Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Getica

Bogată e toamna. Și frunzele s-au copt,
Belșugul e dulce, mai dulce ca oricând.
Rodește câmpul, sunt roade peste tot,
Sudoarea omului e fructul pe pământ.

Zamolxe, fii slăvit! Îți mulțumesc.
Doar Masa Ta de piatră lumină în ruine.
Cu pâine și cu sare te slăvesc,
Că bravii geto-daci sunt pururi lângă Tine.

De piatră așa cum sunt, cu paloșele sus,
Sunt vrednici, războnici neînfricați.
Când soarele se întunecase la apus,
Nu au răbdat furtuni peste Carpați.

Românule, să știi că ești din neam ales!...
Dar gloria durează în propria-i lumină.
Și cât ar fi de spus nu încape într-un vers,
Ei sunt lumina pietrei și-n lume rădăcină.

poezie de din revista USR Bacău P l u m b, nr 164 - nov. 2020 (revistă fondată de George Bacovia)
Adăugat de Adi MușatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sunt lângă tine

Sunt lângă tine deși nu mă vezi,
Sunt lângă tine când ești jos sau sus,
Sunt lângă tine când nici tu nu crezi,
Sunt lângă tine, a spus Isus.

poezie de (1 decembrie 2021)
Adăugat de Cosmin-Emanuel PetrașcSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Ioan Gârda

N-am chef

N-am chef mor cât pomii sunt în floare
Și răspândesc lumină peste tot!
De ce m-aș duce-n întuneric, oare,
Cât pot iubi lumina... și mai pot?

N-am chef mor când biruie căldura
Și sunt femei frumoase peste tot!
De ce să nu îi urlu Morții ura,
Cât pot iubi Femeia... și mai pot?

N-am chef mor când este plin de roade
Și-aromele mă-mbie peste tot!
De ce-aș lăsa belșugul, cumsecade,
Când pot gusta din toate... și mai pot?

N-am chef mor nici – pe de altă parte -
Când albul pur se-ntinde peste tot!
De ce-aș aluneca, docil, în moarte,
Cât pot schia pe dealuri... și mai pot?

Mai merg –arar- la doctori, la spitale,
Să-i strig, scrâșnind, durerii, anatema...
N-am chef mor, ce mai la deal, la vale!
... Și nici nu știu de ce mi-am pus problema!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Analogie

Tu ești toamna cea frumoasă,
Eu sunt vara călduroasă,
Tu frunza cea ruginie,
Eu albastrul din făclie,
Tu ești strugure și must,
Eu sunt verdele arbust,
Tu ești vișiniul copt,
Eu sunt soarele răscopt,
Tu ești galbana gutuie,
Eu sunt calda veselie,
Dulce doamnă, îmi ești grai
Și alintul meu de rai,
Lacrimile zorilor
Și iubita florilor,
Tu ești frunza ruginie,
Draga mea melancolie!

poezie de (27 iunie 2020)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am construit

un castel pentru tine
tot mai sus pe munte
inaccesibil celorlalți
am pus piatră pe piatră, piatră mare
lângă piatră mare
sau
piatră mică lângă piatră mare
un palat de vis în visul de
venit realitate
trebuie vii acolo
să fii regina mea din palatul de piatră
peste piatră să stăpânești
inima mea lăsată-n caseta cu bijuterii
mă aștepți în balconul de la ultimul etaj
voi urca în corzi
te rog să nu te joci cu inima mea
nu tăia din ea
cu ea te iubesc

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu cât Doamne

Cu cât Doamne eu mă vreau
Să fiu Isus lângă Tine
Cu atât ființa-ți dau
Doar cu Tine eu stau
Prinț al slăvilor divine

Cu cât Isus eu doresc
Tu în brațe mă prinzi
Cu atât eu te slăvesc
Căci Ființa îți iubesc
Și în Duhul mă cuprinzi

Cu cât Doamne pe cărare
Umblu numai după Tine
Eu prin har și îndurare
Îți slăvesc Numele-ți mare
Onorat să fii de mine

Căci îți cânt a Ta Ființă
Și te laud te cinstesc
În a Ta făgăduință
Vreau umblu prin credință
Veșnic dar să te slăvesc

Cu cât Doamne Tu îmi ești
Azi și țintă și izvor
Cu atât mă însoțești
Mila Ta îmi dăruiești
Chiar și-n vecul viitor

Cu cât Doamne eu ascult
Mai profund Cuvântul Tău
Eu Isuse nevăzut
Cu atât sunt mai pierdut
De fire — și sunt al Tău

Cu cât eu fac azi din cer
O fereastră către Tine
Cu atât de Lucifer
Sunt pierdut Doamne-n etern
Că-s păzit — și-s tot mai bine

Cu atâta Tu mă ții
Doar în jertfa milei Tale
Cu atât spre veșnicii
Zbor spre țara celor vii
Căci Isuse îmi ești cale
07-11-2021 Bet.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Logigan

La final

La final,
după tot ce e ars până la scrum,
nu mai rămân decât pietrele.
merităm măcar atât – o aromă de adio
cu apus de soare peste piatră
și piatră peste piatră
ca un tort de aniversare a morții noastre.
cine știe câți vor mai fi pe mal
și se vor întreba peste timp
Doamne, de ce nu și-or fi savurat și ultima felie?
suntem rătăcitori
precum Ra
murim la fiecare apus
și ne naștem mai înțelepți
dar cui îi mai arde de lumină când în jur totul e scrum?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna vieții

Sunt un strugure dulce
amintind primăvara,
curcubeu de culori.

Sunt un strugure colorat
amintind vara,
însorită mereu.

Sunt un strugure parfumat
ce păstrează toamna
hrănind amintiri.

Dulce, colorat, tămâios,
strugure în formă de inimă,
păstrat cu grijă peste iarnă:
vreau fiu pentru tine!

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marina Tuturman

Noi suntem

De te întrebi cine sunt eu,
Ți- ar trebui ani de lumină,
In infinitul Univers,
Sa- mi afli vasta rădăcina.

Insiști să știi cine sunt eu?
Enigmă sunt, complexitate,
Și totuși spun, sunt parte fier,
Ce-a curs de pe planeta Marte.

Un strop din Venus am luat,
Granitu- mi este temelia,
Din Jupiter s-a strecurat,
In trupul firav, energia.

Și soarele in mine- a curs,
Orice- ntuneric, e lumină,
Șunt praf de stele pe pământ,
Sunt ieri și azi și ce- o vină.

De mă întrebi cum mai sunt eu,
Ți- aș spune, sunt la fel ca tine,
Iubesc profund dar știu iert,
Când nu-mi răspunzi cum se cuvine.

Suntem aici cu scop precis,
Au vrut și alții ca să vină,
Suntem din toate câte- un pic,
Din marea sursă de lumină.

Sunt eu, ești tu și suntem noi,
Azi ploaie, vânt, mâine furtună,
Ieri, tigrii, lei, lungi șerpi pitoni,
Doar porumbei pe vreme bună.

Suntem un tril de ciocârlii,
O bufniță in miez de noapte,
Suntem minune pe pământ,
Și îngeri albi unde sunt șoapte!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Aveți lumină?

Ciudat e cum învie Crist
Și cum vă dă lumină,
Deși din niciun acatist
Vreun rost nu se animă,
Mereu tu treci drept egoist,
Mereu ești tu de vină.

Măcar pentru o zi de-ar fi
Lumină peste lume!
Atunci nu v-ați mai amăgi
Năuci în rugăciune,
Când boli și moarte zi de zi
Nu-i nimeni să-și asume!

Mâine veți fi din nou posaci,
În lumea voastră strâmtă,
La fel de triști, ori de săraci,
Cu inima înfrântă,
Supuși unor prelați rapaci
Ce mintea vi-o-nfierbântă.

Ce-a fost pe când tu nu erai?
Ce va fi după tine?
Ce-ai fi crezut de te nășteai
Altunde', din altcine'...
Alt dumnezeu de cunoșteai,
Era mai rău, mai bine?

Dar pentru tine-nvie Crist,
Prea des, dar nu ții seama!
De-ți va muri copilul? Trist
Tu o să-i faci pomana!
Sunt crudă zici. Dar eu asist
Cum îți înghiți sudalma!

Căci totu-i până la copii,
Iar Iov e doar o glumă,
Ești fericit cât ei sunt vii
Și nu când sunt țărână,
Te-am răscolit un pic, doar știi
Cum e să-i prinzi de mână!

Acolo e lumina ta
Și nu în lumânare,
În ochii ce-ți pot alina
Oricare supărare,
Dar dacă asta ți se ia,
Ce-ți mai rămâne oare?

Să-mi spună mie cineva,
va avea iertare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lângă respectul nostru de români...

Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,
Un neam de trădători și de hapsâni.
Ne-au murdărit, ca nație și nume,
Din tot ce-am fost odată, ca români.

Dar nu ei sunt români adevărați.
Nu ei se țin ca țara să nu piară.
Noi stăm aici de griji împovărați
Și suferim și ură și ocară.

Să ducem veșnicia de români
Și plaiul mioritic să nu moară.
Ei doar în mintea lor se cred stăpâni,
Dar nu mai au nici inimă nici țară.

Nu ne-am vândut copii și nici părinți,
Să căpătăm arginții, precum Iuda.
Când te-om primi, sunt sigur, ai simți
Că-n palma noastră, odihnește truda.

Și chiar dacă acum suntem stăpâni
Doar peste sărăcia din hambare,
Lângă respectul nostru de români,
Te vom primi cu pâine și cu sare.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Luceafăr blând...

cât a trecut, mult sau puțin,
dar ești aici și te simțim,
ești printre frunze, ești în iarnă,
ești o dorință care cheamă

de sus din cer cobori lumină
și-acum ne e raza divină
și-n noapte ești Luceafăr blând,
ne mângâi cu un vers, pe rând

te doare totul pe pământ,
pământul României Sfânt,
privești plângând din ochii tăi,
te dor de-atâția derbedei

îi vezi câți sunt, sunt încă mulți,
sunt mulți și cei ce sunt desculți,
doar tu îi mângâi când și când,
cu poezia ta vorbind

ți-s versurile toate actuale,
nu s-a schimbat nimic și cât te doare,
dar vreau să știi că cei români,
citesc ce-ai scris și tu i-aduni

știu foarte mulți cum sună doina,
când te citesc le-aduci odihna
și îi trezești să se gândească,
la țara noastră românească

cât a trecut, puțin sau mult,
dar și-astăzi ești în noi un cult,
un cult ce nu se dă bătut
și cultul tău ne este scut

ți-am îngrijit teiul cu flori,
venim la el de-atâtea ori,
aici la umbra lui de-acum,
te recitim, poet român

te rechemăm și-n seri, și-n nopți
și când oftăm la câte porți,
unde ne chemi iubirile,
citindu-ți poeziile

Luceafăr blând, Luceafăr drag,
cum strălucești la noi pe prag,
cum te iubește România,
cu toată inima, cu toată glia.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Eu sunt

Eu sunt doar femeia-ispititoare?
Te-ndemn -ți folosești talentul
Dar tu refuzi, leneș ești
Crezi doar că sunt pe interes.
Nu, dragul meu, fi mai deștept
Eu vreau doar te văd actor.
Tu ești poetul inimilor toate
Tu știi cum soarele se-ntoarce-n zare
Retrăiești fiecare graniță a minții
Oferind un vers, rupt din soare
Ce-mi intră-n inimioară
Visezi retrăiești scena în doi.
Plecând într-o lume imaginară,
Șocant de frumoasă, vibrant, constelată,
Când soarele va rămâne doar acel sărut al răsăritului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așteaptă-mă că sunt bătrân

așteaptă-mă că sunt bătrân
când doi copaci ne mai rămân
și păsările s-au ascuns
le-mpărțim într-un apus
sau doar în gând

s-aștepți când toamna e în toi
când plouă-n lumea de apoi
iar eu te chem în visul meu
dar nu știu cum, te pierd mereu
prin norii goi

așteaptă-mă într-un pustiu
mereu ajung, dar prea târziu
când nimeni nu mai e în prag
și pleci cu tot ce mi-e mai drag
și nu mai vii

așteaptă-mă plec curând
trec inorogii pe pământ
mă poartă spre un alt tărâm
așteaptă-mă că sunt bătrân
sunt prea bătrân

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Toamna asta-i mai frumoasă

Și toamna asta parcă-i mai frumoasă...
Cu must de frunze-mbietor și cast!
În amintire încă mi-a rămas...
Mă simt din nou, oriunde-aș fi, acasă!

La geam văd ramuri ude cum îmi bat
Ca niște brațe-ncovoiate-a dor...
Eu am îmbătrânit și nu-i ușor
În "timpul-ieri", în vise, recad.

Miroase-a nuci și-a dulce must din vii,
A pâine coaptă-n țestul petecit,
Pe care prunci fiind l-am tot privit
Înfometați, în serile târzii.

Și parc-o văd pe mama cu batic,
Cum se-nchina și se ruga mereu
Și parcă nu mai sunt același eu,
Albit la tâmple și vorbind peltic...

Mi-a nins în gând și ani am strâns cu sârg!
Mi-a nins în viață... Și sunt trist... Sunt trist!
Să fiu adult nici azi nu m-am decis
Mi-e toamna-n ființă și cu toamna plâng.

Se scutură cenușa peste cer...
Peste pământ, cenușa crește-n ploi...
Suntem copii! Suntem copii și noi!
Mai mult, în toamna asta ca oricând,
Copii cu suflet cald și auster,
Copii trudind între pământ și cer...

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne-a fost scris

Ne-a fost scris în cartea vieții
noi doi ne vom iubi,
În vâltoarea tinereții,
Sunt cum nu speram a fi.

Fericit, iubit - azi ochii-mi,
Varsă lacrimi, dar nu-s trist,
Sunt al tău, viața vieții-mi,
Cu tine știu, simt exist.

Ne-a fost scris destinu'-n cer,
Dumnezeu l-a pregătit,
Eu dragostea -ți ofer,
Te iubesc, și sunt iubit.

Îți mulțumesc, iubire dragă,
Pentru clipele ce-mi dai,
Gura-ți dulce ca o fragă,
Raiul rupt din Sfântul Rai.

Lângă tine eu am totul,
Fără tine n-am nimic,
Tu îmi ești pe lume rostul,
Lângă tine mă ridic.

poezie de (11 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Călător, trecător pribeag pe pământ...

Călător, trecător pribeag pe pământ...
Drumuri, gânduri, ofuri și chin,
Gust de pelin,
Goană de ani, muncă și bani,
Trudă în vânt...
Călător, trecător pribeag pe pământ!

Doamne, mi-ai dat ce n-am visat!
Sădind în mine, credința-n Tine,
Din ce mi-ai dat, voi dărui,
Oricând în cale voi întâlni
Un necăjit, un disperat ce ispășește al lui păcat.
Ajută-mă, cât mai trăiesc, tot ce doresc -nfăptuiesc,
Să prind în versul ce mi-ai dat, peste ocean ce-am învățat!
Știu, mai de preț pe lume nu-i, ca sănătatea omului
Dar sunt grăbit, uit prea ușor că pe pământ sunt trecător!

Dacă-i curat sufletul meu,
C-am fost cinstit și de cuvânt,
C-am respectat un jurământ,
Cât am fost bun, cât am fost rău,
O știi doar Tu, mărite Zeu!

Tot ce adun an după an,
Mult prea curând se pierde-n van!
O umbră sunt, o frunză-n vânt,
Când plec, las totul pe pământ,
Muncă de ani, Goană și bani, Trudă în vânt...
Atât doar sânt:
Călător, trecător pribeag pe pământ!

Chiar de ești trecător...

Astăzi ești... mâine, nu...
Viața... trece în zbor
Și tu ești doar atât:
Pe pământ, călător!

Mai târziu înțelegi,
Că și visele mor
Și tu ești doar atât:
Pe pământ, trecător!

Când devii înțelept,
Ai rămas cu-n toiag
Știi că ești doar atât:
Pe pământ, un pribeag!...

... Chiar de ești un pribeag,
Călător trecător,
Lângă suflete dragi,
Poți pricepe ușor
Ce-i un cuib fericit,
Un surâs de copil,
Cât de mult ai iubit?...

Te întreabă... subtil:
Ai plantat un copac?
Ai iubit o mândruță?
Ai pe lume urmași?
Ai făcut o căsuță?

Poți "pleca"... liniștit,
Ți-ai făcut aici "treaba"...
Chiar de ești trecător,
Nu trăit-ai degeaba!

poezie de (mai 2004)
Adăugat de Ionel DavidiucSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Anamaria Iliescu

Rugăciune la aniversare

DOAMNE, din adâncul sufletului,
Cu profunda recunoștință
Îți mulțumesc ca viața Tu mi-ai dat
Și ca în viața încă m-ai păstrat,
Cu harurile-Ti m-ai coplesit
Cu bunatatea-Ti m-ai fericit
M-ai ajutat sa-ti înțeleg Cuvintele
Sa-ti respect și Legile
Totuși, de-atatea ori eu Ti-am greșit
Și lângă Calea - Ți am pășit...

Te rog fierbinte sa mă ierți
Și spre poteci mai blânde sa mă îndrepți
Îți mulțumesc ca sunt,
Îți mulțumesc ca sunt cine sunt, dar
Mi-as dori sa fiu cine ai vrut
Și vrei sa fiu
Îți mulțumesc ca ești cu mine
Îți mulțumesc ca ești lângă mine
Îți mulțumesc ca ești și în mine!
As vrea sa fiu, DOAMNE, cu Tine
Și acum
Dar și în Viața de Apoi!
MULȚUMESC, IARTA-MA, TE IUBESC!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

* * *

fii ce ești,
Cu fruntea sus să vezi
Doar ce-i frumos și bun!
fii din piatră, din granit,
Când cei din jur te-or fi jignit!
Nu-ți pese de țărușul lor!
Ei sunt moșnegi,
Tu fii voinic!
fii în suflet un erou!
știi să dai, dar să și iei la rândul tău!

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.
Adi Conțu

Sunt eu, sărutul

Sunt vorbe ce nu vrei spun,
Cuvinte ce nu vreau s-ascult,
Sunt clipe ce nu vreau s-adun
Și amintiri ce-au fost demult.

Sunt lacrimi care nu mai curg
Peste obrajii mult prea seci,
Uscați de vântul din amurg,
Când tu de lângă mine pleci.

Sunt zâmbet dulce când revii,
Atingeri care le aștept,
Sunt toate câte le mai știi
Atunci când tu mă strângi la piept.

Sunt sânul meu în palma ta,
Ce te așteaptă neîncetat,
Sunt eu, sărutul ce te vrea,
Ascuns la mine în oftat.

~Adi Conțu~

poezie de (11 august 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Deschide ochii

Deschide ochii, deschide-i albastru,
Te rog, lasă marea din ochii tăi
se reverse asupra mea,
Să mă poarte pe talazurile ei,
Peste nisipuri,
Așa cum știi numai tu...
Deschide ochii, deschide-i cât cuprinde,
Deschide-i albastru!
Sunt aici, cât mai sunt,
Nu mă vinde pe o monedă de aur...
Ești atât de frumoasă!
Hei, sunt încă aici,
Lângă tine, voi fi pentru totdeauna,
Trebuie doar vrei,
Putem respira același cântec,
Putem trăi printre nisipuri,
Putem număra stelele nopții...
Ochii tăi sunt două crizanteme albastre,
Care trezesc îngerul din mine.
Nu întinde mâna după furtuni tropicale,
Sunt trecătoare,
Deschide ochii, ia-mă cu tine
Pe cărarea albastră,
Trezește îngerul din mine,
Nu mă vinde pe treizeci de arginți...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook