră.
Sunteți pentru noi năpastă.
Pe români nu-i mai vreți frați.
La occident -înclinați.
Mintea voastră o ia rara.
Ne vindeți până și țara.
Pentru-un pumn de "euroi",
la străini sunteți slugoi.
Sunteți lași, sunteți păgâni.
Voi n-aveți sânge de români.
Ați vândut aurul țării.
Ați vândut talazul mării.
Până când voi mai sperați
că mai puteți furați?
Când nu vor mai putea răbda,
românii se vor răscula,
pe străbuni vor răzbuna,
rănile vor vindeca.
Și-într-o nouă primăvară
vor fi iar stăpâni pe țară.

poezie de (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Eminescu

O viață întreagă am visat vin la Ipotesti, la tine,
văd e sat terestru satul tău – extraterestru...
Dar nu mă lasă sâgele ce-mi curge-n vine,
Basarabeanul sânge, bade Eminescu.

Și satul meu la fel cu "ești", ca Ipoteștii,
În stânga Prutului, sătucul meu, Hăreștiul,
Ce vad frumos aveau cândva Hăreștii,
-l treacă toata lumea, bade Eminescu.

... acum întregul Prut e o vâltoare,
Și nu mai trec țărani, cu caii de căpăstru...
La Iași să-și ducă, pepenii de vânzare
Ca-n vremi apuse, bade Eminescu...

Acuma Prutu-i ștreang, care de gât ne strânge,
Cum afirma prin Europa președintele Băsescu,
- De neam c-o datorie și de sânge,
Față de tine, bade Eminescu...

Hotarul nu mă lasă... cică Europa,
E malul drept-adică românescul,
Și Basarabia pe veci e Aziopa-
Cum râd muscalii, bade Eminescu...

Un unu, doi și trei de când cerșești,
Un orice preț Părintelui Cerescu,
dea o altă soartă, națiunii românești,
Întegră soartă, bade Eminescu.

PS
... Înc-un poet plecat, cam nu demult, de-aice,
E vorba de-Andrian, de Păunescu
Tu vezi acolo sus – de-a sta-n genunchi să-ți pice,
Ascultă-i versul, bade Eminescu...

Și dacă-ți place ție, o să-i placă și lui Dumnezeu,
Românul vers moldovenesc-românul vers basarabescu,
Și poate s-a-ndura, unind poporul meu
În Mare Românie, bade Eminescu...

poezie de (9 iunie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 11 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Veniți, români (poezie manifest)

Țara noastră nu mai scoate
aur de multe carate.
Din frumoasa noastră vatră,
astăzi scoatem numai piatră.
De prin munții cu pășune,
nu mai scoatem nici cărbune.
Din Câmpia Soarelui
și cea a Banatului,
nu mai scoatem la hectare
mii de tone în hambare.
Din munți a pierit pădurea.
A făcut prăpăd securea.
Acum ne chinuie gândul
că vom pierde și pământul.
Până când, domni guvernanți,
țara asta o prădați?
Veniți români! Ne cheamă țara,
să-i readucem primăvara.
Veniți în țara legendară
unde străbunii ne lăsară
averile seculare
pentru vremuri viitoare.
Nu mai vrem de astă dată
cerșim din poartă-n poartă.
Să ne ridicăm români
cu mândrie și onoare,
Dacă vrem să fim stăpâni,
peste România Mare.

poezie de (28 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Mintea de pe urmă...

Vă rog, iertați bădărănia mea de moldovean

Din stânga Prutului, și fără educație aleasă.

Credeam c-aici, în dreapta, măcar aer am...

Dar nu, eu nici aici nu sunt în Țara mea, acasă.

În stânga Prutului eu ma sufoc de izul rusofon,

Iar dreapta îmi impută lipsa de cultură.

Chiar n-ai tu, Țară, pentru mine un șopron,

Ce m-ar adăposti de friguri și de ură?!

Chiar nu găsești tu, Țară, pentru mine-un vad,

-l trec nestingerit, nedezbrăcat la vamă?

Chiar totul e aici, privatizat,

Și ție ți-a rămas doar numele de Mamă?!

Chiar n-ai o tablă ca să-ți scriu un vers,

De unde-s, ce-i cu mine, ce mă doare?

Dar poate, cineva din Univers,

Prin mine ți-a transmis mesaj de sărbătoare...

Penibil, nimerit pe site particular,

În loc să-mi cer de la stăpân iertare,

Jignesc întreaga Românie cu un vers murdar,

Cu iz politic, în ajun de sărbătoare?!

Desigur frații mei dispun pe drept

De drept nestingherit să mă arunce-afară

Desigur nu mai pot cădea eu fraților la piept

Căci n-are moldoveanul loc în Țară

Și, cam demultișor, la Cotroceni

S-a pus pe noi o cruce mare, groasă.

De aia fratii mei când vad basarabeni,

Vomită pân' și propria angoasă...

PS... dacă poetul este limitat

La ce se poate și ce nu se poate...

Și dacă Țara-i scoasă la mezat...

Și dacă la mezat e scoasă libertatea..

poezie de (10 aprilie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un gând bun pentru tine...

Frați suntem pe pământ
Doar un cer avem curat,
Hai să ascultăm un cânt
Ce din cer la noi e dat.

S-aveți viața mai frumoasă
Sufletul mai împăcat,
Peste tot la voi în casă
Liniște fie dat.

Hai puțin să ne gândim
Căci avem același țel,
Toți vrem ca să ne iubim
Pace vrem și un gând vesel.

Pentru asta hai fim
Mai buni, mai înțelegători
Hai cu drag să ne iubim
S-avem buni conducători.

Vreau fie-n țară bine
fim liniștiți în noapte
dăm daruri facem bine
Și lauda fie-n fapte.

poezie de (22 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Hai să-ntindem hora mare

Hai să-ntindem hora mare
Din Hotin pân' la Focșani,
Din Tighina-n Satu Mare
Și din Borșa-n Drăgășani.

Piară cei ce își vând țara,
Trădători spurcați la rele,
Să nu-i mai apuce vara,
Ducă-se în toate cele.

Neamul nostru e în stare,
Fără cei ce ne hulesc,
aducă-ntre hotare
Tot pământul românesc.

Hai să fim, ce știu cu toții
De milenii, daci stăpâni,
dăm jos cu mafioții
Ce-au uitat, a fi, români.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Românii și Unirea

Suntem dintr-o rădăcină / fiecare-i o tulpină
Cum s-ar spune, suntem frați / dar suntem și dezbinați
Depinde cum vrei s-o iei / suntem buni sau suntem răi
Cam așa sunt toți românii / puternici ca și gorunii
Au și un nărav din fire / încă fără lecuire
Știți ni se povestește / "Unde-s mulți, puterea crește!"
Dar asta a fost odată / pe vremea lui Moș Ion Roată
Azi românii s-au schimbat / invidia i-a stricat
Se ceartă, își dau "la gioale"/ unul nu se lasă moale
Pe față le vezi mânia / cine pierde?-România!
Români, fiți calmi, conjur / uitați- împrejur
La unguri, ruși sau evrei / ce bine se-mpacă ei
Mai grozavi nu sunt, să știți / însă sunt mult mai uniți
Ca spicele într-un snop / și își ating al lor scop
Înc-o vorbă se mai știe: /Frumoasă ești Românie!
Dar nu ești prea fericită / păcat că ești locuită...
Popoarele-au protestat / Doamne, la români le-ai dat
Pământ mănos, bogății / nouă, doar locuri pustii
Ciocu mic! imediat.../ vedeți ce șefi le-am dat!
........................................................................
Bine-ar fi, de s-ar putea / a sta și a cugeta
Români, să vă fie bine / știți cum trăiți de mâine?
Hai să facem legământ / Raui-i aici, pe pământ!
trăim armonios / să ne comportăm frumos
Și să nu ne mai certăm / măcar să ne suportăm
Românii uniți de-ar vrea / și munții i-ar răsturna!
Hai să facem, cum se spune / România-n astă lume
Chiar Grădina Raiului / Și a Maicii Domnului!

pamflet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Nedelcu

Andrei, hai să ne rugăm

Nepotul meu îmi spune-ntr-una
nu-i iubit. - Ia vin' la buna.
Te rog, nu plânge puiul meu,
Căci te iubește tatăl tău.

Iubire de părinți, curată.
Tu ai și mamă, ai și tată.
Seara, când vrei ca să te culci,
În gând, tu rugăciuni zici

Cerându-I, Lui, ce îțidorești,
Iar pe părinți îi iubești!
Dacă ceva te va durea,
Domnul va fi alăturea.

Haide, Andrei, hai, împreună,
Acum stăm îngenunchiați.
Și, punem o vorbă bună,
La Dumnezeu, pentru ceilalți.

Andrei, nicicând să nu ai teamă,
Atâta timp cât ai o mamă.
Și pe părinți îi asculți;
Pe Dumnezeu să nu Îl uiți!

Hai, puiule, -ngenunchem
Și amândoi să ne rugăm.
Seara 'nainte de culcare,
îi închini o cruce mare.

De spui: "Tatăl nostru" în gând,
Domnul te-aude orișicând.
Haide, Andrei, să-i mulțumim,
suntem sănătoși, trăim!

poezie de din Cenușa unui suflet! (1 aprilie 2006)
Adăugat de Georgeta NedelcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scrisoare lui Ștefan cel Mare și Sfînt

Un secol tehnologic avansat
Ne conservează-n neagră sărăcie
Și țara parcă-i scoasă la mezat
De comunisti și oaia AEI-e.

Pentru putere aici, la Chișinău,
se zbat Partidele nomenclaturii ce -ncă-i vie,
Și Bucureștiul parcă a scuipat
Pe visul meu cu Marea Românie.

Întotdeauna noi, am fost obiect de schimb.
Mărite Ștefane, necumva dreptate,
ajung la Putna să mă-nchin adânc,
Mă -nchin adânc întâi prin consulate.

Ce poate fi și mai stupid și mai absurd
Ca viza de intrare și control la vamă?
Asemeni adâncimi în vaduri de la Prut
Să mă despartă infinit de Țara Mamă

Și că să vezi, subiectul al atarei abordări
Sunt numai eu, țăranul simplu, talpa țării.
Pe când, cu ușurință TIR- Uriel cu țigări,
Forțează Prutul avântat în albăstrimea zării.

Măria Ta, cândva cu sabie și foc
Salvat-ai neamul și lărgii hotare.
Netoții ăștia azi nici contrabandă
nu mai pot
Bsă facă omenește...
Figurează prin dosare.

De râsul lumii mai dăunăzi n-am ajuns!
Nici unul dintre ei n-a vrut fie președinte...
În circul asta intuiesc un sens ascuns –
vor belit și jupuit ca înainte,


vor din nou ajuns sub comuniști,
Din nou, ca și-nainte, să mă sugă.
Păi, cum altfel liberalistii-ghimpleristi
Ar mai ajunge iar miniștri din- tro fugă.?!!

Și cum altfel bulbucii pedelisti
Ar mai putea controleze acest picor de țară?
Altfel decât prin foștii kaghebiști
Și prin Zubco, de la Procuratura Generală...

Și cum alfel haiducii lui Filat
Ar mai putea înfăptui programul-minim?
Întâi ne facem șeful împărat,
Apoi reîmpărțim mai totul ce- a furat P... Ulinici?!!

Da poate, Ștefane, Măria ta,
Coborî cu voia Domnului din ceruri,
Pe-o zi măcar, cu crucea și cu spadă ta,
Să dai războiul ultim al nepoților lui Lenin?

Moldova n- a fost a mea și nu e a voastră...
Ci a urmașilor noștri, și a urmașilor urmașilor noștri,
-mi spui te rog, Măria Ta,
Îți sunt urmași acești golani de bogdaproste?!

Acești mancurți și hoți și trădători
Ce astăzi au ajuns în fruntea țării mele,
Ei sunt urmașii gloriosului popor
Învingător în lupte și războaie grele?!

Și pentru ei atunci, Măria Ta, te-ai străduit
Și ai visat, Măria Ta, pe vremile acele –
Ca azi s-avem în fruntea țării pui de bolisevici,
Icoană lor fiind satana Lenin?!

Blagoslovește, Ștefane, poporul muribund,
Redă-i și suflul vieții și încrederea în mâine –
Eu parcă-l văd pe potlogarul de Voronin în genunchi,
Că viermele prin glod, târându-se spre Ține.

Reintegrarea Țării să ne-o pui la punct,
Stârpind cu foc și spadă seminția de neghină!
Poporul Basarabiei, de secole ( f)cernut,
Tu adă-l înapoi la sânul Țării –mume!

Căci simț Bucureștiul nu mai vrea,
La fel cum Chișinăul n-a dorit vreodată,
fie România țara mea,
-Un tot întreg Bugeacul și Carpatul!

Și numai tu, Mărite Ștefan, ai putea
ni-l trimiți pe Țepeș, să mai tragă-n țeapă
Cohortă trădătorilor de neam,
Nomenclatura asta nespălată.

-Aici, Mărite Ștefane, închei scrisoarea mea
Și ți-o trimit la cer umil, cu plecăciune.
-Mai poate Basarabia visa?
Sau moldoveanul poate numai versuri spune?

poezie de (26 noiembrie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook