S-a frânt sunetul tău
fulgerul aruncă-n noapte
rafale în suflete moarte
stropi de frânturi de clipe
cad plângând în rămășițe
strig cu derere spre soare
sunetul tău nu mai răsună, în vale
sa frânt în zborul păsări-n-pușcate
nu pot sâ cânt mai departe
pădurea te plânge cu jale
cortegiu ți-s păsările zburătoare
sub frunze de toamnă ruginite
am îngropat o mie de sunete
a murit odată cu tine
vraja de sunet vrăjit din pădure
poezie de Viorel Muha (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sunet
- poezii despre zbor
- poezii despre păduri
- poezii despre văi
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre păsări
- poezii despre plâns
- poezii despre noapte
Citate similare
Toamnă-n apus
sunetul soarelui se aude-n liniști de seară
zările se topesc în ușor abur
copacii dezbrăcați sunt nuduri de fum
plete de soare șoptesc târziu
raze ruginii le însoțesc
lemnul trosnește de prea căldură
nerostite adunate-n spre adâncuri
unduiri de freamăt de pădure se înalță
cămările culeg lumina verii
frunze încă necăzute strâng răsărituri
șoptesc încet toamne pe alei
sălciile adună cerul în priviri și suspină
stejarii sprijină cerul cu ochii
dorința-n seri târzii tresare
ruginește pământul, florile se dezgolesc
un greiere întârziat mai taie lemne
butoaie uriașe culeg lumina verii
zdrobită
fecioarele gustă apusuri n fumuri, verzui
arcuiesc piciorul și-n cânt, ele dansează
ciorchini de struguri calcă, fericite
note albe de vals, frunze magice cad
răsărit de toamnă, este încă cald
versuri de sus, cerul ne trimite
fiori simt spre seară
sunete de speranță mă încălzesc, în noapte
adorm visăndu-te când începe, alt răsărit târziu
poezie de Viorel Muha (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre seară, poezii despre nuditate, poezii despre lumină, poezii despre lemn, poezii despre dans, poezii despre Soare sau poezii despre virginitate
Iubita mea, crudă pădure
Iubita mea, crudă pădure,
Cu ramuri degete spre cer,
Ascunzi în umbre ochi de mure
Și-n frunze pete de mister.
În tine note muzicale
Se nasc în tril de ciocârlii,
Prin tine șerpuiesc spre vale
Izvoare dulci cu ape vii.
Prin tine trec săgeți în fugă
Chemându-și puii, căprioare,
Prin tine ne-ndulcesc în rugă
Frăguțele coapte în soare.
În tine înnoptează șoapte,
Săruturi dulci, îmbrățișări
Și stelele scăldate-n lapte
Trecând cu roua-n alte zări.
Pădurea mea, crudă pădure,
Cu ramuri prelungite-n hău,
Roagă-mi iubita să mă fure,
Să ne pitim în sânul tău!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărut, poezii despre stele, poezii despre prăpăstii, poezii despre naștere, poezii despre muzică, poezii despre lactate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Toamnă târzie
freamăt de frunze reci,
îmi vâjâie vântul prin cărările sufletului
ventriculul drept se zbate în piept, ca magma unui vulcan ce se trezește la viață
ascult sunetul. ploii ce aduce a toamnă
mă pierd printre castanii acum dezgoliți
departe, departe un tunet tresare și aduce lumină pe cerul miop.
prieten și sfetnic îmi ești tu acuma,
tu singur pe lume, eu singura iar
avem un destin și purtam și un nume
tu timp care trece, eu om fără leac
degeaba mai strig spre pădure, ecoul meu doarme
și toamnei i-e somn, acum mă retrag spre
spre țărmuri departe
s-aud doar frunzișul călcat de picior.
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre vânt, poezii despre vulcani, poezii despre viață sau poezii despre timp
Iar toamnă
Te prind toamnă în palmele mele,
Culoarea ta ruginie în suflet mi-a intrat,
Prin frunze moarte îmi caut veșnicie,
Din zborul unui gând eu astăzi te-am luat!
Cu pași plini de iubire, spre tine mă îndrept,
În fiecare an tu mă cuprinzi cu-a tale vise,
Tot ce-mi oferi e viața, am înteles!
În tine, sunt toate nopțile de dragoste promise.
Te scuturi de speranțe și le oferi în dar,
Celor nostalgici, plini de dăruire.
Prin liniștea și puritatea ce-o trăiești,
Aduci în jurul tău doar iubire!
Acoperă-mă toamnă cu parfumul tău,
Îmbracă-mă în covor de frunze ruginii,
Plouă peste mine magia ta,
Lasă-te descoperită de oamenii cu suflete vii!
poezie de Liliana Andrei (2 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre promisiuni, poezii despre prezent sau poezii despre ploaie
Reflexe
răsuflă tăcerea, încremenește zarea
pierdută e uitarea în stâncă de piatră
păsări singuratice se pierd în noapte
răsună o apă prin ochiuri de munte
trec oglinzile timpului printre clipe amputate
reflexul cuvântului nerostit, la tâmplele sufletului
pe buze port legenda
în zborul unui pescăruș peste ape
sub raze arse de lună, sună agonic tăcerea
pe pragul sufletului ascult țipătul vântului
mă chem în taina sacră a sărutului
pe aripi frânte gândul poartă cuvântul
țipăt de pasăre peste amețitoare ape
mă cheamă abisul, uitat este visul
fug, în răsfrângerea nopții pe pleoape
ruga răsună în gând, căutând iarăși un drum
în altarul sufletului clopotul bate și bate
suspină timpul în palmă
plânge trupul singuratic pe buze de aramă
peste lac, zbor retezat de păsări sălbatice
seara se întorc la mal chemările
se scutură zările, țipă depărtările
gândul se frânge pe buze flămânde
plutesc aievea pe ape, biet pescăruș singuratic
în vale plânge orașul, a jale, nimeni în cale
mă cațăr pe spini spre munții semeți
mă ard depărtările, cad, mă ridic, în zbuciumul apei
la final cântam la o lăută
povestea unui om ce a visat odată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre uitare, poezii despre singurătate sau poezii despre munți
Noiembrie
o ușă scârție timpul, spre vale încet suspină-n apă
o bufnitură
vântul aduce frânturi în ecouri, zarea tace
se întunecă-ncet, ușor ne-mbracă noaptea
speriat, un greiere a uitat să se stingă
aburul pământului se ridică, construiește un nor
prind în mine încă clipe târzii
toamna suspină, încă îmi întide o mână
e rece, e albă, e senină
frigul bate la ușă, mai întâi cu răcoare
o dungă de penumbră, tușează ochii tăi
strâng brusc mâna, cumpăna se sprijină-n fântână
pași repezi duc ulița în urechile noastre
încă nu-i noapte
ceva se rostogolește-n țărâna casei
lipit de pământ, trenul mă duce
un șuierat prelung prin vale obosește
trosenește un vreasc, de sus cad stele
se aude depărtarea cum coboară, dinspre cer
în noapte toamna
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre tăcere sau poezii despre trenuri
Întors în gânduri de iarnă
asfințitul pogoară-ncet în vale
un copac dezgolit încă mai suspină printr-o frunză
se aude susurul unei ape
un pleosc tulbură liniștea
e lacul, e unda ce mă răscolește
o potecă strecoară-n pădure drumul ei
pași și foșnet, crengi ce suspină
un alb fugărit de lumină îmi amăgește privirea
este ea, iubirea pierdută
sărut cerul și număr gânduri pe un nor
inima-mi bate-n clopot
biserica din trupul vieții mă logodește
cu tine, te caut
răsună glasuri, un cor de copii
afară este iarnă, bate vântul, ninge câte un fulg
amintirea ta din vară îmi mai stăruie în minte
vreau înapoi sărutul umed al buzelor încă
nedeschise
vreau să mă auzi, vreau să mă știi din nou
sunt aici
te țin imaginar de mână
port în suflet încă trupul tău
mă auzi?
nu mă lăsa să strig în noapte
unde ești, te vreau,
te vreau înapoi
poezie de Viorel Muha (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre religie sau poezii despre numere
Metamorfoză
Când ploaia de la geamul tău
Plângând, te va trezi în noapte
O picătură voi fi eu
Venit la tine de departe.
Când vântul, fremătând ușor,
Lin printre crengi va adia
Tu vei simți prin al tău păr
Timidă, mângâierea mea.
Când Soarele va străluci
Și, zâmbitoare, a ta față
O rază-a lui o va privi
Voi fi eu cel ce te răsfață.
Când marea-n ea te va primi
Și-n apa ei vei luneca,
Un val al mării eu voi fi
Învolburat de vraja ta.
Când, la fereastră, chipul meu
Plângând, te va trezi în noapte
În poezie voi fi eu
Venit la tine de departe.
Voi fi cu tine zi de zi,
Te-oi însoți în a ta viață,
La geamul tău mă vei privi
Zâmbind, în astă dimineață"
Din vis, atunci eu m-am trezit
Și am privit spre curcubeu,
Știind că cel ce mi-a vorbit
A fost chiar El, iubitul meu.
poezie de Marilena Răghinaru din Frânturi de suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vorbire, poezii despre răsfăț, poezii despre păr sau poezii despre poezie
Atingeți-vă clipa
trosnetul se aude și-un bolovan țărâna-n frunze-ndeasă
culmea dealului prin copaci cerul apasă
inima-mi bate și mă doare, urcușul frigului mă arde-n oase
pădurea încet primește urma mea ce trece
bat clopote-n urechile mele
o Doamne!
stau și strig la soare
nu-mi mărgini privirea, nu te duce-n orizontul rece
pun palma pe copacul înalt și frunzele lui freamătă
vorbesc între ele și spre pământ se-îndreaptă
plâng zborul lor, șoptesc că nu vor să fie moarte
nu vor să uite roșul ruginiu din ochii noștri
nu vor să fie noapte
printre crengi ne caută și printr-un ultim gând ne spun
ascultați copacul vieții, dorința lui din gând
căutați în albastru stelei, în cerul nopții vara
simțiți albul zilei, scânteia de lumină, fulgul iarna
simțiți în sunet glasul trecerii, uniți-vă cărarea
fiți unu-n altul vara și dăruiți iar viața
puneți-vă împreună trupul, inima și sufletul
fiți pe lume, prin iubire, gândul
atingeți-vă clipa și nu uitați că-i toamnă!
poezie de Viorel Muha (octombrie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre copaci sau poezii despre înălțime
Drujba se aude-n sat
O drujbă se aude
Ca sunetul unei goarne plângând.
Plângând durerea din sufletele muribunzilor,
Înfrățiți cu pământul.
E jalnic!
Nici lacrima cerului nu mai pică
Din ochiul de sticlă.
S-a înțepenit între viață și moarte.
Zadarnic cu îndârjire o chem.
Ce blestem!
Asist cu gândul bolnav,
La înmormântarea trecutului.
Aș vrea să nu mai cadă nici un copac
Racle plângându-și propria moarte!
Aș vrea să nu mai moară nici un om
(Semenii mei dragi!)!
Iarna trebuie să fie albă
Și zurgălăii cuvintelor să sune vesel în suflete.
În primăvară să înmugurim
Pâlpâire de zâmbete...
Să fim jumătate vară, jumătate iarnă...
Dar,
Sunt atât de departe!
Nu am dreptul să strig, nici să zbor.
Sunt copac în amurg...
Nu am dreptul să plâng!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre iarnă, poezii despre trecut sau poezii despre sat
Vreau să mai fiu
nu rar bat clopotele în sunete
în munte
jalea răsună-n aramă de munte
gheara inimii simte
viața-i scurtă-n picuri și-i trecătoare
mă doare
creanga vieții mele-i ruptă-n vale
atarnă și eu strig în disperare
vreau să mai fiu
poezie de Viorel Muha (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre crengi
Toamnă
Toamnă cu miros a glie
Reavănă, mustind bogat,
Așa frig, oare, să-ți fie
De sub frunze te-ai băgat?
Căci pădurea-nflăcărată
Care se scălda-n lumină,
Acum zace-nsăngerată
Putrezind pe jos, în tină.
Doar să-ți fie ție cald
Frunzele le-ai ruginit.
Fac specacol și-apoi cad,
Pomii toți i-ai desfrunzit.
Ah! Ai pustiit pădurea,
Păsările nu mai cântă,
Se aude doar securea
În vreun pom când se avântă!
Nu era mai bine, oare,
Zic și eu, ca simplu om,
Să te fi-ncălzit la soare
Nu sub frunzele din pom?
poezie de Florentina Mitrică (17 octombrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre căderea frunzelor sau poezii despre bogăție
Îngerul iubirii
ce știi tu femeie
astăzi plouă în lume
este toamnă în mine
noi am fost odată înveșmântați în sfinți
noi înseamnă doi
nu vorbi, ascultă
valurile mării, vaietul durerii
glasul tău din noi
rătăciți prin parc
ne plimbăm aiurea
mă strigai de mâine
frunza iar cădea
risipiți în lume
pe cărări ce dor
cad frunze în lume
noi plângeam în doi
mai venea o ploaie
cad stele șiroaie
eu cântam balade
la fereastra ta
deschideam o clipă
cu trupul, cu gândul
așteptam o toamnă, toamna nu venea
căutam femeia, regăseam o mare
te iubeam odată
pe covorul gol
dezbrăcam iubirea
risipind un foc
te deschizi în noapte
când vei fi a mea
tu erai iubita
eu eram un dor
mă vroiai de mire
eu, tragicul rapsod
erai existența
unui veac nărod
erai floarea mea
stea lucind în ea
mă înalț la tine
a te săruta
mă întorc la tine
și în astă noapte
te dezbraci de toate
a mă întreba
erai iar iubita
rătăcită-n brațe
și-ai tăcut suavă
a ultim suspin
sărutam femeia
și ploua mereu
te iubeam în noapte
printre valuri, șoapte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre îngeri sau poezii despre viitor
E miez de toamnă
E miez de toamnă în calendar,
Fierbe vinul în butoaie.
Și din cer iar și iar
Cad stropi reci mărunți de ploaie.
E miez de toamnă în calendar.
Și vântul bate ba mai încet, ba mai tare
Cad frunzele de pe copaci,
Cum se rup filele din calendare.
E miez de toamnă în calendar,
Dar se mai aud cum păsările cântă
Și crizantemele au înflorit iar,
Toamna seamănă cu o mamă blândă.
E miez de toamnă în calendar
Și fierbe vinul în butoaie.
Pentru fiecare gospodar,
Toamna este o bucurie mare!
poezie de Vladimir Potlog (4 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre calendar, poezii despre vin sau poezii despre mamă
Pasărea iubirii
ascultă-mă!
atunci când norii nu vor mai fi
și ochii tăi nu vor mai clădi cerul cu mine
iar pădurea va plânge toamne în gândurile tale
voi spune: mai așteaptă-mă
dacă vei ști că am oprit în nopți șoapte
și încă vântul va bate în geamul tău
să știi că le-am sculptat, pe chipul lunii
cu lacrimi
ca să-ți vegheze visele nopții
dacă pădurea va așterne pașii mei
în iarnă, cu frunze de toamnă
și-n primăvară mugurii vor răsări-n flori
iar vântul va tremura crengi pustii
să-ncerci să mă uiți
căci este prea târziu, iar lăstarele ierbii crude
vor sorbi lumina vieții mele
plângând cu lacrimi de rouă
iar
când îți vor dispărea și ultimile gânduri
să nu regreți, să mă alungi
căci nu voi mai fi, nici măcar
amintire
și te rog, dacă vrei
pune pentru o zi o ramă-n fereastră cu mine
și lasă liberă pasărea să plece, pasărea iubirii
poezie de Viorel Muha (februarie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură
A murit poetul (În memoria lui Grigore Vieru)
În miez de noapte,
Venind de departe,
A murit poetul
Pe un drum care ducea spre moarte.
A murit poetul,
Un geniu nepereche.
El s-a dus ceruri,
Să stea de veghe,
Peste neamul lui care atât de mult l-a iubit,
A cărui soartă dură
Cu dânsul a împărțit,
A murit poetul cel mai iubit!
Și toată lumea plânge
Cu lacrimi amare,
Cu lacrimi de sânge,
Căci nu a murit poetul!
A murit un înger...
poezie de Vladimir Potlog (18 ianuarie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre miezul nopții sau poezii despre genialitate
Dăruind extrem de puțin, chiar dacă nu ai nici pentru tine, sădești în suflete o floare cu clipe de imensă fericire! Darul prin clipele acelea, te va ridica și vei vedea că sunt clipe de lumină, din gândul lui Dumnezeu!
Viorel Muha (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre suflet
- citate despre religie
- citate despre lumină
- citate despre gânduri
- citate despre flori
- citate despre fericire
- citate despre cadouri
- citate despre Dumnezeu
Chirurg
bisturiu, tăind adânc
mână, pe inima plăpândă
zvâcnet, de trecere în moarte
ticăit de sunet, speriat
mască albă, picături, sudoare
încordare, disperare
clipele se întind, la nesfârșit
speranță... poate revine
tăcere imensă, sunete metalice
de foarfeci ce taie
zvâcnet de vorbe, albe, goale
există oare salvare?
o tresărire... sunetul se îndreaptă
aerul vibrează ușor
sufletul se întoarce
dând speranțe tuturor
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre chirurgie, poezii despre alb, poezii despre încordare, poezii despre sperieturi, poezii despre salvare sau poezii despre măști
Ce dacă
Ce dacă plouă?
Zâmbesc gândindu-mă la tine.
Ce dacă-s ud?
Mie așa mi-e bine.
Ce dacă bate vântul?
Eu nu mă mișc din loc.
Ce dacă nu e soare?
Între noi arde-un foc.
Ce dacă e prea frig?
Vorbele tale mă-ncălzesc.
Ce dacă e-ntuneric?
Eu pot ca să răzbesc.
Ce dacă nu sunt oameni?
Eu te vreau doar pe tine.
Ce dacă nu sunt case?
Mie tot îmi convine.
Ce dacă nu sunt păsări?
Zburăm noi pentru ele.
Ce dacă e doar ceață?
Noi n-avem clipe grele.
Ce dacă frunze cad?
Eu încă mai resist.
Ce dacă pomi nu sunt?
Încerc și tot insist.
Ce dacă totu-i gri?
Tu-mi colorezi viața.
Și dacă tot o faci,
te rog, alungă ceața.
Și dacă tot o faci,
adu pe cer un soare.
Și dacă tot o faci,
vreau case colo-n zare.
Și dacă tot o faci,
te rog, alungă vântul.
Și dacă tot o faci,
luminează-mi pământul.
Și dacă tot o faci,
adu-mi și păsările.
Și dacă tot o faci,
redă-mi culorile.
Și dacă tot o faci,
plantează-mi câte-un pom.
Un lucru eu mai vreau -
pe om să îl faci om.
poezie de Pleșa Dragoș Florian din Poezie
Adăugat de Pleșa Dragoș Florian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori
Sărutul Toamnei
îmbracă-mă cu bruma găndurilor tale
acoperă-mi inima, încet cu frunze
ascultă cum în zbor, păsările șoptesc
curg zile
soarele cade ruginiu
cu zâmbetul tău
îmbracă-mă toamnă cu aripi
să zbor
cu tăcerea pământului
să nu mă săruți niciodată
poezie de Viorel Muha (octombrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile