Zbor spre înapoi
Aș vrea să trec în zbor spre înapoi,
Să cat apusul zilei ce-a trecut
Și clipele ce-odată le-am pierdut,
Epave triste printre timpuri noi.
Aș vrea să plec spre un tărâm de vis,
Sunt pelerin etern spre alte zări,
Să calc tăcut virginele cărări
Ce se opresc pe buze de abis.
Purtat din Răsărituri spre Apus,
Am eșuat, sunt dus de-al vieții val,
Închis într-o clepsidră de cristal,
Aș vrea să mă strecor de jos în sus.
Și cucul cântă parcă tot mai rar,
Tic-tac-ul se aude mai încet,
Se-nvârte timpul într-un trist balet
Și agățat atârn de secundar.
Din ceas se varsă-al clipelor șuvoi
Și-aș vrea sa le întorc din praf de drum,
Iar printre norii albi, cu vârf de fum,
Aș vrea să trec în zbor spre înapoi.
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre pelerinaj
Citate similare
Drumul spre steaua mea
Rădăcinile mă țin legată
N-am puterea să mă smulg și-aș vrea,
Să mă rătăcesc prin lumea toată.
Nu vrea să m-ajute cineva?
Aduceți un val să-mi surpe malul,
În derivă tot plutesc și-aș vrea
Să-mi găsesc un port să-mi las amarul.
Nu vrea să mă înece cineva?
Aduceți-mi o secure lată
Să ciopliți din mine toți aș vrea,
Să fiu crucea unui vis o dată.
Nu vrea să mă poarte cineva?
Aduceți-mi o făclie aprinsă
Rug în noapte să devin aș vrea,
Că de-un veac tot ard deși sunt stinsă.
Nu vrea să m-aprindă cineva?
Aduceți-mi un potop de stele
Veșnicia s-o împart aș vrea,
Tot întind tăcut mâna spre ele.
Oare o s-ajung la steaua mea?
poezie de Luiza-Adriana Grama din Drumul spre steaua mea
Adăugat de Cristian Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre stele, poezii despre noapte, poezii despre mâini, poezii despre devenire sau poezii despre cruce
Aș vrea
Aș vrea să fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierdută:
Înțelegînd al vieții rost,
Aș vrea să fiu străjer în post,
Și chiar plătind al jertfei cost,
Eu să rămîn în luptă.
Aș vrea să fiu ce n-am fost ieri
Și nicicînd înainte:
Prin lumea plină de plăceri,
Să fiu așa cum Tu îmi ceri:
Să nu m-abat spre nicăieri
Din drumul vieții sfinte.
Aș vrea să fiu ce alții nu-s
Și nici nu vor să fie:
Mergînd prin viață spre apus,
Să nu mă las de valuri dus,
Și să mă 'nalț mereu mai sus,
Din timp spre veșnicie.
Aproape-aș vrea să fiu oricînd
De cei ce trec prin lume
Sub greul crucii suspinînd,
Dar și de cei căzuți din rînd,
Rămași în urmă, sîngerînd,
Răniți fără de nume.
Aș vrea să fiu un simplu glas
Care să strige-ntruna,
Că din al mîntuirii ceas
Secunde doar au mai rămas.
Iar cei de azi nu vin pe vas,
Se pierd pe totdeauna.
Aș vrea să fiu acel argat
La care El să-i spună
Cînd Se va-ntoarce ca-Mpărat,
Privind la tot ce am lucrat
Cu-acei talanți ce mi-i i-a dat:
"O, bine, slugă bună!"
Și aș mai vrea să fiu ceva:
O rază lucitoare!
Și strălucind în lumea rea,
Să duc lumină undeva,
Să încălzesc pe cineva,
Și să mă-ntorc în soare.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre ziua de naștere, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre secunde, poezii despre prezent sau poezii despre plăcere
O poveste minunată
Am început să mă simt puțin ciudat,
Ca o adolescentă cu fluturi în stomac.
Parcă zbor spre noi zări și mă prăbușesc,
Mă uit cu dragoste la tine și mă înroșesc.
Sunt tristă că nu ești lângă mine,
Aș face orice să ne fie bine,
Deși uneori sunt supărată și totul mă enervează,
Aș vrea să fiu blândă și totul în jur vibrează,
Că sunt momente dulci minunate
Și gândul mă duce undeva departe
Unde timpul reușește să mă facă
Să râd și să zâmbesc ca niciodată.
Aș vrea să fie ceva unic, frumos,
Să nu mai am privirea în jos
Și-aș vrea așa ca dintr-o dată,
Să fie ca o poveste adevărată.
poezie de Eugenia Calancea (1 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zâmbet, poezii despre supărare, poezii despre râs, poezii despre roșu, poezii despre promisiuni sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Spre stele
Plutesc și zbor
spre cer, spre stele.
M-alină ne-ncetat
un gând ascuns de iele;
aș vrea să-l știu,
dar nu-l cunosc...
căci e departe.
Este-n stele
și numai astrele îl știu.
Să merg încet pe scară,
să iau ce nimeni
nu ar lua.
O stea!
Și nu povara.
Plutesc și zbor
spre cer, spre stele.
Este un vis visat...
sunt gândurile mele.
poezie de Irina Matei
Adăugat de Claudia Antoche
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre cunoaștere, poezii despre astre sau poezii despre Iele
Eu aș vrea...
Eu aș vrea, într-o zi, să pot merge prin munți,
Pașii nu s-ar opri, căci e greu să renunți!
Aș urca sus de tot, cu un dor de trăiri,
Și-aș cuprinde, de pot, zarea toată-n priviri!
M-aș opri pe un drum, să culeg niște flori
Și-ntr-o pânză de fum, m-aș scălda, uneori,
Cu picioru-nsetat, aș atinge un râu
Și în el, fermecat, aș intra pân' la brâu!
M-aș spăla pe obraz cu stropi mici de cleștar
Și-aș vedea cu extaz, cum rubine apar...
Aș urca tot mai sus, printre brazi fremătând,
Unor aripi, supus, și-unei pale de vânt!
Și-aș urca și mai sus, mai presus de cuvânt,
Și cu capul în nori, voi privi spre pământ,
Voi pluti peste el, și cu dor, și regret,
Dar fiindu-i fidel, voi zbura mai încet...
Voi zbura printre nori, căutând vise noi,
Căci nu poți să-i ignori, fiindcă-n ei se nasc ploi,
Și cu ploaia căzând, într-o noapte ce geme,
Voi zvârli spre pământ, curcubeu de poeme!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre vânt, poezii despre râuri, poezii despre poezie, poezii despre nori sau poezii despre naștere
* * *
în fața lumii stă un om
un singur om
e om sau nu e om
poate e un fluture pribeag ce arde într-un zbor
un zbor spre ternele păcate
sub cerul liber zace un om
o hrubă strâmtă este casa în care plânge marea
în lumea lui nu e popas
doar un urcuș etern spre nicăieri
vroia să urce sus
spre cer
o clipă vine
s-a tot dus, prea sus
anii au trecut în grabă
el zace acolo jos
o viață a trecut, o lume a apus
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns sau poezii despre fluturi
Pleoape
Doi stropi de rouă de la frunte-n jos,
Și-un zâmbet ca un răsărit,
Compun o amintire într-un chip frumos,
Și drumul înapoi spre tot ce am iubit.
Un lan de grâu se lasă-n jos din creștet,
Și râuri gemene coboară,
Mă uit din depărtare, m-apropii încet,
Ce pot să fac să nu mai doară?
Simt gustul iubirii, privind gura ta,
Aș vrea să te am iar aproape,
Oricât de mult aș vrea nu pot schimba ceva,
Și singura magie ce mi te poate da
e coborâtul de pleoape.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre schimbare, poezii despre rouă, poezii despre gură, poezii despre frumusețe, poezii despre cereale sau poezii despre amintiri
Aș vrea...
Aș vrea, să fiu o zână bună,
Să merg prin iarbă deasă,
Desculță, printre flori,
Și roua dimineții ușor să mă-nfioare,
Cu soarele în plete să alerg,
Printre copaci bătrâni și pe cărări,
Iar gâzele cu zumzet de concert
Să-mi dea târcoale.
Aș vrea, în palma mică,
Fluturi să mi se-așeze,
Și din căușul palmei mele,
Un pui de căprioară, cu apă să-l adap,
Să-i mângâi lin blănița și botișorul umed,
Și-apoi să-l las să plece, spre ceea ce-i chemat.
Aș vrea s-adorm, pe murmur de izvoare,
Și clipocitul apei din somn să mă trezească,
Și să pornesc la drum cu-alai de păsări multe,
Flori de câmp în trena rochiei să mi se țeasă.
Apoi, aș vrea,
Să întâlnesc pe lungi cărări de munte
Pe-acei oameni mândri,
Ce natura știu s-o prețuiască,
Iar dragostea de viață
La ei, să se cunoască, prin faptele lor mari,
Și câte nu aș vrea,
De-aș fi cu-adevărat o zână, și-aș putea.
poezie de Valeria Mahok (26 decembrie 1989)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre somn, poezii despre rochii, poezii despre păsări, poezii despre păr, poezii despre natură sau poezii despre mândrie
Și zbor...
Suspine de mătase
S-au înecat la mal.
Ecou de gânduri roase
În timpul hibernal.
Aș vrea să fac lumină,
În norii grei din noapte
S-aduc ziua senină
Și visele-mi aproape.
Am macerat din doruri
Lăsând doar urma ta.
Cuvinte prețioase
Din nou vor dispărea.
Iubirea prea zbârcită
Alunecă spre mine
Și plec întunecată
Nimic să nu te-aline.
Și nu-mi întorc din vise,
Lumină nu mai fac
Și zbor într-o aripă
Să nu mă mai prefac.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre lumină sau poezii despre iarnă
Scara de vis
Când vreau să scriu, mă-nalț, ușor, spre nori
cu ochii-nchiși, cu sufletul tăcut,
cu pași treptat grăbiți, nerăbdători,
pe drumul ce-a rămas nestrăbătut.
Și mi se pare că acolo, sus,
e-o viață care, doar din când în când,
mă duce într-o clipă ce s-a dus
și-o port mereu, ascunsă într-un gând.
Iar el... se vede rar, dar îl mai văd:
sinistrul drum, pe care va veni
singurătatea clipei ce-o prevăd
chemându-mă spre... ceea ce va fi.
Cobor, încet, pe-o scară ca de vis
și recitesc ce, printre nori, am scris.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet sau poezii despre singurătate
Vise
Încerc să zbor,
Să te privesc de sus,
Dar gust din realitate și cobor,
Aș vrea să mai vorbim dar nu-i nimic de spus...
Mă culc pe-un nor,
Visez un câmp de flori,
Pe care lângă tine mor,
Pe care lângă mine mori...
Încerc din nou să zbor,
Dar nu mai reușesc,
Aripile-mi sunt grele și mă dor,
Spre cer în lacrimi tot privesc...
Să te iubesc n-a fost usor,
Și să te uit mai greu a fost,
Dar chiar și-acest sfârșit mă prinde visător,
Și-aș vrea iar să iubesc, dacă mai are rost..
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre vorbire, poezii despre sfârșit, poezii despre realitate, poezii despre flori sau poezii despre dor
Glossa zborului spre stele...
Zbor spre cerul plin de stele,
Candelă pe drum de noapte,
Toate-n lume-s efemere,
Toate-s dor, dureri sau șoapte.
Trec quasari prin lumea mare,
Ca un vis se pierd sub noi,
Suntem stele căzătoare
Și ne zbatem în noroi.
Zbor spre cerul plin de stele,
Pe pământul răsturnat,
Din fereastră, din oglindă,
Ca un vis m-am înălțat.
Viața-i zbor! Aripi de fluturi,
Trec cu îngerii o șoaptă,
Către alte începuturi,
Parcă ne-nțeleși deodată.
Candelă pe drum de noapte...
Fulger lanț pentru furtună.
Drumul nostrutrist, prin noapte,
Gânduri și secunde-adună.
Ca-ntr-o cofă,-n plânsul meu,
Strâng speranțe, strâng suspine...
Drumul, cât mi-ar fi de greu,
Las un zâmbet pentru tine.
Toate-n lume-s efemere...
Pe petalele de crini,
Dorm iar gândurile mele.
Sunt boboci de trandafiri.
Liliac pe cer cu stele,
Rădăcină de vulcan.
Pe cărarea vieții mele,
Nici o lacrimă nu am.
Toate-s dor, dureri sau șoapte...
S-au născut spre a muri!
Printre pleoape legănate,
Trec secunde argintii.
Dor de prunci, părinți și stele,
O durere, un blestem,
Șoapte, toate-s efemere...
Mâine nu le mai avem.
Trec quasari prin lumea mare,
Peste vămi. Prin cimitire,
Cruci vor străluci în soare,
Sub eterna amorțire.
De sub stâncile durerii,
Ca un sâmbure de nucă,
Sufletul simbolul vieții,
Către cer se-nalță-n fugă.
Ca un vis se pierd sub noi
Fluturi albi de sărbătoare,
În al râului șuvoi.
Trecem păsări călătoare.
În clepsidră s-a oprit
Timpul pasăre albastră
Și de-odată s-au sfârșit
Timpul și povestea noastră.
Suntem stele căzătoare,
Strălucim, ne înălțăm,
Ființe dragi și vise scumpe,
În tăceri, le apărăm.
Curge lacrimă de gheață...
La mormântul pustiit,
Parcă dintr-o altă viață,
Numai noi am mai venit.
Și ne zbatem în noroi...
Într-o viață trecătoare,
Plâng tăcerile din noi.
Suflet biciuit ne doare...
Cerul s-a întunecat,
Pleoapa-i zbatere-n furtună.
Doamne, multe-am îndurat!
Nu-mi urați de noapte bună!
Și ne zbatem în noroi,
Sutem stele căzătoare,
Ca un vis se pierd sub noi,
Trec quasari prin lumea mare.
Toate-s dor, dureri sau șoapte,
Toate-n lume-s efemere,
Candelă pe drum de noapte,
Zbor spre cerul plin cu stele.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viață grea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică sau poezii despre fericire
Cuiul
mă strecor încet
îngrozitor de încet
printre obosite gânduri
caut aroma unui vis
trăim și uităm
inutile amintiri
o creangă bate într-un geam
al cui
al vieții poți să spui, dar cui, că nu am cui
mai bine bat un cui în dricul de pe drum
al cui...
trist am plecat pe lângă drum
printre oase și fum
căutam în van
o creangă verde sau un ram
ce am găsit
mai bine tac
lucrurile trec
uneori se mai rotesc
spre nicăieri
trăiesc intre vis și adevăr
aici a mai rămas
doar un geam spart
într-o casă moartă
mai am în mână doar un cui
al cui
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi, poezii despre verde sau poezii despre fum
Aș vrea
aș vrea să fiu copac, să nu mă vadă nici pădurea
aș vrea să fiu o floare, să râd spre soare
să-aud cum cântă marea
aș vrea să fiu o frunză, pe-o ramură lumină
aș vrea să fiu din nou, un început
și-un nor să-mi cânte-n surdină
din pianul cerului cu ploaie și cu vânt
aș vea să fiu, pian cu clape albe
iar degetele tale să le simt
aș vrea să-ți fiu o noapte-n visuri
să-adorm cu tine-n gând
poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pian sau poezii despre păduri
Trecere în eternitate
Nu pot să spun că vreau să trăiesc
În ură, scârbie, trudă, lăcomie,
Mai bine cu smerenie doresc să pășesc
În a vieții oglindă, a mea bucurie...
Aș vrea să mă transform, și să mai pot iubi,
Să zbor printre nori, să vă mai văd odată,
Să fiu mereu un spirit, spre a retrăi,
În pline amintiri duioasa-mi viață...
M-oi despărți de trup, de boala-ndelungată,
Și voi urca mai sus, spre viața cea curată,
Călătorind spre culmi, dori-va să mai bată,
A mea marită inimă, destinul ce-mi arată...
Vă voi păzi de sus, de-acolo de prin zări,
Din sclipitorii ochi, curgea-va-mi crudul sânge,
Uita-mă-ve-ți voi toți de peste mări
Iar eu plângând, voi deveni un înger...
poezie de Paladi Anatolie din Poezii (23 septembrie 2010)
Adăugat de Paladi Anatolie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre sânge, poezii despre smerenie, poezii despre inimă sau poezii despre dorințe
Aș vrea
Aș vrea să fiu o umbră... Singurătății mele
Să-i dau întâietatea de antevorbitor,
Să îi croiesc cu gândul, cărare printre stele
Și cu tăcerea-i crudă, să pot să mă măsor.
Aș vrea să-mi caut pașii sub veștede fecioare,
Vremelnic tânguindu-și exilul către moarte,
Să nu mai simt durerea, să mă înalț spre soare,
Vântul să-mi împrumute din fragedele-i șoapte.
Aș vrea să fiu senuda ce rătăcește-n vidul
Clepsidrei minione din vise zămisllită...
Să fiu orchestra ploii, călcându-mi jurământul
De-a fi mereu aeeași, mereu nefericită.
Din ochi de lacrimi încă nedefinit, desene,
De clipe fericite, o clipă, să desfac...
Sculptez în voi săruturi de toamnă și poeme
Și suferința-n clipe de vise, o îmbrac.
Mă-ntorc la nemurire, tacit, prin legea firii...
Sunt îngerul-nimicul cu aripi de cristal,
Sunt limita tăcerii și visul omenirii
De-a se-nălța spre stele cu fiecare val.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre toamnă, poezii despre sărut sau poezii despre sculptură
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să gândească, gândește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să vorbească, vorbește,
Cine vrea să mulțumească, mulțumește.
Cine vrea să cânte, cântă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să fie fericit,
doar vrea
că... de muncit...
e viață grea.
Ideile exprimate
dovedesc sinceritate.
Ideile nespuse
trădează gânduri ascunse.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mulțumire, poezii despre trădare, poezii despre sinceritate sau poezii despre idei
Cel care ne cheamă
Ne dă parcă mai rar o veste bună
Începe-ncet, încet, să ne rărească
Apelu-n cer când are să-l citească
Ar vrea ca toți ce-am fost "prezent" să spună
Pe cei rămași, acum o să-i rănească
Dar mâine El întreabă: -Cine
Mai vrea să vină-n inimă la mine
De l-au iubit pe toți o să-i primească
Noi știm că lumea asta-i trecătoare
Și nu ne mai mințim de mult cu visuri
Când sufletul se-ndreaptă spre abisuri
Materia în veșnica-i schimbare
Ne duce spre o lume sclipitoare
Și vom plutii în alte paradisuri
poezie de Petru Miloș
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre rai sau poezii despre minciună
Pasiunea, de-a pururi
pe pântece mi-a mai rămas parfumul tău
aduce cu mirosul de pelin
aș vrea spre carnea ta să mai închin
un strop de vin și vină și plec cu Dumnezeu
m-ai stors de sevă înger pătimaș
când gura ta de gura mea tu ți-ai lipit
să facem pauză de o cafea cu sare dulce
mi-ai zis atunci când tot apusul privea spre răsărit
(prin vene-mi trec deșeuri de-amintiri
ruine de altare părăsite
se nasc și pier în chinuri nesfârșite
din ochi îmi curg frânturi de busuioc
și nu mai am de mult nicio batistă
sunt a depresiei violonistă
arcușul mi-e cioplit din nenoroc)
și-așa tu mă alungi spre alte neînțelese lumi
acolo unde norii nu mai stau de veghe
să mă înveți a preanefericirii lege
să fiu de-a pururi idealul viu și transparent și ireal al tău
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vioară, poezii despre vinovăție, poezii despre religie, poezii despre legi sau poezii despre idealuri