Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Franz Kafka

Știi ce cred eu? Că nu te cruți destul. Vîrsta își cere, însă, drepturile ei. îmi ești indispensabil la magazin, o știi foarte bine, dar dacă magazinul ți-ar amenința sănătatea, l-aș închide chiar mîine pentru totdeauna. Așa nu mai merge. Trebuie să introducem un alt fel de viață pentru tine. Dar radical. Stai aici în întuneric, cînd în hol ai avea o lumină frumoasă.

în Verdictul
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Castle" de Franz Kafka este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -51.00- 23.99 lei.

Citate similare

Cornelia Georgescu

Maria: Poate că nu te-ai străduit destul. Doar atât dacă i-ai spune, că o iubești și totul s-ar rezolva, s-ar schimba brusc, în bine, pentru amândoi.
Lucian: Chiar crezi asta? Eu nu sunt atât de sigur. Nu cu ea. Cu ea nu va fi așa de ușor. Dacă ar fi fost alta, poate da, dar ea... Nu! Nu merge. Poate ar fi ținut figura dacă ea ar fi fost altfel, însă... Nu știu. Nu știu ce să mai cred.
Maria: Cum să nu știi? Cum poți spune așa ceva? Tocmai tu? Acest termen nu există, sau poate fi depășit, mai ales pentru tine.
Lucian: Bine ar fi fie așa, însă, din nefericire pentru mine, nu e deloc astfel... Sunt nehotărât, Maria; e pentru prima oară în viață că mi se întâmplă așa ceva, dar culmea, într-adevăr nu știu ce să fac. Ezit mereu, amân mereu, deși nu asta mi- dori. Din cauza asta trebuie mai gândesc, devin odată hotărât.
Maria: Bine, Luci, atunci mai gândește-te, poate că ceea ce ți-am spus îți va fi de folos într-un fel; cel puțin eu așa sper.
Lucian: Sigur. Chiar îmi este de folos. Îți sunt recunoscător.
Maria: Lasă asta. N-am nevoie de recunoștința ta.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu ești iubirea în a cărei frumusețe chiar și timpul își așteaptă bătrânețea! Vorbește-mi de frumusețea ta fără formă, pentru că frumusețea ta cu formă a fost încă de la naștere vândută timpului. Ce anume nu cere timp? Ce anume timpul nu poate atinge? În adevărata ta ființă chiar și moartea stă în genunchi și se roagă moară. E atât de bătrână, a trecut peste ea atâtea milenii, atâtea veșnicii și nu poate muri. Așacere îndurare de la tine ca să o îngropi chiar în inima vieții veșnice. De ce să-i refuzi mântuirea?:) Draga mea, ești la fel de frumoasă ca și inima sacrului însăși. Tu ești iubirea în a cărei frumusețe chiar și timpul își așteaptă bătrânețea! Dacă ai putea să te vezi așa cum te privesc eu, ai știinu poți îmbătrâni și muri niciodată! Nu-i așa că tu ești mai frumoasă decât frumusețea?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pacey: Chiar cred că seara asta a fost destul de reușită.
Joey: Da. Destul de reușită. Perfectă. A fost... a fost o seară perfectă. Pace? Nu pot face asta.
Pacey: Ce anume?
Joey: Chiar și atunci când totul este perfect, am impresia că nu e bine să am o relație cu tine și îmi pare rău. Seara asta a fost drăguță și distractivă, iar tu ai devenit acest bărbat extraordinar, dar nu... Îmi pare rău. Dar nu simt nimic. Și nu-ți pot face asta ție.
Pacey: Bine. Joey. Stai puțin.
Joey: Nu, Pace. E adevărat și îmi pare rău.
Pacey: Și ce?! Te temi. Nu-i așa? Te temi. Și eu la fel, crede-mă. Și eu mă tem pentrunu știu încotro ne îndreptăm. Adică eu credar putea duce oriunde. Ar putea fi șansa noastră.
Joey: Nu o să fie.
Pacey: De unde știi tu asta? Serios acum. Săptămâna trecută erai cu totul de acord și acum îmi spui că relația dintre noi nu ar putea fi niciodată una reușită. Nu ai de unde să știi asta, Joey.
Joey: Și îmi pare rău. Știu că e îngrozitor ce îți spun eu acum.
Pacey: Dar cum? Cum poți tu să știi? Și când ai luat decizia asta? În seara asta? Am crezut că seara asta a fost reușită.
Joey: A fost. A fost perfectă.
Pacey: Și atunci? Și nu-mi spune că nu ești speriată pentru că știu că ești. Te știu de prea mult timp și te-am văzut dând la o parte foarte multe lucruri bune ca să te las faci asta și cu mine acum. Ai fost mereu cel mai frumos lucru din universul meu. Și sentimentele mele pentru tine mi-au demonstrat că pot fi o pesoană mai bună. Și acele sentimente erau mai puternice și mai înțelepte și mai stăruitoare și mai curajoase decât orice altceva legat de mine.
Joey: Pacey, oprește-te.
Pacey: Jo...
Joey: Pacey!
Pacey: Când mă temeam de orice, nu mi-a fost teamă să te iubesc și te-aș putea iubi din nou. Îți spun since, asta ar putea...
Joey: Pacey, nu. Oprește-te! S-a întors Eddie. Îmi pare rău. S-a întors aseară. A venit la bar și...
Pacey: Ah. Bine.
Joey: Îmi pare rău...(Pacey pleacă.)

replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bună dimineața, Camelia

Pentru ce mi-ai zis pe nume, că se întâmplă vorbesc mai repede pe limba ta?
Sau pentruești foarte mirositoare de parcă cineva a vărsat peste tine paradisul?
Cred că dacă mi- lăsa păpușa din mână s-ar adăposti
sub tine ca n-o fure vântul.

nu te sperie copacii că tremură,
ei vestec vântul și nu e interesat de păpuși.
E aducător de nori și ploaie.
Avem nevoie de prospețime, deci spălare...

Mai rămân o vreme.
E tot ce îmi doresc la câte bogății mi-ai dezvăluit;
pun și păpușa lângă tine că s-o fi săturat de când merge pe deasupra pământului
Uite...
Dar câtă prospețime se amestecă cu ierburile și copacii!

Bună dimineața, Camelia!
Ți-am spus pe nume pentru că devii mai înțeleaptă pe clipă ce trece.
Prețul prospețimii mele este înțelepciunea omului de a mă avea împrejurul lui.
Aha! Stai să mă scarpin un pic în frunte ca pricep cât de prețios e acest lucru.
... Și să știinu sunt supărată că ești mai frumoasă ca mine,
poate într-o zi stropii de ploaie vor fi albaștri și...

Ești la fel de frumoasă cum eram și eu în vremurile vechi...
Ce sunt vremurile vechi?
Vremurile vechi sunt poveștile.
camelia oprița

poezie de din WordPress.com (5 mai 2019)
Adăugat de IoanAIonutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi spuse

îmi spuse: « Nu poți să știi cînd vine....
de ce nu faci puțină ordine?
Nu poți să știi cînd te găsește
poate e-n tine, poți ști...
Nu poți să știi cum arată...
Și dacă e o pasăre, care înoată fără s-o vezi
prin aer și trece chiar prin tine
și nu are nimic înfricoșător, ci doar un răcnet
la sfîrșit, cînd
cei ce rămîn în urma ta l-aud... »

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Știi, anul trecut aveai o părere total diferită despre mine. Aș vrea ca lucrurile fie din nou la fel ca atunci.
Ly: Da, dar știinu mai pot fi la fel ca atunci!
Lucian: Știu... Ia loc, te rog! Și relaxează-te! N-am să te mănânc, pe cuvânt! Serios, nu sunt chiar un monstru... Nu mă privi atât de speriată; n-am de gând să-ți fac absolut nimic! Nici să te sărut. Promit! Jur! Ce vrei mai mult de atât de la mine?
Ly: De ce-aș avea încredere în tine?
Lucian: De ce n-ai avea?! Ți-am dat vreodată vreun motiv?
Ly: Da, mi-ai dat, atunci...
Lucian: Ah, atunci... Știu, am fost un dobitoc! Și-mi cer mii de scuze față de tine, Ly, pentru acel gest necugetat! Chiar nu mă poți ierta? Nu poți trece peste ceea ce s-a întâmplat atunci? Te rog, din nou...
Ly: Nu știu... Nu știu ce să mai cred despre tine, Lucian! După ce te-am văzut la supercomputer, de ziua mamei tale... Mă derutezi continuu!
Lucian: Sunt un ciudat...
Ly: Nu chiar un ciudat. Și totuși, ce făceai pe aici?
Lucian: Nimic deosebit. Înainte de a intra tu, de abia sosisem și... Răsfoiam puțin albumul cu fotografii al Liei.
Ly: N-ar trebui umbli prin lucrurile ei, dacă ea nu este aici.
Lucian: Știu foarte bine asta, dar tocmai am stabilit că sunt un ciudat, deci, nu mă comport normal... Crezi că am greșit chiar atât de mult, dacă i-am răsfoit puțin albumul?
Ly: Nu, probabil că nu. Știi, de fapt, cred vrea să-l văd și eu, pentru că ea nu mi l-a arătat niciodată. Crezi că s-ar supăra dacă voi arunca și eu o privire?
Lucian: Nu, n-ar avea de ce.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Salut, blondino.
Maria: Ah, Luci... Salut! Dar să știi că m-ai speriat puțin.
Lucian: Mii de scuze! Nu asta mi-a fost intenția.
Maria: Hmm... Dar care-ți era intenția?!
Lucian: Nici una, cred...
Maria: Bine, comandante. Scuzele se acceptă. Însă altădată să numai iei așa, prin surprindere.
Lucian: Voi încerca. Deci, ești foarte matinală, ca de obicei.
Maria: Nu chiar ca de obicei, dar azi e o zi deosebită.
Lucian: Da, știu. Va trebui să te desparți de mititica ta prietenă, Ema.
Maria: Așa e. Îmi va fi dor de ea.
Lucian: N-ar trebui să-ți fie. Doar știi că va fi bine îngrijită acolo unde o vom duce, iar de altfel, o vei putea vedea ori de câte ori vei dori, nu-ți va interzice nimeni acest lucru.
Maria: Ai dreptate.
Lucian: Bineînțeles că am! Și ești de mult aici?
Maria: Nu, dar nici de prea puțin.
Lucian: Aha... Și ai venit singură?
Maria: Nu, evident. Nick e pe puntea principală, n-a vrut vină aici, la Ema.
Lucian: Așa, deci...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Maria: Luci, ce-a fost asta? Cum poți să te comporți astfel, să te faci de râs, tocmai tu? Zău așa...
Lucian: Poftim?! Cine și cum se face de râs?
Maria: Tu, te-ai făcut deja; de fapt, nu doar pe tine, ci și pe mine, că eram împreună cu tine la acea masă... M-ai făcut serios de râs acum!
Lucian: Eu?! Nu înțeleg absolut nimic din ce-mi spui, Maria...
Maria: Ah, Luci... Știi foarte binenu trebuie facem zgomote aici, pe Proxima.
Lucian: Off... La naiba! Cui îi mai pasă? Ce contează? Chiar e lipsit de orice importanță! N-are sens; nimic...
Maria: Te rog, nu vorbi astfel.
Lucian: Dar... L-a sărutat! Nu-mi vine să cred! Chiar l-a sărutat!
Maria: Știu, Luci. Am văzut și te înțeleg. Eu, da, însă nu și localnicii. Trebuie să te controlezi, nu să reacționezi astfel.
Lucian: Poate că ai dreptate. Însă, în acel moment, cine s-ar mai fi putut controla?! Eu nu, eram mult prea furios!
Maria: Luci, te înțeleg foarte bine! Știu că ți-a fost greu -i vezi astfel, însă asta nu explică modul în care ai reacționat. Indiferent de situație, nu trebuie uităm unde ne aflăm și care e regula de bază aici: Liniștea! Pentru localnici, liniștea e sfântă. Și noi trebuie să o respectăm.
Lucian: Păi, știu foarte bine asta, dar... La naiba! L-a sărutat! Chiar l-a sărutat! Pe Sid! De ce tocmai pe el? Ea pe el, nu invers. Adică... Măcar dacă o săruta Sid pe ea, nu mă deranja atât de mult. Înțelegeam. Dar așa... Nu înțeleg, nu mai înțeleg nimic! Nu pot... Ce-nseamnă asta?! E-o nebunie!
Maria: Off, Luci... Ce complicat!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Arthur: A, Merlin.
Merlin: Cum te mai simți?
Arthur: Bine.
Merlin: Mă bucur.
Arthur: Da. Îi datorez totul lui Gaius.
Merlin: Trebuie să vorbesc cu tine.
Arthur: Încă nu ai înțeles, nu-i așa? Eu hotărăsc când trebuie vorbim.
Merlin: Nu și azi.
Arthur: Uneori mă întreb dacă știi cine sunt.
Merlin: Dar știu cine ești.
Arthur: Bravo.
Merlin: Ești un prostănac. Și încă unul regal.
Arthur: O să te schimbi vreodată, Merlin?
Merlin: Nu... Te-ai plictisi. Promite-mi că dacă îți vei lua un alt servitor, nu va fi un lingău.
Arthur: Dacă încerci îți dai demisia...
Merlin: Nu. Sunt fericit fiu servitorul tău până când voi muri.
Arthur: Uneori credte cunosc Merlin. Alteori...
Merlin: Păi eu te cunosc pe tine: ești un mare războinic. Într-o bună zi vei fi un mare rege.
Arthur: Foarte drăguț din partea ta.
Merlin: Dar trebuie înveți asculți la fel de bine precum lupți.
Arthur: Alte apropouri?
Merlin: Nu. Doar atât. Doar... să nu fii prostănac.

replici din filmul serial Merlin
Adăugat de Marin Irina, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Haley (când ea și Peyton opresc în fața casei lui Haley și îl văd pe Nathan, stând în ploaie): Nathan, ești ud leoarcă. Ce faci aici?
Nathan: Am ieșit alerg. Uite că m-am trezit aici. Haley, pozele alea cu Peyton nu înseamnă nimic. Le-am salvat atunci când încă eram cu ea. Cred că ar fi trebuit scap de ele.
Haley: A, da?
Nathan: Știi, mândria mea-mi spune "Da. Așa e." Dar inima-mi spune "Lasă mândria deoparte, idiotule. O iubești pe fata asta. Și chiar dacă te-mbolnăvești de pneumonie, o să stai în ploaia asta până o convingi să te ierte."
Haley: De ce te-aș ierta?
Nathan: Pentru că-mi pare rău. Pentru că te iubesc. Și pentru că arăți trăsnet stând în ploaie. Și mă gândesc că trebuie să te sărut.
Haley: Păi dacă așa trebuie. (Nathan o sărută.)

replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita IoanaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rachel: Chiar credeai că nu mi-am luat la revedere de la tine pentrunu-mi pasă?
Ross: Mie așa mi s-a părut.
Rachel: Nu pot să cred că după zece ani nu știi numic despre mine!
Ross: Bine. Atunci de ce nu ți-ai luat la revedere de la mine?
Rachel: Pentru că e al naibii de greu, Ross! Nici nu pot să-ți explic cât de mult o să-mi lipsești. Când mă gândesc că nu o să te mai văd în fiecare zi, îmi vine să nu mai vreau merg. Bine? Așadacă îți imaginezi că nu ți-am spus la revedere pentrunu îmi pasă de tine la fel de mult ca de ceilalți, te înșeli. E pentru că însemni mai mult pentru mine. L-am spus, bine? Uite-ți salutul.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Neale Donald Walsch

Dacă vorbești foarte mult despre Dumnezeu, probabil că o faci pentruești încă în căutare. E bine așa. E foarte bine. Trebuie doar să știi unde te afli.

în Conversații cu Dumnezeu, volumul II (1997)
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Conversations with God Book 4: Awaken the Species Hardcover" de Neale Donald Walsch este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -98.99- 87.99 lei.
Cornelia Georgescu

Sonya: Adică... Vrei spui că tu gătești?
Lucian: Zilnic. Arta culinară sau gastronomia, cum i se mai spune pe Terra, este una dintre marile mele pasiuni, iar mie mi se pare că mă descurc destul de bine, mâncărurile preparate de mine mi se par suficient de gustoase. Depinde care va fi părerea ta, depinde ce gusturi ai. Oricum, eu gătesc de foarte mult timp, fac pe bucătarul, iar asta chiar îmi place.
Sonya: Ciudat... Nu mi se pare tocmai potrivit ca un comandant ca tine să gătească. Adică, vreau spun că ești totuși comandantul acestei misiuni, nu bucătarul, deci, nu e ceva potrivit pentru tine. Nu aceasta-i datoria comandantului misiunii.
Lucian: Auzi... Te rog să nu mai tot amintești acest amănunt, știi prea bine care, mai ales acum. Pentru mine funcția pe care am avut-o nu contează foarte mult; repet, am avut-o – acum n-o mai am; îmi place ceea ce fac și nu mă deranjează deloc, deci, nu mă intresează dacă mi se potrivește sau nu. Așteaptă-mă, te rog, am încerc mă grăbesc cu pachețelul.
Sonya: De acord, te aștept. Însă nu te grăbi doar din cauza mea; mă simt bine aici, e drăguță nava ta. E o ambianță plăcută, deci nu trebuie să-ți faci probleme din cauza mea, ți-am mai spus doar că mă simt foarte bine, în ciuda incomodului meu costum.
Lucian: Mă bucur că te simți bine aici, însă n-am de gând să te las mă aștepți prea mult, n-ar fi frumos din partea mea profit de faptul că îți place aici.
Sonya: Păi... Fotoliile sunt confortabile, muzica e foarte plăcută; parcă nici numai deranjează atât de mult costumul pe care-l port, însă nu pot renunța la el, chiar dacă așa vrea sau mi-ar place.
Lucian: Nici nu ți-aș cere să renunți la costumul tău... Am trimit pe unul dintre cei doi roboți, stea cu tine până revin.
Sonya: N-am nimic împotrivă. Poți -mi trimiți chiar și pe unul dintre roboții tăi sau pe amândoi, dacă vrei, dar acum hai, du-te odată și curăță-te! Nu mai întârzia! Ce aștepți?

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

To Kuny: De fapt, comandante, dacă mă gândesc bine, ți-am mai oferit un sfat, nu de mult, pentru că tu mi l-ai cerut. Se pare însănu ai ținut cont de ceea ce ți-am spus atunci.
Lucian: Păi, aveți dreptate, deși am încercat fac așa cum mi-ați sugerat dumneavoastră; în cele din urmă, spre rușinea mea, n-am reușit. Am greșit...
To Kuny: Aha, văd că înțelegi, știi despre ce e vorba... Nu-ți face griji, nu te judec, nici nu te condamn. Dacă ai acționat greșit, asta e... S-a întâmplat, nu-i nici o nenorocire. Deci, te simți mai bine acum? Ești mai calm?
Lucian: Da, oarecum...
To Kuny: Dar nu în totalitate. Off, tinerețea asta... Sper că totuși înțelegi că acum domnișoara consilier are dreptate, nu tu și știi de ce este așa.
Lucian: Da, sigur, înțeleg.
To Kuny: Foarte bine. Vezi tu... Pentru mine e destul de clar de ce ai reacționat astfel. Dar nu și pentru ea. Eu știu că o iubești, doar tu însuți mi-ai spus acest lucru, însă ea nu știe. Dacă nu cumva i-ai spus deja, între timp.
Lucian: Nu, nu i-am spus nimic...
To Kuny: De ce nu încă? Ce aștepți?
Lucian: Păi, am încercat, nu doar o singură dată, dar, atâta timp cât ea-mi refuză categoric cererea de prietenie, nu văd ce rost ar avea.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Franz Kafka

Cine îndrăznea să-l atace în propria lui locuință? Fusese totdeauna înclinat privească lucrurilefoarte ușuratic, să nu creadă în rău decît dacă se lovea de el și să nu ia măsuri de prevedere pentruviitor, chiar cînd era amenințat din toate părțile. în cazul de față însă, o asemenea atitudine i se păreanelalocul ei.

în romanul Procesul, Editura Pentru Literatură Universală, Arestarea (1965)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Vulpescu

La bătrînețe, cînd viața ta înseamnă trecutul, uneori nu știi cum fugi de unele amintiri; dacă le-ai putea șterge, dacă ți-ai putea ucide trecutul... Trupul îți rămîne de piatră, iar sufletul se face un ghem de îngrijorare. Dar durerile sufletului au altă intensitate decît la tinerețe și chiar decît la maturitate; la tinerețe spui de multe ori – "Aș da ani din viață să..." ; la bătrînețe, cînd viața ta nu mai înseamnă nimic pentru nimeni și chiar pentru tine, nu ești dispus să mai dai nicio clipă pentru nicio cauză. Devii avar cu puținul capital care ți-a rămas. Singurătatea și bătrînețea – două pustietăți.

citat din romanul Preludiu de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Viata viata legata cu ata" de Ileana Vulpescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -35.00- 29.99 lei.

Pacey: Am exagerat foarte mult aseară și da, eram beat, dar, ca revin la subiect, m-am înșelat amarnic și vroiam să știi că-mi pare rău.
Joey: Păi... și eu îmi făceam griji pentru tine, Pacey.
Pacey: Pentru mine? De ce?
Joey: Pentru că... adică... de l-ar băga Satana însuși pe Dawson în iad și tot ar ieși integru din punct de vedere moral, dar tu... Poate cred că nimeni nu-și face griji pentru tine acum.
Pacey: Deci vrei spui că, ținând cont de natura anormală a relației noastre, așa îți exprimi tu grija pentru mine?
Joey: Trebuie să înveți treci peste zeflemea, Pacey.
Pacey: Da... (Tac pentru un timp.)
Joey: Deci am terminat?
Pacey: Nu, de fapt ar mai fi ceva.
Joey: Altceva?
Pacey: Da. E ceva ce am tot vrut să-ți spun... Joey... (Se uită cu duioșie unul la celălalt.) Ții prea mult ambreiajul apăsat. Știu că tu crezi că așa îți intră mai ușor în viteză, dar nu e o idee bună. Știi, poate că nu azi, nici mâine, dar în curând o să strici transmisia. Așa că mă gândeam că, dacă vrei și tu, putea să-ți arăt.
Joey: Acum?
Pacey: Da. (Zâmbesc.)
Joey: Bine.

replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Wolfgang Amadeus Mozart

Nu trebuie crezi că fi leneș - nu - ci numai pentru că este cu totul contrariu geniului meu, felului meu de viață! Știi că sunt, ca zic așa, cufundat în muzică, că mă ocup toată ziua cu ea, că-mi place fac speculații, studiez, reflectez. Aici însă, din cauza traiului pe care-l duc, sunt împiedicat fac acest lucru. Voi avea eu câteva ore libere, dar aceste puține ceasuri îmi vor fi mai curând necesare pentru odihnă decât pentru muncă.

în Scrisori (31 iulie 1778)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Complete String Quartets Paperback" de Wolfgang Amadeus Mozart este disponibilă pentru comandă online la 94.99 lei.
Cornelia Georgescu

Mihai: Dar ce doreai mă rogi în legătură cu roboții?
Lucian: Aș vrea -i programezi în așa fel încât pot fi sigur că, după plecarea noastră, dacă vom mai pleca, roboții se vor ocupa zi de zi de câinele meu, Nero, atâta timp cât acesta va mai trăi și vor avea grijă să nu-i lipsească niciodată nimic, deci, -i asigure zilnic hrana și apa necesară, să-l scoată la plimbare, să-l lase noaptea, indiferent de anotimp, doarmă aici, în casă, pe hol, iarna sau când plouă să-l țină mai mult în casă, chiar și ziua, iar în caz de îmbolnăvire, să-l ducă la veterinar, sau cheme veterinarul acasă, sau măcar -i tri-mită pe părinții mei la veterinar, bineînțeles, cu Nero.
Mihai: Nero; frumos nume! E bătrân câinele tău?
Lucian: Destul; are 11 ani.
Mihai: Și de ce ți-e teamă că ai tăi n-ar avea grijă de el?
Lucian: Nu știu, dar credar fi mai bine să mă asigur că nu-i va lipsi nimic și o va duce bine restul zilelor sale.
Mihai: Și Rikky?
Lucian: Rikky nu va fi niciodată uitat, pentrunu s-ar putea; el e vorbăreț și isteț; la nevoie își cere zgomotos drepturile. Nero nu poate; el latră, nu prea mult, că obosește repede. Și dacă nu e înțeles, e considerat gălăgios și e scos afară în curte, să nu deranjeze, indiferent de vreme, iar eu nu vreau se întâmple astfel. Vreau -i asigur bătrânului meu prieten un trai liniștit pentru restul zilelor sale, să nu ducă lipsă de nimic, să nu sufere... Tu n-ai nici un animal acasă?
Mihai: Nu câine; eu am un hamster micuț, pe nume Pedro, dar sunt sigur că ai mei îl vor îngriji, deci, îi vor acorda atenția necesară.
Lucian: E bineai această convingere, dar și mai bine e să te asiguri, dacă tot ai această posibilitate.
Mihai: Ai dreptate. E mult mai bine; scapi de o grijă... Știi, poate o să-i programez și pe ai mei de acasă, pot fi liniștit în privința lui Pedro, dar acum hai ne ocupăm de roboții tăi, deși cred că asta ar putea face și tatăl tău, nu?
Lucian: Ba da, normal, ar putea, dar cine mă asigură că o va și face; blondul e cam neglijent, mai ales dacă-i vorba despre Nero și nevoile acestuia; parcă prefer să te ocupi tu de programarea roboților.
Mihai: Bine; îți închipui că mie nu mi-e deloc greu. Dimpotrivă, e ceva foarte simplu, floare la ureche.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Mihai: Încă n-ai obosit, mă, claustrofobicule? Ce zici, dacă vrei, te pot înlocui chiar și acum. Mă ofer de bunăvoie, să știi.
Nistor: Nu! Mersi că-ți faci griji pentru mine, însă deocamdată, o duc foarte bine. Dar știi ce, asule?! Stai pe aproape! S-ar putea ca într-o zi să-ți cedez locul. Nu astăzi, bineînțeles...
Mihai: Zău, mă?! Știi ce?! S-ar putea ca atunci să nu fiu eu disponibil!
Nistor: În acel caz, voi fi nevoit lucrez în continuare cu Alex. Și nici nu-mi displace această perspectivă; noi doi ne înțelegem perfect.
Mihai: Fie cum vrei. Nu uita însă; eu m-am oferit...

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook