Să ne amintim că...

Iar când ne dăm unii altuia daruri de Crăciun în numele Lui,
să ne amintim că El ne-a dat soarele şi luna şi stelele,
şi pământul cu pădurile, munţii şi oceanele sale –
şi toate cele care locuiesc şi se mişcă prin ele.
El ne-a dat toate lucrurile verzi şi tot ce înfloreşte şi poartă fructe,
şi toate pentru care ne certăm şi de care abuzăm –
şi pentru a ne salva din nechibzuinţa şi de păcatele noastre
a coborât pe pământ şi ni S-a dăruit pe Sine Însuşi.

poezie de Sigrid Undset,premiul Nobel,1928 din Crăciunul şi a douăsprezecea noapte, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără El, Crăciunul nu ar exista şi nu ar avea niciun motiv să existe!..

Omule, rupe o bucăţică de pâine din bucata ta de pâinea,
şiîmparte-o cu cei rătăciţi şi departe de casă.
Şi când de Crăciun ne veselim în numele Lui,
ne facem cadouri unul altuia,
Aminteşte-ţi că El ne-a dăruit cerul înstelat,
soarele,
luna,
pământul cu pădurile,
munţii şi oceanele lui
şi toţi cei care trăiesc şi trec prin ele.
El ne-a dat toate pajiştile verzi
şi tot ce înfloreşte pe ele şi dă roade.
Şi S-a pogorât pe pământ şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru noi.
Este timpul ca omenirea să realizeze că Iisus Hristos
nu este stăpânul sau slujitorul nostru;
Este conştiinţa noastră.
Hristos este inima noastră.
Fără El, Crăciunul nu ar exista
şi nu ar avea niciun motiv să existe!
Acesta este Crăciunul sfânt!

poezie de Camelia Opriţa din WordPress, Condeiul de Aur (25 decembrie 2005), traducere de Ioan Tudor Tudoran
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ne-a dat cuvântul

Dumnezeu ne-a dat cuvântul,
Dar noi de mult nu mai vorbim.
El ne-a dat şi gândul,
Dar noi de mult nu mai gândim.

Dumnezeu ne-a arătat lumina.
Dar noi am abuzat de ea.
Şi ea sărmana de frica noastră
S-a ascuns în umbra sa.

Dumnezeu ne-a făcut şi cerul,
Cu bolta lui alb-albastră
Dar noi nu i-am înţeles misterul
Şi l-am închis ca pe o fereastră.

Dumnezeu ne-a dat pământul.
Să ne naştem şi să rodim,
Dar noi am uitat un lucru simplu.
Pământul să-l iubim.

Dumnezeu ne-a dat de toate
Şi putere ne-a mai dat.
Dar noi ne temem de moarte,
Dar nu ne temem de păcat.

poezie de Vladimir Potlog (31 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile

Dumnezeu cănd florile ni le-a dat,
Pe toate din Rai le-a luat
Şi cu ele şi câte un colţişor de Rai ne-a dat.
Eu când flori primesc, sau la flori privesc, cu florile vorbesc
Şi ştiu că prin ele din Rai câte un cuvânt bun primesc!
Pentru toate florile din lume, Doamne eu îţi mulţumesc!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe pământ avem de toate

Pe pământ avem de toate
Şi mai bune şi mai rele
Dar în Cer avem un Frate
Dincolo de stele.

El e calea, Adevărul!
El dă pace bucurie!
El a dat morţilor viaţă
Şi mi-a dat şi mie.

N-am ştiut că am un frate
Ce-a-ndurat crucea cumplită
Şi ne-a dat, prin a Lui moarte,
Viaţă nesfârşită.

El e calea Adevărul,
Viaţa pentru toţi împarte
Cine calcă pe-a Lui urme,
Nu mai are moarte.

Mi-a vorbit cu vocea-I blândă
"Dacă vrei să-ţi fie bine,
Poartă-ţi şi tu a ta cruce!
Vino după Mine!"

cântec din Cântece creştine
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine ne-a dat ochii pentru a vedea stelele şi nu ne-a dat şi mâini pentru a le atinge?

Florbela Espanca în A iubi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge codrul

Plânge codrul şi suspină
Fiindcă moare fără vină
Că nicicând nu ne-a trădat,
Ne-a fost frate-adevărat
Ne-a dat lemn să facem case,
Fluiere, viori frumoase,
Şi pătuţuri la copii,
Şi-alte lucruri mii şi mii.
Ne-a ascuns când ne-a fost greu
Şi ne-a ocrotit mereu,
Iar când am ajuns bătrâni
El ne-a pus bastoane-n mâini
Ne-a dat lemn pentru sicrie
Să dormim pe veşnicie
Şi tot el ne-a înfipt întâi
Cruci de lemn la căpătâi.
Dar noi nu-i mai suntem fraţi
C-aşa-s oamenii, ingraţi
Sunt prieteni doar la bine,
Iar la rău uită de tine.
Plânge codrul că-i tăiat,
Însă nu ne-a blestemat,
Ci se roagă către astre
Pentru sufletele noastre,
Fiindcă într-un anume fel
Vom muri şi noi cu el.

poezie de Octavian Cocoş (12 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai există suferinţă pentru acela care a terminat călătoria şi care a abandonat tristeţea, care s-a eliberat pe sine însuşi pe toate nivelurile şi care şi-a aruncat toate lanţurile.

citat din Buddha
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu doar că ni L-a dat pe Isus Hristos, El ne-a dat toate lucrurile.

Leonard Ravenhill în Scaunul de judecată al lui Hristos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce şi eu am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi. Şi că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi că S-a arătat lui Petru, apoi celor doisprezece. În urmă, S-a arătat deodată la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până astăzi, iar unii au şi adormit. După aceea, S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. Iar la urma tuturor, ca unui născut înainte de vreme, mi S-a arătat şi mie.

Sfântul Pavel în Epistola întâi către corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 15:4-8
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Energia Divină a pus Universul în mişcare, toate astrele şi stelele, toate mările şi pădurile, toate văile şi toţi munţii au putut să ia parte la Creaţie. Şi acelaşi lucru s-a întâmplat cu toţi oamenii.

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Munca şi ofranda"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile noastre sunt de două feluri şi anume: unele sunt acţiunile sufletului, altele sunt pasiunile sale. Acelea pe care le numesc acţiunile sale sunt toate voinţele noastre, fiindcă noi experimentăm că ele vin de-a dreptul din sufletul nostru şi par a nu depinde decât de el. Dimpotrivă, se pot în general numi pasiuni, toate felurile de percepţii sau cunoaşteri care se află în noi, din pricină că adesea, nu sufletul nostru le face ceea ce sunt şi pentru că întotdeauna el le primeşte de la lucrurile care sunt reprezentate de ele.

Descartes în Pasiunile
Adăugat de Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfaturi utile

Viaţa este darul desăvârşit dat de Dumnezeu,
bucură-te pentru viaţă!
Soarele este lumina lui Dumnezeu,
bucură-te de căldura şi lumina lui!
Stelele sunt ochii lui Dumnezeu,
bucură-te de strălucirea stelelor!
Natura este creaţia lui Dumnezeu,
bucură-te de binefacerile naturii!
Aerul este suflul prin care Dumnezeu ţi-a dat viaţă,
bucură-te de aerul pe care îl respiri!
Râul este cristelniţa în care Dumnezeu a botezat omul,
bucură-te de susurul apelor! Apa îţi potoleşte setea.
Răcoarea codrilor este adierea prin care Dumnezeu ţi-a dat mişcarea,
bucură-te de răcoarea codrilor!
Dumnezeu ţi-a dat lumina zilei ca să ta orientezi în viaţă,
bucură-te de lumina zilei!
Dumnezeu ţi-a dat liniştea nopţii,
bucură-te de liniştea nopţii! Ea îţi odihneşte sufletul.
Bucură-te de toate în puţinul timp pe care îl petreci pe pământ!
Numai astfel vei pute sune că trăieşti.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capacitatea de a-l iubi pe cel de lângă tine reprezintă valoarea ta intelectă, valoare însuşită prin procesul de a înţelege lucrurile neînsemnate care te înconjoară, de a înţelege natura divină şi a lăuda Numele Său pentru tot ce ne-a dat.

aforism de Camelia Opriţa din Banii şi lăcomia sunt seminţele raului (2005)
Adăugat de Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Osânda morţii

Ca Isus Hristos Mesia
Nimenea nu a mai fost
Să ne ofere veşnicia
Dragostea şi bucuria
Viaţa — să ne aibe rost

Numai El ne-a dăruit
Mielul Sfânt de pe Calvar
Viaţa nouă în sfârşit
Ca sufletul mântuit
Să ne fie doar prin har

Nu prin Lege şi poruncă
Ci-n credinţă şi-ndurare
În Acel ce ne e stâncă
Şi în dragostea-i adâncă
Căci ni-e Uşă de salvare

Hristos ne-a răscumpărat
Din blestemul crud al Legii
Şi iertare El ne-a dat
Când pe cruce atârnat
Primi cuiul fărdelegii

Pentru noi Hristosul răstignit
A purtat osânda morţii
Şi-a fost aspru biciuit
Suferind în infinit
De viaţă — s-avem sorţii

El Isus Hristos Mesia
Legea Sfânt-a împlinit
S-avem astăzi veşnicia
Şi de asemeni bucuria
Pe veci ce ne-a dăruit

Fiul Omului Isus
Ne-a dat viaţa şi iubirea
Şi ne-a dat un duh supus
Şi la Tatăl ne-a adus
Dându-ne neprihănirea

Nu prin Lege ci prin har
Prin adânca-i îndurare
Ne-a făcut mărgăritar
Viaţa nouă nu-n zadar
S-o trăim prin îndurare

Evanghelia ne spune
Pentru Lege suntem morţi
Despărţiţi de astă lume
Căci duhul ni se supune
În ai vieţii sfinte sorţi

Ca robi ai neprihănirii
Pe Isus îl onorăm
Şi-n extazele iubirii
De pe calea mântuirii
Toată cinstea noi i-o dăm

Tată Sfânt îţi mulţumim
Pentru Fiul Tău Mesia
Numele noi ţi-l cistim
Şi în veci dar te slăvim
Căci Isus ni-e bucuria
20-01-2022 M.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vindecări

Domnul Isus a iubit
într-atâta omenirea
că la noi El a venit
să ne aducă fericirea

ca pe palme ne-a luat
Domnul Isus pe vecie
şi viaţă El ne-a dat
ca să-i fim mireasma vie

Domnul Isus ne-a-nvăţat
să trăim neprihănirea
şi pe atâţi i-a vindecat
căci Hristos este iubirea

multora le-a întins mâna
şi de Tatăl le-a vorbit
ca să umble-ntodeauna
într-un duh neprihănit

plin de milă şi-ndurare
Domnul nostru a trăit
la oameni El vindecare
tuturor le-a dăruit

celor orbi le-a dat vedere
muţilor le-a dat cuvânt
căci din Sine o putere
ieşea atunci prin Duhul Sfânt

iar pe cei paralizaţi
Hristos i-a făcut să umble
de El au fost vindecaţi
Cuvântu să i-l asculte

pe leproşi i-a curăţit
iar curaţi El i-a făcut
pe săraci i-a-mbogăţit
căci Cuvântu-au cunoscut

Domnul s-a-ndurat de toţi
dând atâtor vindecare
a-nviat chiar şi din morţi
pentru slava Lui cea mare

când Iair veni la Sine
Domnul nu l-a refuzat
ci-a plecat să-i facă bine
după cum el l-a rugat

acasă când au ajuns
fica lui Iair murise
dar Hristos venit de sus
toate toate le ştiuse

nu mai plângeţi fata doarme
ei vedeau că a murit
însă Domnu a vieţii toane
El Însuşi le-a desluşit

după ce a scos afară
toţi străinii — i-a vorbit
fetiţei ce era moartă
talita cumi — şi ea s-a trezit

a-nviat atunci fetiţa
ba să umble a-nceput
inserând l-ai săi credinţa
minunea când au văzut

Domnul a făcut doar bine
şi pe atâţia i-a salvat
din moarte şi din ruine
viaţă iarăşi El le-a dat

pe ologi El i-a făcut
iar să fugă — să alerge
pe cei care au zăcut
i-a făcut spre-a înţelge

că Mesia a venit
şi le-ntinde iată mâna
omului nenorocit
El i-a dăruit lumina

pe când soarele apunea
mulţi veneau la vindecare
Domnul Isus să le dea
multora pe veci salvare

peste cei bolnavi a Sale mâini
Domnul Isus le punea
şi-adâncit în rugăciuni
El pe toţi îi vindeca

din atâţia îndrăciţi
ieşeau duhurile afară
oamenii iar izbăviţi
erau din starea amară

cădeau unii la pământ
duhurile când ieşeau
la al Domnului Cuvânt
căci de Isus ascultau

nimenea nu a mai fost
plin aşa de o putere
omenirii să dea rost
şi atâta mângâiere

numai Mesia Hristos
Unsul Celui Prea Înalt
din moarte pe om l-a scos
şi viaţă-n veci i-a dat

El e stânca şi iubirea
e izvorul de viaţă
şi El dă neprihănirea
celor ce prin El învaţă

viaţa cum să-şi înnoiască
oameni noi ei devenind
pentru patria cerească
Adevăru doar trăind

glorie dar Lui Mesia
cinste slavă şi onoare
căci ne oferă veşnicie
şi în veci de veci salvare

Doamne Tată-ţi mulţumim
pentru Mesia — Hristos
doar prin El noi azi trăim
şi avem cerul glorios

poezie de Ioan Daniel Bălan (9 noiembrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezul lui Trif

Cred întru unul Dionyssos,
Zeul Atotsugătorului,
Inventatorul Cepului şi al Absintului
băutelor tuturor şi încă nebăutelor
Şi întru unul, vrednic de felul său,
Dregătorul, odrasla lui Dionyssos,
Unul – nimeni ca el – care din
Dionyssos s-a tras
mai înainte de toţi vracii;
Cristalin din Cristalin, Dionyssos
ameţit din Dionyssos ameţit,
băut, dar mai apoi "făcut";
Cel de o sete cu Însuşi Zeul,
prin care toţi s-au chitrofănit,
Care pentru noi drojdierii
şi pentru a noastră matolire,
S-a coborât în beci cu Hangiţa
şi s-a făcut om (adică ne-a "omenit")
Şi s-a cherchelit pentru noi
în zilele lui Şpriţus Pi blat,
Şi s-a clătinat şi-a dat în şanţ
Şi s-a trezit a doua zi, după Murături,
Şi a coborât în Pivniţa Sacră
Şi-i Dregător în dreapta lui Dionyssos
Şi iar va veni la tejghelele noastre
să judece viile pe rod şi morţii de beţi,
a căror sprijinire va fi permanentă,
(Dionyssos, ajută-ne să ne clătim cu
"apa vieţii"!) şi întru Harul Sacru,
de chef de viaţă dătătorul,
Cel care din butea Zeului pe şest
trage şi laolaltă cu Dionyssos şi
Dregătorul închină în bătaie de
toacă şi clinchet de cupe,
Care a glăsuit prin preaplecaţii
ospătari, la una rezervată, doldora
de râsete şi aghezmuită masă bogată,
Mărturisesc ( – pre limba strămoşilor –
crez) întru iertarea datoriilor,
aştept răcirea bateriilor cu gheaţa-n
cuburi care va să vie
Am vin! Amin!

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să dăm!

Să dăm cu-adevărul piept
Şi cu piciorul în minciună
Să ne "nălţăm sufletul drept
Neîmpovărat de ranchiună,

Să frângem tot ce trebuie frânt
Şi să zidim din nou altare
Pe care trupul nostru, sfânt,
Să ardă-n evanghelizare

Şi fericirea noastră fie,
Făcând pe alţii fericiţi,
Un rod sădit pentru vecie
Şi-udat cu lacrime fierbinţi.

Să fim ce Domnul vrea să fim
Şi strălucind de puritate,
Murind în sine, să trăim
A Evangheliei realitate.

Să-aruncăm în foc grăunţii
De îndoieli şi deznădejde,
Neclintiţi să fim ca Munţii
În credinţă şi nădejde.

Dragostea noastră să-astupe
Groapa "orbilor" din cale,
Într-un suflet ce se rupe
Ca să lege răni în Vale.

Pentru slava lui Hristos
Să dăm tot cu bucurie
Ca oricare păcătos
Mântuit prin Har să fie.

Somn să nu lăsăm pe pleoape
Cât timp încă mai e Har
Căci nespus e de aproape
Vremea plânsului amar!

Să dăm şi celui ce nu cere
Din ce Dumnezeu ne-A dat;
Nemărginita Lui Putere
Ce din morţi L-a înviat,

S-o dăm şi celor în nevoi
Şi celor ce au prea puţin;
Căci de nu dăm, rămânem goi,
Iar dacă dăm, avem deplin.

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Cătălin Dunca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de uriaşe trebuie să fie corpurile acestea cereşti şi cât de neînsemnat este în comparaţie cu ele Pământul, teatrul pe care se joacă toate proiectele noastre măreţe, toate navigaţiile noastre şi toate războaiele noastre. O observaţie foarte pertinentă şi subiect de reflecţie pentru regii şi prinţii care sacrifică vieţile atâtor oameni doar pentru a-şi măguli ambiţia că ei sunt stăpânii unui jalnic colţ al acestui loc mărunt.

citat din Christiaan Huygens
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Werther: Vai celor care se slujesc de puterea ce o au asupra unui suflet pentru a-i răpi bucuriile simple răsărite din el însuşi! Toate darurile, toate plăcerile lumii nu înlocuiesc nici o clipă mulţumirea izvorâtă din noi înşine, pe care supărarea pizmaşă a unui tiran ne-a otrăvit-o.

replică celebră din romanul Suferinţele tânărului Werther de Goethe
Adăugat de Dyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, pentru noi toţi, cei care ne petrecem viaţa cu marionetele, ele reprezintă fiinţe de care suntem ataşaţi, ca şi fiinţe vii, cu care ne putem identifica în întregime, cu toate forţele noastre şi cu toate gândurile noastre. Facem corp comun cu ele, cu gestica lor şi cu ceea ce exprimă ele.

citat din Gretl Aicher
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!