Vasăzică, spunea Papa Leon, ridicând ca la o solemnitate arătătorul descărnat, cu pielea rebegită, cumpărase Şalăul o vacă. La masă, tăbărau pe strachina cu lapte zece guri şi cu Şalăul unşpe. "Ce e astăzi la meniu?" întreba Şalăul fălos. "Lapte", striga hoarda de căpcăuni. "Pe el, teteo!" asmuţea Şalăul – şi-ncepeau liorpăiala. Mamămamă, cum mai cărau puradeii! Te lăsau milog, nu altceva. Cinci îndesau lingura, cinci o scoteau şi din două hăpăieli sleiau strachina. Şalăul, scos din font, făcea zâmbre, înghiţea în sec, se uscase ca o jumară. Dacă vede că n-are porţie şi n-are, într-o zi ia cuţitul şi se apucă de ciopleşte marginile lingurilor până le face netede. A lăsat-o-ntreagă numai pe-a lui. La masă, ăia zece, rău la el: "Ne-ai tăiat leafa, baroane? Vei să ne bagi în boală câinească? Tai-o şi pe-a ta..."

Fănuş Neagu în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasăzică, spunea Papa Leon, ridicând ca la o solemnitate arătătorul descărnat, cu pielea rebegită, cumpărase Şalăul o vacă. La masă, tăbărau pe strachina cu lapte zece guri şi cu Şalăul unşpe. "Ce e astăzi la meniu?" întreba Şalăul fălos. "Lapte", striga hoarda de căpcăuni. "Pe el, teteo!" asmuţea Şalăul – şi-ncepeau liorpăiala. Mamămamă, cum mai cărau puradeii! Te lăsau milog, nu altceva. Cinci îndesau lingura, cinci o scoteau şi din două hăpăieli sleiau strachina. Şalăul, scos din font, făcea zâmbre, înghiţea în sec, se uscase ca o jumară. Dacă vede că n-are porţie şi n-are, într-o zi ia cuţitul şi se apucă de ciopleşte marginile lingurilor până le face netede. A lăsat-o-ntreagă numai pe-a lui. La masă, ăia zece, rău la el: "Ne-ai tăiat leafa, baroane? Vei să ne bagi în boală câinească? Tai-o şi pe-a ta."

Fânuş Neagu în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vatra cazanului ardea un foc de buturugi. Un băieţandru aşezat pe vine trăgea cu vătraiul din spuză nişte cartofi
copţi, ferindu-şi capul de dogoare. Vălătuci de abur clocoteau deasupra căzii prin care tec ţevile alambicului.
În fundul şopronului, pe patul acoperit cu o rogojină, Papa Leon, spân, uscat, în pufoaică şi pantaloni vătuiţi, legat c-o basma de-a nevesti-si pe sub fălci – suferea de măsele – sorbea ţuică, plescăind de plăcere, dintr-o ceaşcă de lut şi le spunea celor vreo şapte-opt flăcăi, îngrămădiţi în jurul lui, o poveste cu un ţigan, Tudor Şalăul, mort demult
şi care avusese zece copii...

Fănuş Neagu în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vatra cazanului ardea un foc de buturugi. Un băieţandru aşezat pe vine trăgea cu vătraiul din spuză nişte cartofi
copţi, ferindu-şi capul de dogoare. Vălătuci de abur clocoteau deasupra căzii prin care tec ţevile alambicului.
În fundul şopronului, pe patul acoperit cu o rogojină, Papa Leon, spân, uscat, în pufoaică şi pantaloni vătuiţi, legat c-o basma de-a nevesti-si pe sub fălci – suferea de măsele – sorbea ţuică, plescăind de plăcere, dintr-o ceaşcă de lut şi le spunea celor vreo şapte-opt flăcăi, îngrămădiţi în jurul lui, o poveste cu un ţigan, Tudor Şalăul, mort demult
şi care avusese zece copii.

Fânuş Neagu în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescuirea peştilor răpitori

Ca să prinzi un răpitor,
Pui momeală-un peştişor;
Pentru-a prinde o belugă,
Pui momeală o zvârlugă.

Pentru somn şi morunaş,
Sácrifíci un baboiaş,
Iară pentru o scrumbie,
Pui momeală o hamsie.

Ştiuca şi şalăul muşcă
O mulţime de plevuşcă:
De exemplu, albişoară,
Şprot, guvizi şi roşioară.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (7 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cifre..., cifre... Totul este relativ şi depinde din ce punct de vedere îl priveşti. O vacă din rasa olandeză de lapte Holstein, de 600 kg, produce într-o lactaţie normală de 305 zile 6500 de litri de lapte, ceea ce înseamnă în medie 21 de litri pe zi, echivalent cu 35 l/zi pe tona de masă corporală. Dacă o balenă albastră (Balaenoptera musculus) de 200 de tone produce 500 de litri de lapte pe zi (cea mai mare producţie zilnică dintre toate mamiferele), asta înseamnă că produce 2,5 l/zi pe tona de masă corporală. Aşadar, o vacă de rasă are o producţie specifică medie (raportată la masă corporala) de 14 ori mai mare decât balena albastră. Dacă luăm în considerare recordul obţinut la Holstein, de 84 l/zi, asta înseamnă 140 l/zi pe tona de masă corporală, ceea ce înseamnă că vaca de rasă are o producţie specifică de 56 de ori mai mare decât balena.

George Budoi în Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (28 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şalăul (Sander lucioperca)

Peşte mare, carnivor,
Un feroce răpitor,
Ce trăieşte-n estuare,
Bălţi şi ape curgătoare.

Spatele e gri verzui,
Cu dugi brune sau negrui,
Gura largă, dinţi colţoşi,
Solzii mici şi mulţi, rugoşi.

Ca momeli, se pescuieşte
Cu năluci, cu râme, peşte;
Mai uşor e capturat
Doar cu "mortul manevrat".

Carnea crudă-i rozalie,
Iar gătită-i alburie;
E un peşte fără oase,
Cu arome savuroase.

Carnea-i fină, delicioasă,
Slabă, foarte sănătoasă;
Cu-n vin alb ca băutură,
Simţi cum se topeşte-n gură.

Care e "defectul" său?
Este scump de-ţi vine rău:
Dai pe-un kil ‒ pot să probez,
Cât pe 10 de orez.

pamflet de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (8 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evazionistul

Contradicţia este crasă:
E baştan (în ghilimele),
N-are casă, n-are masă,
Însă doarme la cinci stele.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre: Ţi-e frică! Laşule! Pui de ministru adjunct! Cap de alifie! Atunci scrie: unu şi cu unu fac zece! Dublă chintesenţă. Împlineşti astfel decada divină! Zece este însăşi cunoaşterea, în splendida ei plenitudine! Două pentagrame stelate! Zece fecioare, Sancho! Cinci înţelepte şi cinci nebune!

replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sucuri sau extracte vegetale numite impropriu lapte şi folosite pentru consumul uman: lapte de alune, lapte de castane, lapte de cânepă, lapte de cereale, lapte de cocos, lapte de migdale, lapte de orez, lapte de ovăz, lapte de quinoa, lapte de soia. În UE, printr-o decizie din 2010, denumirea de "lapte" este autorizată comercial doar pentru lapte de cocos şi lapte de migdale.

aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire, Lapte (24 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leon (încercând s-o facă pe Ninotchka să râdă): Poate că nu gluma e problema, poate e din cauza ta. Îţi mai dau o şansă. Când am auzit-o pe asta prima dată, aproape c-am murit de râs! Aşa... Un bărbat intră într-un restaurat, se aşează la masă şi zice: "Chelner, adu-mi o ceaşcă de cafea fără frişcă." După cinci minute se întoarce şi spune: "Îmi pare rău, domnule, dar nu mai avem fără frişcă. Să vă aduc fără lapte?" (Ninotchka nu reacţionează în niciun fel.) Chiar nu ai simţul umorului! Deloc! Niciun pic, măcar! Nu eşti deloc amuzabilă! Toată lumea râde la bancul asta, numai tu nu! (Leon se întinde deasupra mesei din spatele lui şi din greşeală cade peste scaun, spărgând totul în jur. Ninotchka râde în sfârşit.) Ce-i aşa de amuzant? (Începe să râdă.)

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se vede că pentru iubirea ce ai către împăratul, stăpână, te uiţi aşa de galeş la mine. Ce pui de voinic era în tinereţele lui! Multe izbânzi am mai făcut noi amândoi! Dară de când am îmbătrânit, nici pe mine n-a mai încălecat altul. Şi daca mă vezi aşa de jigărit, este că n-are cine să mă hrănească ca el. Astăzi, uite, de m-ar îngriji cineva cum să-mi priiască mie, în zece zile m-aş face de nu m-aş da pe zece ca d-alde ăştia.

Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino inapoi

cinci, cinci, cinci
soare sub opinci
sapte, sapte, sapte
soare-n miez de noapte
patru, patru, patru
calarim pe-un astru
zece, zece, zece
luna ne petrece
sapte, sapte, sapte
drumul ni se-mparte
sapte, sapte, sapte
esti asa departe
noua, noua, noua
din ochiul meu ploua
doi, doi, doi
lacrima de ploi
doi, doi, doi
vino inapoi.

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

A urmat trăncăneala a zece mii de limbi. O clipă după aceea, zece mii de feţe s-au întors spre cer, zece mii de pipe căzură deodată din colţurile a zece mii de guri şi un strigăt, care nu poate fi asemuit cu nimic altceva decât cu vuietul Niagarei, răsună îndelung, cu putere, cu furie, prin toate împrejurimile Rotterdamului.

Edgar Allan Poe în Mellonta tauta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

împrumut

Împrumutul, bre, e o boală cu bucluc: dai cu o mână şi alergi cu zece picioare să scoţi ce ai dat!

definiţie clasică de Fănuş Neagu în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui ilicit

Micul rest, cinci, zece bani,
Ce i l-au lăsat de milă,
I-au adus, în zece ani,
Restul ce-i lipsea din vilă!

epigramă de Pompiliu Ghinescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La noi în bucătărie

Blocu-i gri, cu colţuri dure,
Chiar vopsit la o adică,
Două camere obscure
Şi-o bucătărie mică.
...
Pe tavan o lustră oarbă,
La cuier sunt două plase,
Ceaiu-n oală stă să fiarbă
Şi-un dulap ticsit cu vase.
...
Zugrăveala bate-n ape,
Aragazul n-are plită,
Patru scaune cam şchioape
Şi o masă obosită.
...
Stau pe masă, răvăşite,
Cinci castroane cu piftie,
În sertar sunt trei cuţite
Şi o lingură zurlie.
...
Două porţii de tocană,
O franzelă pirpirie,
O salată mai pogană
Şi alături o soţie.
...
Astea-s în bucătărie.

poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul împarte cu tine chiar şi lingura. Când strachina plină e a ta.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Panaceu?

Aveţi acasă un grătar,
Dar salivaţi la galantar
Că n-aveţi bani de mititei?
Sorbiţi un ceai din flori de tei!

În casă tremuraţi de frig
Şi staţi întreaga zi covrig,
Dar vin facturi de mii de lei?
Sorbiţi un ceai din flori de tei!

Inflaţia vă lasă goi,
Crescând de luni şi până joi
Şi face sută zece lei?
Sorbiţi un ceai din flori de tei!

Pe sticlă, seara, de priviţi
La cinci sau şase ipocriţi
Ce-s moderaţi de farisei,
Sorbiţi un ceai din flori de tei!

Vă perpeliţi întreaga noapte
Că-i preţul prohibit la lapte
Şi-aveţi în muşchi mereu cârcei?
Sorbiţi un ceai din flori de tei!

Vedeţi elitele creştine
Cum etalează limuzine,
Riscând să deveniţi atei?
Sorbiţi un ceai din flori de tei!

Aveţi, de-tâta timp, regrete
C-aţi ascultat băieţi şi fete
Şi-aţi pus la cârmă cimpanzei?
Sorbiţi un ceai din flori de tei!

Cuţitul v-a ajuns la os,
Că toate-n ţară sunt pe dos?
Ochiţi un ram vânjos de tei
Şi vă ciopliţi un retevei!

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastişă

moto: Lasă-mi domnule în pace
Tihna mea din carapace
Că nu de flori de măr,
Mă tragi tu de păr!
----------------------

La râpa lui Udevenrode
străjuiesc gasteropode
să nu mai vină din Atici
doctorii în matematici
cât e ceasul cristalin
şi fe-cioara Geraldine
că pun totul în balanţă

numără şi trag în stanţă
sunetele şi măsura
fac abstracţie
cezura
ca să schimbe un macaz
şi să cadă în extaz
Că vedeţi voi, simetria
nu se scurge din vreun blid
n-are (chiar) nimic cu geometria
sau cu Euclid

Ce să mai zic despre poftă
dacă moftul n-are moftă
o dată, de două, de 9
a-nceput să plouă
lentile lente ori latente
uite-le cum fac talente
pe sub geamul lui Terente

Asta este: picătura
cade, nu se dă de-a dura
peste zece babe slabe
cocârjate-ntre silabe,
peste zece babe ştirbe
care culeg ştir, bre
le văd şi mă mir
cu ochiul ceachir
sictir bre,
sictir...

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

A 11-a parte

Nu te-ntrista, e cerul plin
De flori de ceapă şi de crin.

Iubito, nu e linişte în torsul de aramă
Până ce nu te vei culca cu el –
Să-i dai un sân înfloritor, recheamă
Un piedestal din părul tău rebel.

Nu are somn, sau linişte, sau timp
Până ce lunecând domoală
Nu vei pătrunde-n sângele lui goală
Ca o zeiţă falsă în Olimp.

Şi te va urmări, şi te va bate
La cap cu roşii nestemate,
Putregăind, inoculând copii
În sânii tăi cu ochi trandafirii.

Întoarce-te, rămâne să te-ntorci
Şi-aşa, teatral, să-i plângi pe-o parte,
Pe-a treia parte, pe-a cincea parte,
Pe-a şaptea partea şi pe-a unşpea parte.

poezie de Bujor Voinea din Hidrargir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!