Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Doina Bonescu

Muntele Vrăjit

Ați auzit vreodată de Pleșa? Probabil... nu,
Este muntele vrăjit la margini de Ampoi,
Stâncă gri-cenușie de granit.
În vârf, un brad falnic ca un "moț"
Pieptul dezvelit... nu are cămașă,
Nici când plouă, nici când ninge,
Nu are nevoie, este puternic...
Am spus vrăjit?

Nu... doar în ochii mei de copil văzându-l tăcut
Voiam să-l transform cu o baghetă magică
Într-un castel unde să adun
Toți prietenii și prietenele mele
Ca la o curte împărătească!
Ei aveau casele dincolo de munte,
Din bârne în poiana cu iarbă verde,
Unde se auzeau doar clopoțeii
De la gâtul firav al iezilor...
O lume reală, unde se putea ajunge
Doar pe o potecă îngustă, șerpuită.

Azi am fost să văd Pleșa... era tot acolo,
Dar prietenii copilăriei mele... nu...
Vântul i-a purtat în toate colțurile lumii
Îi strig și îi chem;
- Veniți să vedem Pleșa... Muntele Vrăjit!

poezie de din Nostalgie
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Doina Bonescu

Muntele vrăjit

ați auzit vreodată de Pleșa?
cu siguranță nu
este muntele vrăjit în margini
la Ampoi,
stâncă gri-cenușie de granit
în vârf un brad falnic ca un moț
pieptul dezvelit, nu are cămașă
nu are nevoie
nici când plouă nici când ninge
este puternic.
am spus vrăjit?
nu.. doar în ochii mei de copil...
văzându-l tăcut visam
să-l transform cu o baghetă magică
într-un castel
unde să-mi adun toți prietenii
ca la o curte împărătească
ei aveau casele din bârne
dincolo de munte
într-o poiană cu iarbă verde
unde se auzeau
doar clopoțeii de la gâtul firav
al iezilor
o lume reală unde se ajungea
pe o potecă îngustă
azi am fost să revăd Pleșa
era tot acolo
dar prietenii copilăriei mele nu
vântul i-a purtat
în toate colțurile lumii
îi strig.... îi chem
-veniți să vedem Pleșa
muntele vrăjit...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lureen Newsome: Spunea mereu că își dorește ca cenușa să îi fie împrăștiată pe muntele Brokeback, dar nu am fost niciodată sigură de locul unde se află acest munte. Credeam că muntele Brokeback este acolo unde a crescut. După cum îl știu pe Jack, poate că este un loc imaginar, unde cântă păsări albastre si se află un izvor de whisky.

replică din filmul artistic Brokeback Mountain
Adăugat de Andreea TanaseSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar muntele e vrăjit. Câmpia e vrăjeală.

calambur aforistic de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Un munte tăcut

Cum taci tu, singuratic munte,
Și totuși reușești spui atât de multe,
Ai crescut brazii ce uneori ating norii,
Dar nimeni nu îți vede urmele sudorii.

Te-a mutilat vântul, te-au tăiat râurile,
Si tot ai răbdare -mi asculți dorurile,
De-ar fi măcar atâtea, printre alte,
Ai rade sincer, fără răni însângerate,

Dar drumețul ce vine te panseze,
Caută doar locul unde dorul să-l paseze,
Un dor uitat, sau o rană prea ascunsă,
Ce doar crestele știu unde o are pusă.

Oare ce povești cunoaște-o stâncă?
Câte inimi frânte poartă-n râpa adâncă?
Oare câte lacrimi a înghițit floare de colț?
Ce amintiri ascunde cerul sub ale sale bolți?

Prea multe râuri izvorăsc din tine,
Și toate poartă a călătorului suspine,
Ești așa de fericit omule pe munte,
Pentru că doar muntele știe te asculte.

poezie de din Autopsia Inimii (30 iulie 2020)
Adăugat de Iustin MironSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Acolo e altă lume

Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată și inima mea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Amintirile nu se sinucid

piatra, privită prin semne, îmi spune
pietruită-n drumul vieții, ea-mi cere
pașii să-i număr dinspre început
tâmpla-mi cuprinde durerea
amintirea ochilor tăi plânge
acolo păstrată de timp
nimic nu este ostenit, nici măcar
când eu nu mai exist, dincolo
de-o poartă
văd colțul străzii dărâmat
o urmă de ceață trecea ultima dată
când te-am mai zărit
încăperea se certa cu umbre de colț
cu raze de soare când ochii tăi i-am privit
cornul lunii a fost din început doar iubire
unul acolo unde tu răsăreai
aplecat deasupra lumii soarele mă doare
amintirile scrise pe frunze de toamnă
se întorc de unde au venit
aștept acum pe-o piatră din vârf de munte
din noapte apari cu-n nou răsărit

poezie de (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea

N-o pot deloc înțelege –
Este prea de tot;
Mai ales când mă provoacă
o trec înot!
Dar oricât aș încerca,
Pe celălalt mal –
Nu pot ajung deloc...
Mă las dus de val!
Doar că valul nu mă duce...
Unde vreau s-ajung,
Ba din contră: el în larg
Vrea mă scufund!
Niciodată n-am răbdare
se potolească...
Ca apoi pot s-o trec –
Să mă limpezească!
Și mereu și tot mereu,
Eu mă duc la fund!
Niciodată n-am puterea
Să pot s-o pătrund,
Dintr-un capăt până-n altul...
Unde mă așteaptă
Răspunsul la întrebarea:
"De ce e nedreaptă
Această latur-a mea
De necontrolat?
Și de ce de când mă știu,
Eu te-am căutat?!"

Ca să vezi, nu e vorba
Doar de un răspuns...
Ci, de fapt, am mai multe,
Întrebări de pus!

Mai rămâne doar să pot
Să ajung la TINE!
Doar că pentru-a reuși,
Tre' lupt cu mine!
Să lupt și să mă înving –
nu mă mai las
De al vieții mele timp,
Vrăjit, dus de nas!
Dar și când voi izbuti,
Nu vei mai putea –
Decât te contopești
Cu inima mea!
Cu tot ce până acum,
Nu am înțeles...
Mai exact: cu tot ce-nsemn
Și -mi dai un sens!

poezie de din Începuturi (17 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din ochi de înger

Privesc în ochi, un înger alb, un înger luminos!
În ochii lui văd ceru-n rai, un rai așa frumos!
Vreau să-l ating, el stă pe nori, pe norii de zăpadă
Încet cad râuri de lumină, încet, într-o cascadă!

Ochii n-au văzut, vreodată, vreodată, o altă lume
Lumea lor! Ce-i lumea lor, cine ar putea spune?
Lumea noastră-i lumea noastră, așa de colorată!
Dar lumea lor, în lumea lor, mult prea minunată!

Se văd culori, ce curg, vărsate, vărsate în lumină
Pe-o mare de tăcere și-o liniște deplină
Doar cerul înstelat, el știe -ți vorbescă
Ce visul nu cuprinde, nici mintea omenească!

Dincolo de nori e cerul, dincolo de cer e noapte
Unde gândul nu mai zboară și cuvintele sunt șoapte
Și din noapte poți ajunge, până-n răsărit de soare!
Unde vântul nu mai bate și nimic nu te mai doare!

poezie de
Adăugat de Ilie DragomirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

De copil visam la flota mea

am sacrificat câteva caiete de matematică
dar balta a secat de atunci
au crescut câteva blocuri pe oceanul meu
apoi am lansat avioane cu fuselajul de dictando
dar sper să nu mai aterizeze niciodată
aeroporturile le-am pierdut la optsprezece ani
când am votat prima dată

încă mai știu fac crucișătoare
cuirasate și tot felul de monitoare
închizând ochii
văd speranța cu toate pânzele sus
și pe ismail
toate visele mele sunt caravele
fiecare ajunge fără escală în lumi noi nouțe
unde pot fi zeu pentru o zi
fac trafic cu băștinașii
le ofer câteva iluzii
despre viața de dincolo de moarte

tot de copil nu știam unde începe realitatea
și nici acum nu mă interesează
ce a fost fluturele înainte de a fi așa frumos
și oricum nu aveam nevoie de un titanic
ca să aflu cât de adâncă e deznădejdea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

De unde, Doamne, atâta democrație

când împărăția Ta e ÎMPĂRĂȚIE
și raiul și iadul
poate și trecerile dintr-o dimensiune în alta
au reguli stricte și paznici rezistenți la mită
probabil nu e nevoie nici de DNA
spun probabil pentru că de Codruța nu scapă nimeni

dar mă tot întreb
ca un prost în dezvoltare
de unde până unde este atât niciunde
și apoi număr atomii precum un contabil
responsabil de ordonarea creditelor
fără numărători paralele de tip electoral
doar crude balanțe peste crude balanțe
cu nimicul pe talere
într-un veșnic dezechilibru
perfect

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Locul adevărului

era undeva între cer și pământ
acolo se topește soarele
în mâinile îngerilor
femeile poartă rochii albastre
din zâmbetul lor se nasc stelele
la ele ne uităm noaptea
între cer și pământ se cuibărește
fericirea noastră când iubim
acolo zburăm când reușim
evadăm din lumea asta
te întrebi unde ești dacă nu-i cerul?
poți înoți și să zbori
mergi încet
sau
sau
fugi fără simți nimic
locul ăsta nu e raiul
nici iadul nu poate fi
aici se pliază spațiul
și dacă pășești dincolo de linie
ești un copil sau
un adolescent îndrăgostit
de femeia cu rochie albastră
sau
sau roz
ești vrăjit de această vrăjitoare
care te poate distruge
te întrebi ce-i locul ăsta
unde te simți cu adevărat fericit
unde levitezi în jurul trupului
și plutești deasupra ta?

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Larco

De n-ai fi Tu, Doamne!

De n-ai fi Tu, n-ar fi nici zi,
Izvorul n-ar mai șopoti,
Iar muntele s-o risipi,
Va fi pe lume numai dorul.

N-ar mai zbura-n văzduh cocorul,
Nici stropi de ploaie n-ar da norul,
Va îngheța și viitorul,
Vor fi doar pulberi și noroi.

Cine-o mai ști atunci de noi,
Când toți copacii fi-vor goi,
N-o crește iarbă în zăvoi
Și-o fi ce-i azi, doar, amintire?

Iar de speranță și iubire,
Nici vorbă, doar dezamăgire,
A fost o dulce amăgire
Întreaga viață pe pământ?

Tu, Doamne, ultimul cuvânt
Îl va avea din Locul Sfânt,
Vei strânge răul în mormânt
Și-o apărea o altă lume!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mama știe

mama știe că sunt mai frumoasă când iubesc
de aceea hrănește păsările de la ultimul etajul al babilonului ei
aici toate tablourile au geometria mea
urmele pașilor copilăriei se mai văd pe covoarele persane
în colțurile casei a ascuns hohotele mele de râs
și icoana chipului ei
biblioteca e plină cu povești
pe un raft de lemn de trandafir
cărțile mele
îmbrăcate în busuioc

mai sunt doar puține momente până să se îmbarce în
zepelinul acela cu care toți oamenii pleacă
spre lumea firelor de iarbă
dar ea ține morțiș -mi spună că sunt frumoasă

mama știe că sunt fericită când iubesc caută în lada de zestre
rochia de mireasă
mi-o pune pe umeri prind zborul îngerilor
mâinile îi tremură când îmi răsfoiește cărțile
cu ochii lacrimă de smerenie pe deasupra ochelarilor
soarbe lumina ochilor mei

mama știe că atunci când te-am întâlnit
nu am mai vrut plec din sufletul tău
din poezia ta
din universul născut de tine pentru mine
cu pleoapele tremurânde mai citește un vers
îl mângâie ca pe un cântec și visează

mama știe doar este mamă
toate poeziile vin azi în poala ei
mai asculte o poveste despre
cât de fericită este când te iubesc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Iluzia

din măreția unui munte o piatră albă s-a desprins
îndrăgostită fiind de râul ce tandru mâna i-a întins

și-alunecând spre valea largă iubindu-l sub sclipiri de soare
ea a crezut că-l însoțește pân-la sfârșit... până la mare

dar râul a uitat-o-ndată vrăjit de-o salcie pletoasă
întinde zâmbetul pe apă, ascunde piatra credincioasă

rămâne astfel îngropată iluzia unei iubiri
ce s-a născut în vârf de munte și-i adormită -n amintiri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Glasul amintirilor

Amintirile mele sunt vii
și au prins rădăcini într-un loc
unde,-atunci când apune o zi,
ce a fost mai frumos îmi îngrop.

Fericite, acolo răsar
ca lăstari ce se-nalță spre cer,
și-mi aduc bucurie în dar,
într-un fel ce îmi e un mister.

Uneori, într-o stare de vis,
trec de poartă și merg pe un drum
care-mi este doar mie permis,
ca turist în al vieții album.

S-a-ntâmplat, m-opresc sub un brad
ce-mi părea mai puțin cunoscut,
nu știam ce a fost ca răsad,
și demult acea zi a trecut.

El mi-a spus -mai degrab-a șoptit-
că mi-a fost doar privirea ce Ea
mi-a trimis-o - și tare-am iubit
amintirea în care-a zis "Da!".

poezie de din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întoarce-te! (Lui Adrian Păunescu)

Acolo unde ai plecat nu e nici soare, nici păcat.
Nici n-or poată ochii tăi vadă negrul din scântei!

Acolo unde mi te-au dus ursitele într-un apus
Nu e nici rouă și nici stea, nici uriașă, Umbra ta!

Acolo unde drumul tău s-a frânt ca inima de Zeu
Nu e nimic, nici timp nu e, nici vise și nici dragoste!

Și dacă-atât de multe-ai fost, și dragoste și adăpost
Pentru un munte de bărbat cu vocea care a tunat

Pentru doi ochi de stele vii, dacă nu poți reînvii
Mirajul ce-ai trăit cu noi în lacrimă și în nevoi,

Tu, suflete împărătesc te-ntoarce-n spirit românesc!

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alean

Unde sunteți, vecinii mei?
Acele babe susurând povești
Cu zâne, cu balauri și cu zmei,
Cu Feți-Frumoși și întâmplări crăiești.

Unde sunteți, moșnegii mei sfătoși?
Cu vorba voastră, pururea domoală,
Ce-mi povesteați despre haiduci pletoși
Pân’ ostenit vă adormeam în poală.

Unde sunt, azi, poveștile acele
Care cu limpezi slove s-au săpat
Pe-albastrul amintirii mele
Și-ntreaga viață m-au urmat?

Sub cruci de lemn, încet, s-a risipit
O lume-n basme-nveșmântată
O lume-adânc învăluită-n mit
Cum nu va mai fi niciodată.

Grădini pustii și case părăsite
Mă-ntâmpină când, searbăd, mă întorc
Pe acele locuri – de-acum ofilite
Unde viața îmi părea un joc.

“Unde sunteți vecinii mei,
Azi, când nimicul mă pătrunde?”
- Strig întruna, dar din patru zări,
Silnic, doar ecoul îmi răspunde.

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Dacă ești tăciune

de ziua înălțării Mele tu te scalzi
în apele adâncului
vino ne judecăm dacă ești tăciune te
pot face rouă pe crini
nu căuta înțelepciunea și puterea pe
înălțimile închinate
universurilor
înguste
sunt cărările Mele mergi pe mijloc
fără deviezi nici la dreapta unde
dacă vrei fi (SĂ FII) prea bun
ai putea crede că ești ca Mine
pe acolo au trecut pașii celui căzut dintre
luceferi nici
la stânga unde o lume colorată cu opusul
poruncilor Mele
își deschide fălcile te înghită

în centru e calea împăraților acolo
Sunt
tu doar crede în Mine
aceasta e lucrarea ta

poezie de
Adăugat de FericireSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Muntele fericirilor

Ce bucurie a fost
pe bunicul meu,
când preotul satului,
întrebat de el,
cum poate ajunge
pe Muntele celor nouă
Fericiri,
a arătat
spre copilul care eram,
spunându-i
că va reuși doar
cu aripile mele.
Atunci,
aflând că pot zbura,
i-am întrerupt bucuros,
strigând
că vreau să-l duc
pe bunicul
acolo.
Dar, nu știu cum,
prins în hora
Timpului,
am uitat de aripi.
Într-o zi,
când am găsit
bastonul bunicului,
de care aveam nevoie
la mers,
am deschis
Cartea Cărților,
găsesc drumul
spre cele nouă Fericiri.
Și tocmai atunci
a intrat,
în camera mea,
un înger
care mi-a zis
"Bunicule"!

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să fii acolo

Să fii acolo unde,
cerul sărută pământul,
acolo unde
poți rosti cuvântul.
Să fii acolo unde,
seninul îmbrățișează iarba,
acolo unde
departe de tine-i graba.
Să fii acolo unde,
miraculoase sunt faptele,
acolo unde
nu te ating păcatele.
Să fii acolo unde,
poți admiri imensitatea,
acolo unde
poți învinge moartea.
Doar acolo
poți îmbina
viața spirituală
cu cea materială.
Doar acolo poți primi
lumina credinței
sevă a ființei.
Doar acolo poți avea
împliniri spectaculoase
și schimbări miraculoase.
SĂ FII ACOLO!

poezie de (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook