Peştele

Deşi te tot ascunzi în apa mareei care vine, vine mereu
La ţărm, pentru-a se retrage-apoi, vrăjită de farmecele lunii,
Toţi oamenii de mâine vor şti de bună seamă că eu
Mi-am aruncat aici năvodul, cum cândva-au făcut-o şi străbunii,

Şi că tu evadat de mii de ori din maja mea umilă,
Ţâşnind printre firele-argintii ale plasei subţirele,
Şi vor considera că ai fost nepoliticos, lipsit de milă,
Şi te vor condamna cu multe, multe vorbe grele.

poezie de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kramer: Să ştii o chestie: oamenii handicapaţi nici nu vor să parcheze acolo! Vor să fie trataţi ca toată lumea! De aceea, acele locuri sunt mereu goale!
George: Are dreptate! E la fel şi cu feministele. Vor egalitate în tot, în tot! Dar când vine cecul, ce vor?
Elaine: Ce vrei să zici cu asta?

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeiască

Când vor şti prunii să citească,
Până şi vântul va şti carte;
Ce-i mic mai are timp să crească,
Şi ce-i aici va fi departe.

Când vor fi daţi la facultate
Salcâmii care cresc sub lună,
Dreptatea va fi nedreptate
Şi-nţelepciunea – o nebună.

În timp ce stelele vor plânge
Din ceruri, de singurătate,
La nunta noastră se vor strânge
Toţi înţelepţii din cetate:

Stejarii, cornii şi salcâmii...
Dar tu vei fi cea mai frumoasă
Printre toţi învăţaţii lumii
Care vor sta cu noi la masă!

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai sufletul încărcat cu multe probleme, nu te plânge unuia cu probleme grele, pentru că problemele tale vor deveni mai grele şi ale lui vor fi mai multe!

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avertisment

De multă vreme ocolesc trecutul,
Din milă faţă de contemporani,
Să nu stârnesc cu mâna mea vulcani,
Mai bine zac între coperţi, ca mutul.

Dar, vai, toţi cei iertaţi îmi sunt duşmani,
Vor sabia, nu vor să fie scutul,
Pe Blaga l-ar ucide iar Răutu
C-o ceată de cosmopoliţi golani.

O, timp păgân în multe ale tale,
Te-ar vinde ei samsarului străin
Cei care poartă două capitale
Pe-acelaşi amărât de buletin.

V-avertizez, sinistre haimanale,
că ori intraţi în pensie, ori vin.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 55

Cavouri princiare, marmorate,
Nu vor dura cât versurile mele,
Dar tu vei străluci în ele toate
Când piatra va crăpa în vremuri grele.
Războaie vor surpa statui o mie
Şi ziduri vor cunoaşte prăbuşirea,
Dar Marte sau vreun foc din bătălie
Nu vor putea să-ţi şteargă amintirea.
Tu vei călca şi moartea şi vrăjmaşii,
Iar măreţia ta nu va apune
Vor şti de tine-n veacuri toţi urmaşii,
Ce lumea, încet-încet, o vor răpune.

Dar pân' la judecata ce-osândeşte
Trăieşti şi-n vers şi-n ochiul ce iubeşte.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărătoare

privindu-te pe furiş
culcuşindu-te fetus în mine
aş putea crede
că ai ajuns în Nirvana
dar mereu te aud
mai ales în întuneric
numărându-mi respiraţiile
încercând să mă ţii viu
1296,1297...5000...

aşa cum stai ghemuită
să nu-mi ocupi toată iubirea
nu-ţi pot zări teama
ochii tăi sunt mereu plecaţi
după Dumnezeu
în încercarea ta sisifică
de a mă face etern

iubito iubito
îţi strig în toate gândurile
ca nu cumva să mă aud
şi să mă cred
toate sunt aşa cum trebuie să fie

uite
pescăruşii vor colinda marea
şi mâine
furtunile vor veni şi vor pleca
stelele tot ale cerului vor fi
până se vor face perseide

cocoşii toţi vor cucurigi
aşa cum au făcut-o
şi în joia neagră

să nu mi te crezi cumva Iudă
căci orice ar fi
îmi rămâi Magdalenă...
chiar şi atunci când numărătoarea ta
se va opri

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenul trebuia să vină

Trenul trebuia să vină. Nu mai vine, nu mai vine.
Singur timpul e de vină pentru gara în ruine,
Dar desigur, călătorii ce aşteaptă pe bănci pline
Vor mai spune, vor mai scrie despre trenul ce nu vine.
Despre el vor zice multe, că e plin de flori de gală,
Locurile le-or descrie în manieră ideală,
Îngeri ce coboară-n staţii, îngeri care iar se urcă
Minţilor în aţipire le vor da prin vis de furcă.
Însă-n săli de aşteptare zac schelete opaline,
Fiecare ca-n răşină încleştat biletul ţine.
La ghişee trist suspină funcţionare sibiline.
Trenul trebuia să vină. Nu mai vine, nu mai vine.

poezie de Ionuţ Ştefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impuls

E trist că dorul şi ispita cea adâncă
Nu vor să moară-n mintea mea bătrână, încă?
Tânăr fiind aveau şi rost şi înţeles;
Ce mă mai ţine azi în poezii, eres?

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să ne înşelăm. Vremea ce vine nu e o vreme de triumf pentru creştinism. Cum n-a fost nici cea care pleacă. Ci, ca tot veacul, vremea ce vine e o vreme de încercare. O vreme în care se vor număra oile de capre, însă nu se vor despărţi, cum nici grâul de neghină! S-a schimbat numai sensul ispitelor.

citat celebru din Mircea Vulcănescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măreaţă este forţa morală a poporului rus. Multe adevăruri politice vor ieşi la iveală şi vor căpăta amploare în aceste momente atât de grele pentru Rusia. Sentimentul dragostei înflăcărate faţă de patrie, sentiment care s-a ivit şi a crescut din nenorocirile Rusiei, va lăsa pentru multă vreme urme pe tot cuprinsul ei. Oamenii, care acum nu-şi precupeţesc viaţa, vor fi cetăţeni ai Rusiei şi nu vor uita jertfa lor. Ei vor participa cu multă demnitate şi mândrie la viaţa obştească, iar entuziasmul dezlănţuit de război va întipări pe veci abnegaţia şi nobleţea în caracterele lor.

citat celebru din Lev Tolstoi (1854)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

(am văzut oameni, cărora si amintirea li s-a şters de sub soare şi totuşi eu am avut puterea să scriu)

Am rămas datoare cu o vorbă spusă
Dacă mor deseară, să nu-mi puneţi cruce
Să m-aşeze bine, lângă a mea măicuţă,
Flori de busuioc şi cetini de brad
Să-mi puneţi pe frunte, să mă-mbălsămaţi
Să miros pădure şi să mă lăsaţi
Păsărele multe să m-aline-n van.

Nu vreau să mă plângeţi, că v-am fost povară,
Doar din când în când aşa
către seară,
S-aprindeţi lumina să faceţi căldură
C-am trăit în frig şi în bezna goală.
Dacă-mi ve-ţi deschide, cărţile, nu-mi pasă,
Nu v-au fost pe plac, m-aţi luat în şagă,
De vor fi şi alţii ce le vor citii,
Vor vedea iubirea ce m-a chinuit.

Unii vor bârfi multe despre mine
De mă vor iubi atunci e de bine,
Sau mă vor uita printre alte nume,
Ca o floare stearsă dintr-o altă lume
Lasă-mă durere, vreau să-ţi povestesc
Până-mi vine timpul, vreau să mai petrec!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine

Mâine este prima zi în care
Am să ştiu mai bine ce-a fost azi.
Mâine este ziua-n care brazii
Vor fi, dacă vor rămâne brazi.

Mâine este ziua fericită
Pentru toţi care de ieri încoace
Simt în cuibul leneş de-ndoială
Vulturul nădejdii cum se coace.

poezie de Teofil Bălaj
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seceta

Soarele a băut râul
Valuri străvezii de căldură aduc
Aminte de valurile unui mort
Au rămas bolovanii
Au rămas rădăcinile
Au rămas scheletele albe ale celor înecaţi
Plouă
Cerul s-a înduioşat.
Mâine albia din nou va fi plină
Vor rămâne la fund bolovanii
Vor rămâne la fund rădăcinile
Vor rămâne la fund scheletele albe
ale celor înecaţi
În ochii mei persistă groaza
Când râd va seca din nou
Vor fi aceiaşi bolovani
Vor fi aceleaşi rădăcini,
Vor fi mai multe schelete.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaura neagră

Înainte de toate vor dispărea oamenii
(orbii vor fi ultimii în a pleca de aici),
apoi celelalte vietăţi şi lucruri
se vor face fărâme
şi pe toate luate la un loc
le va înghiţi spaţiul, mai exact
Gaura neagră a galaxiei care ne vine.

Ne vom regăsi dincolo de viitură
(orbii fiind ultimii în a ajunge acolo),
unde lucrurile îşi vor recăpăta formele,
iar fiecare om şi orice vietate
îşi va reface trupul, ca un puzzle,
ele însă nu vor avea vreun conţinut
şi vor rămâne pe veci fără mormânt.

poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eva

Frumoasă-mi eşti prin simplitate,
Aşa cum ai fost tu creată,
Un suflet blând, cu puritate,
Din cer aicea aşezată

Să nu te-acoperi în culoare,
Nu trebuie să te ascunzi,
Mă lasă ca să văd ce doare
În ochii tăi adânci şi blânzi

Am să te vindec cu iubire,
Aşa cum tu m-ai vindecat,
Femeie bună, primenire,
Fii cine eşti cu-adevărat

Uitat-au toţi, acum e timpul,
Doar lasă-mă să le arăt,
Îmi vor citi cu toţi cuvântul,
Se vor îndrăgosti de tot

Şi vei redeveni aceea,
Care mi-erai când ai venit,
Nu coastă ruptă, ci femeia,
Ce-a sărutat primul iubit

poezie de Adi Conţu (20 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi de multe ori cea mai bună formă de a afla cine suntem este aceea de a şti cum ne văd ceilalţi. Asta nu înseamnă că vom face cum vor ei; dar cel puţin ne cunoaştem mai bine.

Paulo Coelho în Vrăjitoarea din Portobello
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

De multe ori cea mai bună formă de a afla cine suntem este aceea de a şti cum ne văd ceilalţi. Asta nu înseamnă că vom face cum vor ei, dar cel puţin ne cunoaştem mai bine.

Paulo Coelho în Vrăjitoarea din Portobello
Adăugat de DANIELA LELE
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care se cred săraci vor rămâne mereu săraci. Cei care prin gândurile lor se menţin în rezonanţă cu energiile subtile ale condiţiei prospere, vor avea de toate şi vor duce o viaţă plină de fericire.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândind la Iisus

În viaţă atât de mult contează
Un trai frumos, în armonie,
Limitând ce ne stresează
Şi fugind de lăcomie.

Să ţinem cont de cei din jur
Sunt mulţi ce trec prin clipe grele
A-i ajuta-i de bun augur
Aşa cum Iisus ne-o cere

Sunt inşi ce-adună averi multe
De multe ori încălcând legea
Nu sunt dispuşi cumva s-ajute...
Au fost descrişi cândva de Hogea

Orbiţi de-o lăcomie crasă
Nicicum nu-şi găsesc fericirea
Şi cum de alţii, nu le pasă
În veci nu vor şti ce-i iubirea.

poezie de Ionel Popa (10 aprilie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salvarea nu poate veni din afară, ci de la fiecare dintre noi, mai mult, dinlăuntrul nostru – ea vine de la abilitatea noastră de a ne înfrânge primul impuls, atavic, de neîncredere, vine din abilitatea de a ne controla instinctul de a critica mereu şi a privi doar partea goală a paharului, vine din acordarea încrederii inclusiv celor pe care nu îi cunoaştem şi care, da, ne pot înşela, dar nu o vor face căci sunt şi ei la fel de speriaţi ca noi de viaţă şi se vor bucura că cineva le permite astfel să scoată ce-i mai bun din ei, nu să dea tot timpul doar ce e urât şi rău...

citat din Sandra Pralong
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!