Stropi de chin
Împlânt speranța oarbă în destin,
Cu setea stoarsă, până în prăsele,
E un blestem, amarnic joc de iele,
Ce-mi picură în venă stropi de chin.
Fug zilele, scuipate de sechele,
Și n-am găsit Albastrul, mi-e străin,
L-am căutat în hore de senin,
Din talpa amăgirii până-n la stele...
Mi-e trecerea proptită-n zări ghimpate,
Încătușat de straiul ruginit,
Le dau cu flit idilelor buclate;
Un bun rămas, degeaba și ciobit,
Irumpe, știrb, din gemete-mpăiate,
În asfințitul clipei țintuit...
sonet de Florin Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zile, poezii despre timp, poezii despre stele, poezii despre jocuri, poezii despre cătușe, poezii despre albastru sau poezii despre Iele
Citate similare
Cântec-descântec
Mi-e sete de stele și lună,
Mi-e sete de mierea din strună,
Mi-e bine pe-a liniștii scară,
Mi-e ploaie, mi-e pace, mi-e țară!
Mi-e sete de-albastru și verde,
De codrul ce-n sine mă pierde,
Mi-e bine cu gândul spre mâine,
Mi-e cântec, mi-e ie, mi-e pâine!
Mi-e sete de frate și soră,
Mi-e floare, mi-e holdă, mi-e horă,
Mi-e bine, când muguri m-aclamă,
Mi-e înger, mi-e rouă, mi-e mamă!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre viitor
- poezii despre verde
- poezii despre rouă
- poezii despre pâine
- poezii despre ploaie
- poezii despre pace
- poezii despre muzică
Mi-e tare dor
Mi-e dor de casa cu balcon
Și cu petunii în răzor....
Mi-e dor de banca de la poartă,
Mi-e dor de tot ce-a fost odată,
De curtea plină cu zăpezi,
De ciucuri roșii de la iezi!
Mi-e dor de zilele de vară,
Și potecuța de la moară,
De bolta toată înstelată
De greieri ce cântau în ceată
Mi-e dor de moți și de cimpoi
De apa rece din Ampoi...
Mi-e dor de ulița din sat.
Mi-e dor de tabla mea de șah.
Și de părinți mi-e foarte dor
Și pâinea caldă din cuptor
Mi-e dor de zilele senine...
De casă și mult dor de tine!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre șah, poezii despre zăpadă, poezii despre sat, poezii despre roșu, poezii despre petunii sau poezii despre greieri
Mi-e dor
Mi-e dor de-orasul din copilarie,
Mi-e dor de zilele trecute
Pe cand zburdam cu veselie,
Mi-e dor de noptile pierdute,
Ce imi pareau o vesnicie.
Mi-e dor de muntele cu nor,
Mi-e dor de freamat lin de brazi,
De murmur tainic de izvor,
Mi-e dor de tine azi!
Mi-e dor de zilele copilariei,
De fluturi si de cant de nai,
De gustul aromat al viei,
De chipul tau, de al tau grai,
Mi-e dor de tine, dor...
poezie de Sergiu Ivanov
Adăugat de Medeea Pascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre munți, poezii despre fluturi, poezii despre dor sau poezii despre brazi
Eu am gresit
Eu am greșit
Eu am greșit!
Am rătăcit mereu cărarea,
În loc de albe-flori îmbrățișăm ciulinii,
Am semănat ades furtuni în zare
Și am cules doar lacrimi și suspine.
Eu am greșit!
M-am adăpat din fierea amăgirii,
Dintr-un potir cu stropi grei de amar,
Mi-am scos chiar la mezat iubirea
Și sufletul l-am pus în galantar.
Eu am greșit!
Din lacrimi, azi, adun flori de lumină,
Să șterg orice durere și venin;
Cărarea mi-e făcută printre holde,
E rod bogat, e soare, e senin.
Zâmbește cerul
Peste fața-mi luminată,
Pe umeri nu mai am poveri de dus.
Ce am greșit, de azi am fost iertată!
Mi-e calea lină, fericit urcuș!
poezie de Florina Emilia Pîncotan din Un zâmbet printre ploi (2017)
Adăugat de Florina Emilia Pîncotan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre zâmbet
- poezii despre suflet
- poezii despre iubire
- poezii despre iertare
- poezii despre greșeli
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Locul meu
Mai demult
Mi-am căutat locul într-o casă, pe pământ,
Dar nu l-am găsit.
După,
L-am căutat în aer
Și tot nu l-am găsit.
Când am văzut că nici în aer nu e
L-am căutat în apă
Și, nici acolo nu era.
În vis, m-am uitat până și în adâncul pământului,
Dar, deja, mă obișnuisem
Să nu fie acolo unde îl caut
Și, așteptarea mi s-a împlinit
Căci, nici în pământ nu era.
Și, când, într-un târziu, obosit,
M-am oprit din căutat,
L-am găsit!
Era unde eram și eu.
poezie de Adrian Moroșan din Doar trăiri. Versuri (2019)
Adăugat de Adrian Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre apă sau poezii despre aer
Mi-e poftă
Mi-e poftă-n dimineață, de iubire,
De prelungite-mbrățișări târzii,
De flăcările ca o împlinire
Ce toarnă în adâncuri... veșnicii.
Mi-e poftă-n răsărituri, de lumină,
De îndrăzneli șoptite și tăceri,
De nebunii, chemări și-adrenalină,
Ce picură în suflet primăveri.
Mi-e poftă-n dimineață, de uitare,
De patimi regăsite și iertări,
De-un orizont, abia ieșit din mare,
Stârnind o avalanșă de-ntrebări.
Mi-e poftă-n răsărituri, de răcoare,
De ploaie și atingeri care ard,
De curcubeul clipei și de soare
Și de ce nu? de clipa de hazard.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre primăvară, poezii despre poftă sau poezii despre nebunie
Mi-e frică, mamă...
Mi-frică, mamă... Mi-au plecat feciorii
Spre-ndepărtate lumi mai călduroase,
Prin mine zboară infernal cocorii
Și mi-au rămas doar amintiri în oase.
Mi-e frică, mamă... Nu mai știu de mine
Pierdut-am doina, lacrima și dorul,
În ochii mei în van se trag cortine,
Firul din of își schimbă-ades fuiorul.
Mi-e frică, mamă... Iar primesc păcate
Ca niște frunze-nlănțuite-n clipe
Pavând cu negru străzi de nedreptate
Pe gândul meu ce nu poate să țipe.
Mi-e frică, mamă... Parcă-i întuneric
În mintea mea cea stoarsă de substanță,
Văd numai titluri pe gigant generic,
Eu sunt o umbră fără importanță.
Mi-e frică, mamă... Clopotele urlă
De-atâta spaimă strânsă în capele
Și-atât noroi pe care mi-l azvârlă
Fiare-ascunse în pubele.
Mi-e frică, mamă... Lupii dau năvală...
Îmi sfâșie și graiul copt în vatră,
Degeaba sufletul mi se răscoală
Mi-e frică mamă, c-am ajuns doar piatră.
poezie de Ștefan Doroftei (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zbor, poezii despre spaimă, poezii despre ochi, poezii despre negru, poezii despre mamă, poezii despre lupi sau poezii despre iad
Mi-e focul stins
Mi-e focul stins între minuni,
De floarea macilor nebuni
Purtată-nspre albastre zări,
De liniștea din călimări.
M-așteaptă-nghețul sidefiu
Al gândului, mereu, târziu,
Tot risipit... și-nlăcrimat
De șoapta primului păcat.
Plânge cu pulbere și scrum,
Fire de dor, dâre de fum
Ce curg năuce-n setea mea,
Din a tăcerilor perdea.
Mi-e sufletul, bucăți de rai,
Flămând de-al clipelor alai
Și de neliniști ce mă vând,
Oare de ce? și până când?
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre plâns, poezii despre gânduri, poezii despre fum sau poezii despre foc
Rugină
A mai ruginit o frunză
Din copacul curții mele
Și se-așterne legănată
Pe-aceeași antică alee.
Mi-a ruginit sufletu-amar
De-atâtea nopți de așteptare
Și zboară greu și solitar
Prin codru ca o boare.
Au ruginit stele din cer
De veșnice plimbări,
Stinse-n zorii cenușii,
Se topesc în mări.
Au ruginit cântări de vară
Din stejarii ațipiți
Și-acum în prag de seară,
Adorm norii obosiți.
Au ruginit păduri întinse,
Când frunzele-au pălit
Și iară verdele-au schimbat,
În straiul aurit.
Mi-au ruginit tainele vechi
Și amintiri din viață,
A ruginit noaptea cu lună
Și zorii reci de dimineață.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre noapte, poezii despre viață, poezii despre stejari, poezii despre somn sau poezii despre singurătate
Destinul
Destinul mi-e să n-am nici un destin.
Destinul mi-e să port alte destine.
Un geam să fiu, strălimpede, străin,
să vă vedeți pe voi, privind prin mine.
Să nu vă aburească suflul meu
în nici un fel fereastra către lume.
Să nu exist - și-aceasta-i cel mai greu;
și ce e mai ușor - să n-am un nume.
Familia o am și nu o am.
Grădina verii în zadar mă-mbată,
iubirea mea e floarea de pe ram
ce fără fructe piere scuturată.
Iubirea mea ți-i poate anotimp.
Eu totu-i dau și nu-mi păstrez nimica.
Doar amintirea murmura prin timp:
Frumoasă-i bucuria, Veronica...
Și aș fi vrut, atâta aș fi vrut
într-un urmaș să-mi recunosc iubitul.
Dar nu mi-e dat firescul început
pe care-l naște de-obicei sfârșitul.
Și nu pot încă soartei să mă-nchin.
Străină-s nu de voi, ci doar de mine.
Destinul mi-e să n-am nici un destin,
destinul mi-e să port alte destine.
poezie celebră de Veronica Porumbacu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vară, poezii despre superlative, poezii despre sfârșit, poezii despre naștere sau poezii despre fructe
Din bucurii mi-am înălțat castele
Prin rănile tristeții curge sânge
Singurătatea mi-e până-n prăsele
Sub pleoape grele-o lacrimă se frânge.
catren de Mihaela Banu (6 august 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sânge, poezii despre castele sau poezii despre bucurie
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor...
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor,
Torcând, molcom, ca in pisoi,
Și te-aș iubi pân' mai apoi,
Și-aș curge lin, ca un izvor...
Cu unda, trupul să-ți măsor,
De luni, iubito, până joi,
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor
Să numărăm din doi în doi,
În dulcea înserare din pridvor,
În pași de dans, în ritm vioi,
Să te îndoi, să mă desdoi,
La modul corespunzător...
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre ritm, poezii despre pisici, poezii despre lene sau poezii despre dans
Mi-e iarnă
Mă desfrunzesc de dorul tău,
Din ochi picură rouă ne-ncetat;
Îmi plânge sufletu-n ecou,
Și inima-mi s-a pus pe hibernat.
Mi se va face foarte frig
Și gânduri-fulgi s-or cerne înghețați
Din toți rărunchii-am să te strig
Topi-vom iarna doar îmbrățișați!
Nici soarele nu va zâmbi,
Priviri umbrite-n cearcăn de neșters,
Nici ghiocei n-or răsări,
Și tânguit s-o naște orice vers.
Vor îngheța păsări în zbor,
Norocul ne-om uita pe-afară,
Vom aduna nor după nor,
Trăind mințita primăvară!
Mi-e iarnă până-n rădăcini,
Iubirea a uitat să ardă
Mă-nțep în nesfârșiți ciulini,
Mi-e dor de inima ta caldă.
Te-aștept să vii, ca pe cocori,
N-am primăvară fără tine
Tu mă-nviezi, tu mă omori,
Dar știi: nu poți pleca din mine!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre gheață, poezii despre versuri sau poezii despre păsări
Mi-e iarnă
Mă desfrunzesc de dorul tău,
Din ochi picură rouă ne-ncetat;
Îmi plânge sufletu-n ecou,
Și inima-mi s-a pus pe hibernat.
Mi se va face foarte frig
Și gânduri-fulgi s-or cerne înghețați
Din toți rărunchii-am să te strig
Topi-vom iarna doar îmbrățișați!
Nici soarele nu va zâmbi,
Priviri umbrite-n cearcăn de neșters,
Nici ghiocei n-or răsări,
Și tânguit s-o naște orice vers.
Vor îngheța păsări în zbor,
Norocul ne-om uita pe-afară,
Vom aduna nor după nor,
Trăind mințita primăvară!
Mi-e iarnă până-n rădăcini,
Iubirea a uitat să ardă
Mă-nțep în nesfârșiți ciulini,
Mi-e dor de inima ta caldă.
Te-aștept să vii, ca pe cocori,
N-am primăvară fără tine
Tu mă-nviezi, tu mă omori,
Dar știi: nu poți pleca... din mine!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare de bun rămas
Iubito, câtă lume între noi
Numărători de ploi din doi în doi
Și dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut...
Ascultă-mă și lasă-mă să strig
Mi-e frică de-ntuneric și de frig
Și nu mai vreau să știu până la sfârșit
Cine-a iubit frumos, cine-a greșit
Cine-a făcut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas
Cine și-a smuls pereții rând pe rând
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând
Cine a pierdut și cine a câștigat
De toate înlănțuit sau dezlegat
Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin și prea înalt
Când am să uit cum sună glasul tău,
Decât tăcerea, ce-mi va fi mai rău
Și cum să pot sub stele înnopta
Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?
Numărători de ploi din doi în doi
Iubito, câtă lume între noi.
poezie celebră de George Țărnea
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Mi-e dor
Mi-e dor de vară și mi-e dor de Soare,
De plaja prinsă-n cuie de aramă,
Când tu pășești prin nopțile amare
Și-mi mângâi clipa înnorată, mamă!
Mi-e dor de vară și de nepătruns...
Mi-e dor de stele, de copilărie,
Căci ploile tăcerii m-au pătruns.
Mi-e dor să fiu un fulg de păpădie!
Mi-e dor de pace și de infinit,
De pașii alergând prin universuri
La care să visez n-am îndrăznit...
Doar scormonesc în ele după versuri...
Mi-e dor de val, mi-e dor de albatroși,
De răsărit și de apus deodată...
Mi-e dor, mi-e dor de ochii tăi frumoși,
Mi-e dor de voi, de ia înflorată.
Mi-e dor de vară, de iubiri
Și de grădina cu trifoi,
Mi-e dor de lumea noastră toată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre plajă sau poezii despre nori
În fiecare zi mi-e dor de tine
În fiecare zi mi-e dor de tine,
Și-n fiecare ceas mi-e dor de noi,
În fiecare clipă, de-amândoi.
Păstrăm speranța vremii care vine,
Nerăzvrătind tăcerile din noi;
Și ascultăm de șoaptele divine
Sorbind din cupe de iubire pline,
Când plâng duios viorile din ploi.
Cu chip senin și inima curată,
N-am a mă teme astăzi de nimic.
De voi păși în templul tău vreodată
Voi strânge-n mine dorul, pic cu pic -
Port în priviri tăcerea-nrourată
Când spre lumina ta eu mă ridic.
poezie de Georgeta Minodora Resteman
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară sau poezii despre inimă
Binecuvântare și chin
Binecuvântare și chin
Autor: Mihaela CD
Să fie oare doar o întâmplare? Este și
binecuvântare, e și chin
De când eu l-am pierdut pe tata, întruna
versurile-mi vin.
Și nu mă lasă noaptea toată, se-nvârt în cap, să
dorm nu pot
Când vreau să spun o rugăciune, mă rog în
versuri strop cu strop.
De-atâta durere amară?... m-am întrebat în al
meu chin
Să fie oare numai suferința ce-mi luminează
acest destin?
Deodată am devenit poetă și versurile-mi curg
puhoi
Nu știu de este binecuvântare, să fie un blestem
apoi?
De ce mi se întâmplă mie?... De ce a început
acum?
De ce n-am scris eu oare versuri în astă lume
pân' acum?
Și mă întreb încă o dată de nu se vor opri pe
drum?
Veni-vor luni și ani de-acuma așa durerea să îmi
spun?
Și n-am hodină noaptea toată, îmi pun o mie
de-ntrebări
De undeva, din depărtare, cuvinte zboară-n alte
zări.
M-așez și scriu, le pun pe foaie, așa cum vin, nu
le aleg
Și când termin mă simt de parcă eu am îndeplinit
un crez.
Așa îmi plâng acum durerea și versurile îmi
curg lin
Să fie oare o-ntâmplare? Este și binecuvântare,
e și chin!
poezie de Mihaela Cd
Adăugat de Mihaela Cd
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre tată sau poezii despre suferință
Noaptea-n pat l-am căutat pe dragul sufletului meu, l-am căutat, dar, iată, nu l-am mai aflat. Scula-mă-voi, mi-am zis, și-n târg voi alerga, pe ulițe, prin piețe, amănunțit voi căuta pe dragul sufletului meu. L-am căutat, nu l-am mai aflat. Intâlnitu-m-am cu paznicii, cei ce târgul străjuiesc; "N-ați văzut, zic eu, pe dragul sufletului meu?" Dar abia m-am despărțit de ei și iată, eu l-am găsit, pe cel iubit; apucatu-l-am atunci și nu l-am mai lăsat, până nu l-am dus la mama mea, până nu l-am dus în casa ei.
în Cântarea Cântărilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet, citate despre mamă sau citate despre iubire
Mi-e dor
Mi-e dor de zilele fierbinți de vară
Când ne țineam de mână sub castani,
Mi-e dor să te sărut ca prima oară,
Să simt din nou magia acelor ani.
Mi-e dor de noaptea cea cu lună plină
Când ne plimbam pe plajă îmbrățișați,
Mi-e dor de chipul tău, de pielea fină,
De ochii tăi adânci și minunați.
Mi-e dor de iarba verde, înrourată
Pe care alergai necontenit,
Mi-e dor să simt răcoarea ei curată
Și să-ți admir făptura ca vrăjit.
Mi-e dor să-ți spun iar vrute și nevrute,
Să simt că-s tânăr și că te doresc,
Însă acestea-s lucruri dispărute,
Dar eu n-am încetat să te iubesc.
poezie de Octavian Cocoș (19 aprilie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sărut sau poezii despre lună plină