Firimituri
la umbra dorului nătâng
mă plâng durerile, mă plâng,
și-n carnea faptului ucis,
îmi scormonește vechiul vis.
din toate fostele iubiri
rămân doar niște amintiri,
acestea sunt firimituri
hrănind atâtea mii de guri.
din gura dorului infant,
scot versul meu de diamant,
și vă hrănesc pe voi, cu-n nor,
din sufletul nemuritor.
și vă hrănesc și cu un zbor,
frumoșilor, preabunilor,
că orișicât ar fi de grea,
zadarnică nu-i truda mea...
poezie de Ionuț Caragea din Ceasornicarul fără mâini (6 septembrie 2021)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre gură
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre suflet
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Umbra dorului
Umbra dorului străbate
Faptul zilei, miezul nopții,
Scoate din singurătate
Sensul vieții, rostul morții.
Umbra dorului apasă
Peste cugetul fierbinte
Și ne scaldă-n ceața deasă
A șoptitelor cuvinte.
Umbra dorului se-nalță
Către cerul necuprins.
Din senin, aprinde-n viață
Flacăra, de vis nestins.
Umbra dorului, etrnă,
Mă-nsoțește zi și noapte.
Mă învăluie în șoapte
Cu iubirea ei maternă.
poezie de Ștefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre noapte
- poezii despre timp
- poezii despre singurătate
- poezii despre sensul vieții
- poezii despre moarte
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre mamă
Amintirile se hrănesc cu resturi de umbre. Umbrele se hrănesc cu resturi de amintiri.
aforism de Ionuț Caragea din În tranșeele visului (20 iulie 2021)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Sunt toate acolo. Sunt acolo, în carnea mea, în durerea mea, în retina și sângele meu. Rămân acolo. Dacă vor vrea să iasă vreodată, vor ieși... Amintirile astea sunt ca niște animale speriate... Le e frică să iasă la lumină... Stau acolo, în beznă, și se hrănesc din mine.
Oana Pellea în Jurnal 2003-2009
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre zoologie, citate despre sânge, citate despre sperieturi, citate despre lumină, citate despre frică, citate despre durere, citate despre animale sau citate despre amintiri
Lecții de viață V
Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iartă toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!
Ce-aș mai putea să-ți ofer...
ce-aș mai da din mine pentru tine întotdeauna;
uite îți ofer sufletul meu în palmă;
mă iartă mai mult decât atât ce să-ți spun?!
Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iartă toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!
Mă iartă! și îngerii coboară din cer...
ți-aș dărui viața mea, sufletul, inima, sângele meu..
Mă iartă nu ți-am dăruit nimic atunci
când tu aveai nevoi doar de lacrima mea; mă iartă!
Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iartă toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre îngeri, poezii despre tristețe, poezii despre sânge, poezii despre lecții, poezii despre inimă sau lecții de engleză
Ești ca mănușa-n mâna potrivită
Ești ca mănușa-n mâna potrivită,
punându-te pe degete, lascivă,
să mă cuprinzi cu-n zâmbet de naivă,
când pielea ta în dânsa mă invită
la dansuri grele; mușcă, agresivă,
din carnea mea atent bătătorită,
când buzele-ntre ele se agită
și spun, de zor, că viața-i relativă.
Atârn de-un strop de ploaie și nu plâng,
doar caut sânul peste care, poate,
aș adormi, ușor, c-obrazul stâng
urcat pe dunele de voluptate,
și, draga mea, să mă accepți nătâng;
ca brațul gropii să mă iei din toate.
sonet de Ionuț Popa din Convorbiri Literare (2010)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre senzualitate, poezii despre zâmbet, poezii despre violență, poezii despre somn, poezii despre relativitate, poezii despre ploaie, poezii despre naivitate sau poezii despre mâini
Prizonierii dorului
Fiecare fulg
țese o poveste
sub privirile lunii
cerul suspină când stelele cad
peste vorbe-nghețate
pierdute speranțe,
ucise de ger
ascunse sub pași
răsună țipătul
șoimului din munte
ca un ecou
de clopot unic
zâmbesc, dar dorul
de tine
îmi tremură-n glas
o rază blândă-n
palma mea
îmi dă aripi să zbor
peste noapte.
Suntem prizonieri
ai dorului
uitând de ierni...
trăim în primăveri
albastre
pe aripa unui vis
renăscut
din torente și furtuni.
poezie de Maria Ciobotariu (15 ianuarie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre aripi, poezii despre stele sau poezii despre primăvară
În umbra dorului
Ajung deodat' cu spatele la soare,
Iar umbra mea apare, și-i doar ea,
Mă dau în stânga și în dreapta, nu dispare,
S-a atasat de mine de parcă știe ea ceva.
Pare că -i doar nuanța ei predominantă,
Nimic să nu răsară de sub ea,
Eu stau și plâng, și nu se simte importantă,
De un' să știe ea durerea mea?
O amintire mă sufocă, o amintire sumbră,
Tânjesc la ce-am iubit cândva în viața mea,
Și parcă nu mai înțeleg nimic din umbră,
Când dorul se așează peste ea.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Vlad Bălan despre dor, citate de Vlad Bălan despre viață, citate de Vlad Bălan despre plâns, citate de Vlad Bălan despre iubire, poezii despre durere, citate de Vlad Bălan despre durere, poezii despre amintiri, citate de Vlad Bălan despre amintiri, poezii despre Soare sau citate de Vlad Bălan despre Soare
Tristețea gărilor ce plâng
Tristețea gărilor ce plâng
un tren cu șuierul prelung,
e doar pustiu și rece gol,
viața dată rostogol,
și disperărilor obol
de dor nătâng.
Tu știi, iubito? gara mea
era un tren care plângea
cu ochiul trist
de ametist,
copilul cel nevinovat
ce mâna lui și-a fluturat
și îmi zâmbea.
Erai și tu,
nici nu mai știu,
acum mi-i sufletul morțiu
de tren
în gară șuierând,
scrâșnind din roți,
încet murind
și cer în mine prăvălind
către pustiu...
Tristețea gărilor ce plâng
cu ochiul drept,
cu ochiul stâng,
sădită-n mine e mereu:
că gara, trenul,
sunt chiar eu
în dor nătâng.
poezie de Leonid Iacob din Bântuit de furtuni
Adăugat de Leonid Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre gări, poezii despre trenuri, poezii despre ochi sau poezii despre nevinovăție
Secetă
seceta m-a făcut
să nu mai știu
nimic de umbra mea
s-a uscat
în carnea aspră
și sufletul captiv
între atâtea foșnete
de frunze
cuvintele ce le spuneam
ca să mai treacă vremea
într-un mod plăcut
nu mai au consistența
unei mângâieri
îmi vine să plâng
dar mi s-au terminat
apa și sarea
din ochi
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre frunze, poezii despre cuvinte sau poezii despre apă
Banal
Mă plimb pe străzi, totul pare pustiu,
Nu știu de străina sunt ori vreau sa fiu
De tot ce se vede in jurul meu,
De orice zâmbet trist, cenușiu si greu.
Într-o lume aparte mă găsesc,
La orice pas îmi pare ca te zăresc,
Timpul nu are coordonate,
Vreau sa-ti spun gândurile mele toate.
Privesc zarea si vreau sa o ating,
Amintiri se topesc;mi-e greu sa nu plâng,
Fulgii de nea in văzduh dansează,
Sufletul, din nou, in taina visează.
O liniște grea este viața mea,
Banală îmi pare acum tăcerea,
Zâmbetul pierdut răsare mereu,
Te mai port si acum in sufletul meu.
Aici sau acolo, tu unde ești?
Din lumea ta sper, totuși, sa mă privești;
Calea este simplă, monotonă,
Niciun vis, niciun gând nu mai aduna.
poezie de Andreea Ion din revista scolara (2008)
Adăugat de Andreea Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri sau poezii despre tăcere
Străinătate
Omul, pasăre călătoare
Dincolo de mări albastre,
Sunt așezate rând pe rând
Mii de păsări călătoare
Toate plâng!
Plâng de dorul casei lor,
De ogoare, de pământ,
De răsfățul puilor,
Toate plâng!
Dragă pasăre măiastră,
Ai plecat din al tău cuib
Cu iubirea ta gingășă,
Și eu plâng!
Și te-ai dus în țări străine
Pentru hrană ai plecat
Ai uitat ce greu îmi vine
M-ai uitat!
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre țări, poezii despre răsfăț, poezii despre păsările călătoare sau poezii despre albastru
Copleșitoare amintiri
De la un timp am observat
Că mă hrănesc cu amintiri.
Salată de vise cu emoții,
Desert în imagini cu sunete
Și gust de sălbatice dorințe,
Îmi hrănesc eul imaginar.
O mie și una de motive
Cu parfum de frezie,
O mie de triste iluzii
Despre ce ar fi fost dacă
Se servesc câteodată,
Pe același platou... cu amintiri.
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre imagine, poezii despre imaginație sau poezii despre dorințe
durerile
până să mă recunoască
ne-am învrăjbit, ne-am făcut reproșuri
privirea din oglinzi mă lovea, nu credeam
că m-au uitat așa de
repede
se credeau la început, se prefăceau că-s noi
proaspete, ale naibii durerile acestea
de măsea
de fapt, nu-i cea mai aprigă
fruntașă-i alta, căreia nu-i pot ține
oglinda
vine ca o respirație limfa dorului
restu-i
ipohondrie parcă
!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre superlative sau poezii despre dinți
Taina visului
Când ești în vis e o plăcere,
Iubind în gând și cu tăcere,
Sperând c-așa îți place ție
Și-aș vrea să țin-o veșnicie.
Sufletul meu ar vrea să știe,
Cum poți să rupi a dorului tărie,
Că vin din nou mii de mistere
Și-atunci mă-nec în multe litere.
Gura mea e arsă de sete,
Iar zâmbetul vrea să se-mbete,
C-o suflare tu-mi răcorești suspinul
Și dai sfârșit durerii cu măslinul.
poezie de Eugenia Calancea (17 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere sau poezii despre măslini
Și plâng
Să plâng... destinul meu pierdut?
Să plâng... uitarea ce mă doare?
Ascund cuvântul început
Și plâng... ce rost oare mai are.
Să plâng... când totul s-ar sfârși?
Să plâng... când inima îmi bate?
N-am crezut... credeam că-s împlinit...
Și plâng... când alții-mi râd în spate.
Să plâng... e starea mea umană,
Să plâng... e-un fenomen uitat.
Eu... n-am ales rasa umană,
Și plâng... de zestrea ce mi-au dat.
Să plâng... mi-e totul împotrivă,
Să plâng... sunt cereri mai de preț.
Eu... caut steaua mea divină,
Și plâng... când totu-i un dispreț.
Să plâng... curat și fără teamă?
Să plâng... când ochii-mi s-au umflat?
Dar cine se chinuie... mă cheamă
Și plâng... că tot ce-am scris nu am semnat.
Să plâng... mă regăsesc în vise,
Să plâng... că-s vise destrămate?
Mă simt străin pe lângă tine
Și plâng... că timpul ne desparte.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs sau poezii despre frică
Steaua mea
Steaua mea ce visu-mi poartă,
A venit să-mi dea lumină
Lâng-o margine de soartă,
La izvorul din gradină.
Să îmi pun-argint în plete
Și-n ochi lacrime de dor,
Desenând pe un perete
Umbra tristului amor.
Steaua mea... ningând iubire
Peste patul meu de foc,
Toarnă-n candelă-mplinire,
Mirul sfânt... ulei... noroc.
Amintiri, păcate, taine,
Le aruncă-n vechiul scrin
Dezgolindu-ne de haine
Si spalându-ne cu vin.
Steaua mea cernând destinul
Peste sufletul pierdut,
Își va face vesnic plinul,
În parfum de așternut
Și-ntr-o inimă ce cântă,
În atingeri de fior,
Este darul meu de nuntă,
Ea m-a învațat... să zbor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre păr, poezii despre nuntă sau poezii despre noroc
Fauna dorului
Mă sinucid, că nu te am
De tot, cu toate că mă vrei,
Pe mine niciun leu nu dam,
Dar astăzi, unul dintre ei
Chiar eu mă simt, mă cheltuiesc
Pe o leoaică, din amor,
Și-n cușca dorului, regesc,
Mă rog să mor și rag de dor.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (5 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lei sau poezii despre prezent
Renașterea dorului (sonet)
RENAȘTEREA DORULUI
(sonet de restriște)
Se plimbă dor pe-a speranței câmpie,
Când cărări de vis prin amintiri parcurg,
Să-l adăpostesc în al inimii burg,
De-a răsări cu timp de reverie.
Din boabe de rouă, ce din ochi se scurg,
Se-ncheagă nostalgii în mărturie
Și lăcrimează suflet pe hârtie,
Cerând dezrobire de la demiurg.
Dar spiritul dorului renaște iar
Din apusul toamnelor desfrunzite,
Unui destin nou să-i fie temerar.
Va crește-n speranțe înmugurite
Și regăsindu-și iubirea în florar,
Vor lăsa rod pe flori de mărgărite.
Maria Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu din Sonete dedicate (20 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre toamnă, poezii despre rouă, poezii despre reverie sau poezii despre plimbare
În Poiana dorului (versuri populare)
În Poiana dorului,
De pe valea Sadului,
M-așteaptă badea în zori,
Să-i dau gura la izvor.
Pe un plai de Mioriță,
Îți dau gura mea bădiță,
La umbra bradului verde,
Unde nimeni nu ne vede.
Numai cucu și mierla
Știa de dragostea mea,
Dar acum nu mă feresc
Să-i spun lumii că iubesc.
Înainte de-nserat,
Dorul ne mână spre sat,
Să culegem din câmpie
Florile de cununie.
Toată lumea să ne vadă,
Că mi-ești drag și eu ți-s dragă,
Codrul și cu lumea bună
La mulți au făcut cunună.
cântec, versuri de Valeria Mahok (30 iulie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre verde, poezii despre sat, poezii despre păduri sau poezii despre oi
Dac-aș putea ...
Dac-aș putea, copii fără părinți,
Cu ochii tot mai stinși, ce veșnic plâng,
La pieptul meu de-a valma să vă strâng;
Dar n-am puteri și simt că-mi ies din minți.
Dac-aș putea aș face pentru voi
Curate case din săracul lut,
Unde iubiri să fie așternut,
Ca-n cartea de povești cu mii de foi.
Dac-aș putea aș face-așa încât,
Din griji și întristări să iau cât pot,
Ca la limanul vieții să vă scot,
Să nu mai văd un chip posomorât.
Dac-aș putea să strig: doar tu exiști!
Coșmarul tău s-ar risipi ca-n zbor,
Dar văd că mă privești ne-ncrezător
Și mă asemăn ție, cu ochi triști.
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre lut, poezii despre existență sau poezii despre cărți