Pe un volum de Eminescu

Aseară, fix la ora 9,
Trecând aşa pe strada Nouă
Sau poate Amzei — nu importă!
M-am pomenit cu o escortă
De oameni beţi ca nişte bestii
Vorbind — pe lângă alte chestii —
Că monoplanul n-are cârmă,
Dar totuşi dacă tragi de-o sârmă
Virează scurt — şi prin urmare
Aici e lucru foarte mare!

poezie celebră de George Topîrceanu din Pe un volum de Eminescu, Proză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, tristeţile n-au fost făcute pentru bestii ci pentru oameni; dar dacă oamenii le trăiesc intens ajung ei nişte bestii.

Miguel de Cervantes în Don Quijote de la Mancha, capitolul 11
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gelozie

Dacă nu ne-am fi-ntâlnit
(Absolut din întâmplare),
Tu pe altul oarecare
Tot aşa l-ai fi iubit.

Dacă nu-ţi ieşeam în drum,
Ai fi dat cu bucurie
Altuia străin, nu mie,
Mângâierile de-acum.

Ai avea şi vreun copil
Care, poate (idiotul!),
Ar fi sămănat în totul
Cu-acel tată imbecil.

Dar aşa... ce lucru mare
Că-ntr-o zi ne-am întâlnit
Şi că-s foarte fericit, —
Absolut din întâmplare!

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banii agonisiţi de-o viaţă de amicul meu îi ajung până la moarte, dacă moare în astă seară, la ora nouă fix...

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un străin poate trece

Un străin poate trece pe Strada Miguel şi spune "Nişte oameni!"
pentru că el nu ar putea vedea mai mult.

Dar noi cei care trăim acolo vedem strada noastră ca pe o lume,
unde fiecare-i diferit de toţi ceilalţi oameni.

Mamman era nebun; George era prost;
Picior Mare era huligan; Părosul era aventurier,
Popo era filozof, iar Morgan comedianul nostru.

poezie de V.S. Naipaul, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei fix

E-aproape ora trei şi mi-am propus,
- chiar de îţi va părea puţin ciudat -
să vin la tine c-un sărut în plus
pe lângă toate câte ţi le-am dat.

Va fi nu numai dulce, dar şi lung,
aşa, cam cât un vis uitat prin nori
pe care-aş vrea să-l prind şi nu-l ajung,
căci fuge peste-un arc plin de culori

Şi intră într-o lume de poveşti
cu trei prinţese, purceluşi, feciori
de împăraţi sau orice trei fireşti
la cei mai mulţi, de basm, povestitori.

Tu vei simţi sărutul ca-ntr-un vis
pe care-l vrei trăit la nesfârşit
şi, draga mea, aşa cum mi-am promis,
la ora trei... E fix!... şi am venit.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai pomenit?

Să nu munceşti
şi s-ai venit,
ai pomenit?

Sau să munceşti,
să fi furat,
e de-acceptat?

Să îţi pierzi timp
în pregătit,
ai pomenit?

Sau să-ţi plăteşti
testul perfect,
este corect?

Să minţi ce vezi
că n-ai privit,
ai pomenit?

Să juri "parol"
'n proces pe rol,
nu-i obraz gol?

Să tot înşeli
cu-ademenit,
ai pomenit?

Să nu plăteşti,
băut, hrănit,
este cinstit?

Să îţi baţi joc
de omenit,
ai pomenit?

La tras în piept
să ceri respect,
nu e infect?

... Alte exemple
de nesimţit,
ai pomenit?

... Şi de le ştii,
poţi să le scrii!
S-o pomeni?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epilog

Lângă ţărmul tristei mări
M-am oprit pe-o stâncă.
Apa tremură spre zări,
Verde şi adâncă.

Sufletu-mi, împovărat
De-o iubire moartă,
Se ridică ne-mpăcat
Şi cu el o poartă,

Cum îşi duce greu în zbor
Vulturul de mare,
Peste valuri călător,
Prada moartă-n gheare...

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

O majoretă: Scuze. E foarte stânjenitor, dar prietena mea, Tiffany, crede că v-aţi potrivi de minune şi se gândea că poate ai vrea să o inviţi la bal sau aşa ceva.
Shrek: Poftim?
O majoretă: În fine. Doar că ea e înnebunită după tipii care merg la colegiu şi după creaturi mitice şi alte chestii din astea.

replici din filmul artistic Shrek al Treilea
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strada Paris

Treceam aseară pe strada Paris,
Gândind de eşti aievea sau eşti un vis,
Când deodată mi-ai apărut în faţă;
Strada era plină de fum sau de ceaţă
Şi de asta păreai cam ireală.
Mi-ai întins o mână ca o momeală,
Am luat-o şi te-am dus la mine acasă
Unde am stat împreună la masă,
Bând o ţuică mică'ntr'un pahar mare,
Aşa, cum de altfel, îţi place matale.
După care, frenetic, mi te-ai dat toată, din plin,
Dar plină de ură şi de venin...

Ai fost oare aievea sau ai fost numai vis?
Oare am fost eu vreodată pe strada Paris?

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonya: Spune-mi, Lucian, nu-i aşa că-i mai frumos la voi, pe Terra, decât aici, la noi?
Lucian: Depinde. E frumos şi acolo, dar şi aici, însă n-are rost să facem asemenea comparaţii, deci nu e bine să abordăm acest subiect. Amândoi ştim foarte bine care anume sunt diferenţele sau mai bine zis, diferenţa, unica, singura existentă, sau măcar cea mai importantă. Restul... E mai puţin relevant.
Sonya: Ai dreptate. Spune-mi, nu ţi-e dor de planeta ta?
Lucian: Ba da, evident. Dar nu-i indicat să-mi aminteşti acest amănunt.
Sonya: Totuşi, presupun că în acest moment ai vrea să fii acolo, pe planeta ta. Nu-i aşa că aici te-ai plictisit deja?
Lucian: Nu m-am plictisit încă, deşi... Te rog, să nu mai vorbim despre asta. E normal să-mi fie dor de planeta mea, însă nu pot spune că nu m-aş simţi bine aici.
Sonya: Eşti drăguţ; foarte amabil, subtil...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lorelai (după ce soneriile mai multor ceasuri încep să sune): Foarte amuzant. (Coboară.) Când ţi-am zis aseară: "Mâine, indiferent ce, asigură-te că mă voi trezi la ora 7", de fapt am vrut să spun: "mâine, indiferent ce, asigură-te că am opţiunea de a mă trezi la ora 7, în cazul în care, la ora 7 chiar voi vrea să mă trezesc." Ceea ce, după cum vezi, nu am vrut. Prin urmare, eşti responsabil de marele masacru al ceasurilor deşteptătoare din 2002.
Luke: Exista supravieţuitori?
Lorelai: Cel sub formă de iepuraş a scăpat cu o decapitare uşoară.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cloşca şi incubatorul

La ţară o gospodină,
Vrând să aibă multe oare,
Lângă o cloşcă-găină-
Aşeză o clocitoare.
-Dacă am curent la priză,
Dacă am şi-un pic noroc,
Dacă-n lume nu e criză,
Dacă ouăle-mi se-ntorc...
Cu tehnologia nouă,
Eu clocesc, dragă vecină,
De cinci ori mai multe ouă
Decât orice găină.
Dar, moţata porumbacă
A cotcodăcit astfel:
-De n-ar fi prea mulţi de dacă,
Ai fi o cloşcă model,
Dar aşa, eu ştiu, surată,
De-o să ai pui prin poiată?!

MORALA:
În prinsori să nu te prinzi
Dacă de alţii... depinzi!

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În campaniile electorale, politrucii PSD-işti se victimizează pretinzând că se încearcă asasinarea lor: Gabriela Vrânceanu Firea a spus că a găsit o sârmă în stomac

A dracului de sârmă, cum oare a intrat,
Deodată, fără milă, sau lin s-a strecurat?
Mai am o întrebare, o, doamnă agramată:
Era o sârmă simplă, sau sârmă de-a ghimpată?

pamflet de George Budoi din Aceşti Agramaţi care ne conduc (15 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era după-amiaza devreme, în ziua de 10 mai 1996. Nu mai dormisem de 57 de ore. Singurele lucruri pe care m-am forţat să le mănânc în ultimele trei zile fuseseră un bol de supă cu tăiţei şi nişte arahide glazurate. Timp de mai multe săptămâni suferisem de o tuse convulsivă de pe urma căreia m-am ales cu două coaste fracturate. Prin urmare, aveam dureri groaznice şi respiram cu mare greutate. La 8.848 de metri creierul primea aşa de puţin oxigen, încât capacitatea mea mintală era ca a unui copil înapoiat. În aceste condiţii, nu prea puteam simţi mare lucru în afară de frig şi oboseală.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii negri

Ochii negri, faţa albă,
Păr întunecat şi mare,
Inima - un sloi de ghiaţă.
Alte semnalmente: n-are.

epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta de cinci ani, rTe-hu deprinsese deja temeiurile artei de a alerga. Oricine poate alerga un sfert sau o jumătate de ceas, dar nimeni, în afara alergătorilor tibetani, nu poate alerga fără întrerupere vreme de luni de zile sau, dacă e nevoie, vreme de veacuri (organismul unui alergător nu se uzează atâta timp cât el aleargă; prin urmare, el n-are cum să moară de moarte naturală, ci va sfârşi, mai devreme sau mai târziu, prin a fi ucis de ceva anume).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asfinţit

Ce-ţi mai place, răsărite
Să aduci la viaţă bestii,
Să o iei de lângă mine
Fix la capătul poveştii.

poezie de Silviu Obreja (iulie 2016)
Adăugat de untimidsijumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă te gândeşţi că dezvoltarea României se făcuse în multe generaţii, iar Carol I modernizase România în 48 de ani de domnie... Aceşti oameni au distrus totul într-o clipă. Orice sau oricine însemna ceva în ţara asta au fost anihilate. Iar acum trebuie să pornim de la zero. La venirea lui, Carol I s-a găsit, totuşi, ceva aici. Existau politicieni, oameni care aveau simţământ patriotic. Toate acestea au fost şterse. Chiar dacă simţi ceva pentru ţara ta, totuşi, e greu să ai o imagine clară. Niciun alt sistem, nici chiar naziştii, nu au făcut aşa ceva aici, poate în altă parte.

citat clasic din Mihai I al României
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare lucru şi lucru... mare! Lui Colbert

Vă dau o carte, Excelenţă...
Nu e un lucru mare, zic...
Şi totuşi, este mare lucru
Că nu vă cer prin ea... nimic.

epigramă de Jacques de Cailly din Din epigramiştii lumii (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frugal

Inc-o dată sunt în noapte
În gânduri clare, ce mă duc departe
Nu vreau să dorm călătorind
Aşa că-s treaz, în vis, uimit

În acest Univers cugetător
Îmi pare că sunt eu, dar eu nu-s, deloc
Sunt în derivă printre Zei
Astre, Comsos şi Idei

Acum şi Timpul, cel viclean
Fără formă, gol, umil, rănit
Se tarăste prin neant
Invizibil, în sfârşit, trece neobservat

Da, eu ştiu, Totul e Mental,
Dintr-Unul, singur, şi-n toate exprimat
Şi noi în El ne confundăm
Cu minte, spirit şi... un corp

Ce e vis, ce e real?
Ce-i iluzie, e confuzie, şi duce la deziluzie
Dar acum nu am vreun dubiu
Sunt aici, şi ştiu, e sigur..., sunt frugal

Trecător, lejer, neînsemnat
Poate trist, dar totuşi... nu sunt resemnat
Cert, o existentă printre alte miliarde
Dar cu sperantă-n suflet, şi în toate

Mă voi duce mai departe
Şi prin a mea experientă, dulce acră sau acidă
Voi crea o lume nouă, sau măcar... O legendă
Cu parfum de nemurire

poezie de George Alfort
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!