Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Nicolae Labiș

Pământul

Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă,
Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton,
Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă,
Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.

Pe sălbatica ta față cu lungi riduri brune, parcă
O vrăjmașă-ntruchipare coborând din basm punea
Greu blestem, ursind făptura-ți să nu poată să întoarcă
Dragostea pe care omul necăjit ți-o închina.

Dunărenele întinderi, cu fântâni țipând a sete,
Adunau ursuz sămânța și iubirea de țăran,
Alungând din sate-n sate suflete nemângâiete
Și ciulini de-a dura-n zarea veștedului bărăgan.

Cunoscutu-le-am aievea păstorind un ied și-o iadă
Cu merinde-nchipuită în desaga de la șold.
Rupte-s blestemele astăzi și-i cu noi pământul darnic
Și de-aceea-i mângâi țărna, prins de-un aprig, viu imbold.

De aceea mi se strânge inima când văd pe-alocuri
Închircite păpușoaie, grâu-n spic purtând tăciuni.
Cum să-ngăduim neghina, nepăsarea, neștiința,
Când pământul însuși cere mult visatele-i minuni?

Cavalcade de tractoare galopeze peste câmpuri,
Înfioare-se pământul răscolit adânc de plug!
Straturi negre, nevăzute de a soarelui privire
Să-și răstoarne sub brăzdare chezășia de belșug.

De pe-acum mă-mbată-aroma caldă-a grânelor de mâine,
Și al turmelor de mâine miros bun de lapte cald.
Știu, călări pe cai, cu suliți lungi, de-ar mai trăi plăieșii,
Nu s-ar mai vedea din creasta păpușoiului înalt.

Pe întinderi dunărene, mări de galbenă lumină
Vom privi, cu legănate valuri mari de aur copt.
De pe-acum văd strașnic praznic cu hulubii de făină
Pe colacii după datini împletindu-se în opt!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Vrajitoarea

O mireasă sălbatică cu părul brun, parcă,
Fugea de-un blestem și nu voia să se întoarcă,
Iar o vrăjitoare dintr-un basm punea,
Lemne pe foc și lecuri rele făcea.

Oamenii știau că otrăvea-n fântână apa,
Încercau scape de lucruri ce îngropa,
Dar de blestem, nu puteau, murind de sete,
Fugeau și căutau leac în alte sate.

Veni în grabă un om cu pâine și lapte cald
Și se urcă în copacul cel mai înalt,
De unde aruncă o plasă prindă vrăjitoarea
Și uite-așa o prinse ca-n lesă pe ea.

poezie de (21 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cantec

N-a fost fie mai frumoasă pasăre decât omul
Inima lui cuib de nesfârșite iubiri
Cerul, corola albastră pe care se așează norii plângă
O imensitate pământul cu greieri cântând,
Lasă-ne Doamne mereu liberi
Azi și mâine și poimâine,
E-o vreme când vom zbura singuri spre Tine.

Dumnezeu din când în când
Obișnuiește ia câte o mână de stele
Blajin, le împrăștie peste pământ
Răsar atunci oameni lumină...
Ia uite-i cum aleargă mângâind ierburi,
Nu-i așa Doamne că pământul e-o minge?

poezie de
Adăugat de Ildico AsandeiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mâine...

mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare

mâine poate o speranță,
mâine o zi și-o nouă viață,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece

mâine mult mai bun ca azi,
mâine foșnetul din brazi
va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri

mâine, mâine, până mâine,
e prea mult și nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La noi în Bărăgan

Se spune că la noi în Bărăgan,
Primăvara miroase a pământ.
O spune truditorul de țăran,
Bătut de ploaie și de vânt.

pământul miroase a pâine,
Când vara aurește hotarul.
Nu duce grija zilei de mâine,
Când toamna îi umple hambarul.

De-acum, pâinea miroase a bine.
Mâncată cu vin, e pâinea sfântă.
E pâinea pentru zile senine,
Pe care țăranul o frământă.

Primăvara miroase a pământ,
Pământul miroase a pâine,
Pâinea miroase a bine
Plămădită cu soare și vânt.

poezie de (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

România, pământ sfânt

Dinozaurii din lume
Aduc peste noi năpasta.
Aurul vor ni-l fure,
Și copiii, și nevasta.

Se vor stăpâni peste țara
Unde mama ne-a născut.
Vor ia grâul, secara,
Chiar și apa de băut.

Acuma vor și pământul
Cuprins în arcul carpatin.
Pe român îl bate vântul,
În țara lui este străin.

Chiar dacă îl dați vânzării
Prin legea din parlament,
Nu vom da pământul țării
Că-i primit cu testament.

Străbunii noștri-au apărat
Cu viața, brazda de pământ.
În brazda lui i-am îngropat
le e leagăn și mormânt.

Auzim cum crește iarba,
Auzim cum bate vântul.
Aici ne albește barba
Până ne-înghite pământul.

Dacă vrem fim stăpâni,
Hai facem legământ!
Să-i alungăm pe-acei păgâni
De pe pământul nostru sfânt.

România-i pământ sfânt.
E țara românilor.
păstrăm acest pământ,
De-a-lungul veacurilor.

poezie de (15 ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Omul bun

Cred că oamenii buni
se nasc buni-nu devin;
Sunt plămădiți
din iubirea
a două suflete gemene
și din dragostea
lui Dumnezeu
pentru noi.
Bunătatea unui om
se simte
în vorbe,
gesturi,
tăceri.
Se simte in felul
în care te salută
spunându-ți
bună dimineața
precum
clinchetul unui clopoțel
sau
bună seara
ca și cum
ți-ar mângaia
sufletul.
Mereu zâmbește
iar zâmbetul lui
e precum
deschiderea unui boboc
de floare.
Îmbrățișându-ne
o face ca și cum
ar cuprinde Dumnzeu
pământul
cu brațele sale.
Omul bun
îți face ziua bună
de dimineață
și este
când îl întâlnești
ca o ploaie de vară
peste pământul ars.
Este trimis pe pământ
ne ridice
când suntem
îngenuncheați
de griji,
boli,
disperare;
Face toate acestea
în locul
lui Dumnezeu.

poezie de (22 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Negru

Trosnesc sub pași tomnateci frunze sparte
Și reci, de parcă-ar fi din alte ere
Copaci scheletizați și-o babă care cere
Ceva nedeslușit - ceva de dincolo de moarte.

Mă-ntorc și-i văd o clipă ochii seci
Ca doi tăciuni uscați pe-o umbră ambulantă
Ajunsă - în sfârșit - pe ultima turnantă
A unei curse lungi, pe-ntinsele poteci.

Aș vrea s-o-ntreb ce vrea, dar latră-un câine
Și-n bezna nopții tot mai mult mă-ngrop
Din ceruri cade ploaia, cad frunzele potop
De nu mai cred că zorii vor mai veni și mâine.

poezie de (26 octombrie 2007)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Cuvântul tău nu mă lasă singur

Simt cum se frământă pământul,
apele se umflă în plămâni și respiră,
rădăcinile absorb zăpada și se pregătesc
arborii își dau coate și se bucură.

Primăvara cheamă cu toată puterea soarelui,
cuvântul tău nu mă lasă singur
și mă bucur cu toți nervii tăcerii
de cântecul ce se naște în mine.

știu cum foșnește în aburi pământul,
cum răsuflă din adânc,
sub privirile oamenilor
după modelul trezirii din somn.

Văd cum se revarsă țărâna umedă,
Cum păsările se lasă din zbor și caută
hrana care le asigură un nou ciclu
când natura înverzește și cântă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De dragul țării mele

De dragul țării mele,
întotdeauna cânt.
De dragul țării mele,
când este cazul, plâng.

Mi-e drag pământul țării,
că-i leagănul meu sfânt.
Mi-e drag pământul țării,
că-mi e așezământ.

Din morminte de eroi
răzbat cuvinte care spun:
Fiți și voi la fel ca noi!
Păstrați mândria de român!

Fie binecuvântată
țara în care trăim!
Nu vom uita niciodată
neamul din care venim.

poezie de (30 noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Știe tot pământul

Adie vântul,
Soarele străluce,
Pe mine gândul
Spre tine duce.

Adie vântul,
Pomii au înflorit,
Știe tot pământul
Cât noi ne-am iubit.

Vreau pe-o adiere
ajung departe,
De-a ta mângâiere
Să am iarăși parte.

Vreau fiu o rază
îți ating chipul,
Iar tu a mea oază
Ce oprește timpul.

Vreau din nou iubirea,
A noastre inimi pure,
Vreau să-ți văd privirea,
Iubirea ta să-mi jure.

poezie de (17 martie 2015)
Adăugat de Răzvan IsacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

La ce visează pământul?

La ce visează pământul
în timp ce ară țăranul?

La grâne de aur, la pâine
pentru foamea copiilor -
femeile, bărbații de mâine -
visează pământul copii,
și grânde de aur, și pâine.

Visează ploi oarbe, averse
căzându-i în brațele mari,
pământ devenind ele însele,
visează pământul copii,
visează grâne-aurii...

poezie clasică de , traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din rama anilor și-acum

... am întrebat pe bunicul
cum s-a-mpăcat cu pământul
și-au trăit până la adânci biruinți
brăzdându-și unul altuia fața
bunicul fiind
cel mai mare peste răbdare
în timpul acesta mai lua
și pământ în parte
mare strângător era bunicul
el nu uita niciodată
pună de-o parte
gând pe gând
în lada de zestre
a firii lui tata
de cânta în pragul casei
întotdeauna din fluier
îngropa toți morții
după pământul muncit de el
până la scara murgului
și-avea o frunte așa înaltă
când pe punea în locul soarelui
nu mă mai săturam
măsurând-o cu timpul
așa nepoată
de-a dii mărarul soarelui
până la scara murgului...

poezie de (30 decembrie 1970)
Adăugat de Maria PîrlogeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Destin

De drumuri lungi și aspre obosit,
La capătul pământului, în soare,
Pe țărmul mării cald am poposit,
Ca toamna, niște pasări călătoare.

Înalte valuri – fiare mari de plug –
Spumoase brazde peste țărm răstoarnă.
Ca niște lanuri grele care fug
Din zare marea-ntreagă se întoarnă.

Vreau singur pornesc în larg, și parcă
Să-mi desfășor tot sufletul în vânt,
Dar simt cumplit că trupul meu e-o barcă
Cu ancori grele prinsă de pământ.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiul Celui Prea Înalt--Psalm 72

Ca o ploaie
repede de vară
ce cade
pe un pământ cosit
aducând
mireasma aceea proaspătă de iarbă amestecată
cu gingășia picurilor de ploaie
pe care tu însuți îi simți atingându-ți obrajii
și mâinile
așa
va fi împărăția
Pruncului născut în Betleem
de care
se vor teme oamenii
cât va fi soarele
și cât se va mai arăta luna pe pământul pe care El îl va îmbrăca
în prospețime și în neprihănire
căci
cel neprihănit
în zilele Lui va înflori
ca un crin alb ca zăpada într-un câmp de maci roșii
ca flacăra focului
ce arde cu putere într-un miez de noapte neagră
fără lună fără stele
și
va fi belșug de pace
până nu va mai fi lună

El
Fiul Celui Prea Înalt
Domnul domnilor și Împăratul împăraților
va stăpâni
de la Râu până la marginile pământului

și locuitorii pustiei
genunchii și-i vor pleca înaintea Lui
și dușmanii vor linge țărîna
înaintea Ființei Lui
împărații Tarsisului
și ai ostroavelor
ai tuturor insulelor din oceanele planetei
îi vor plăti
biruri

împărații Sebei și Sabei
îi vor aduce fiecare în parte
daruri îmbelșugate
căci toți
împărații pământului se vor închina înaintea Lui
și toate popoarele
îi vor sluji și i se vor închina Lui
căci El va înnoi pământu și-l va face ca un rai
ca o grădină a Edenului
și oamenii în pace îi vor sluji căutându-i neprihănirea
și slava Numelului Lui

da
toți împărații pământului
și toți cei ce vor stăpâni peste popoare
se vor închina înaintea Lui
și toate neamurile îi vor sluji căci mâna Lui va stăpâni
cu putere pe planeta Terra
îmbrăcând întreg pământul cu slava Numelului Lui
și cu propria Lui putere prin care a zidit
și cerul și pământul
și marea și izvoarele de apă
și mersul și gândul
viața și omul


ideea și floarea
privirea și zborul
norii
și vântul

El
va izbăvi pe
săracul care strigă
pe
nenorocitul care n-are ajutor
căci El Însuși
va fi Mântuitor
izbăvindu-i pe cei necăjiți din necazurile lor
și le va împleti viața
cu mulțumirile pe care ei i le vor aduce
cât soarele străluce
căci El
își va întinde mâna
spre cei cu inima curată
ce-i vor sfințenia

va fi
belșug de grâne în țară până pe
vârful munților
și spicele bătute de aripile vântului
se vor clătina ca și copacii din Liban
iar oamenii
vor înflori în orașe și la sate
ca florile de pe câmp înbrăcate în lumina soarelui
și cernute
cu degetele vântului de vară
cu ploaia
ce împrăștie culorile curcubeului
și cu gingășie le așează în fiecare floare
după înțelepciunea Celui Prea Înalt

cât soarele
și umbra așternută în rouă pe iarbă
în floarea de vară
îi va ținea Numele
căci El va întrece orice idee și orice cuvânt
doar
El este Cuvântul Celui Sfânt și Prea Înalt

cât soarele
și umbra așternută în rouă pe iarbă
în floarea de vânt
îi va ținea Numele
și El va înflori lumina
în ochii tuturor oamenilor ce vor trăi
sub stăpânirea Lui aici pe pământ

lumina
Lui
e
adevărata lumină ce
ne luminează
propria noastră lumină
și El
ne așează fericirea
fiecărui pe degete înflorind ființa umană

unii
pe alții
cu El se vor binecuvânta
și toate popoarele
fericit îl vor numi
binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel
El singurul
care face minuni
și semne mari de-ți fură și ochii

și sufletul
și ființa

tot pământul
să se umple de slava Lui
și toate insulele
scăldate de ape mari
și de oceane
să-i cânte slavă și onoare
toate fetele frumose
mai gingașe ca roua câmpului
și ca picurii de ploaie din ploaia repede de vară ce udă
un pământ cosit
surâsul și ciripitul rândunicii
să-i cânte
să-i cânte lumina
și îndurarea Lui cea mare
căci Hristos
e calea și Viața
Lumina și Adevărul
glorie slavă și cinste
Împăratului iubirii
ce va domni pe pământ

poezie de (24 decembrie 2017, Betania Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Rondelul sărutului

Ies aburi din pământul cald
Ca aburii din răsuflare,
Când buzele, în sărutare,
Răsfrânte, se unesc și ard.

Arome vechi de crin și nard,
Iubirea noastră-i o mirare,
Ies aburi din pământul cald,
Ca aburii din răsuflare.

Cad stropi de ploaie cât mai cad,
Îmbrățișează-mă mai tare,
uit tristețile amare
Pe care n-am să le mai rabd...

Ies aburi din pământul cald...

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pământul ne poartă pe umăr

Pământul ne poartă pe umăr.
Ce ușori suntem!... Libelule.
Albinele harnice sunt sătule,
Stupii de zumzet n-apuc să-i mai număr.

Cu must nou umplem ulciorul lunii
După ce bem vinul tare și vechi.
În grădini și-au prins la urechi
Albi zurgălăi zarzării, prunii.

Visul cârtiței e să-și sape o groapă,
Calul doar în vis și în basm zboară.
Nu-ți potolești setea a doua oară
Cu același căuș de apă.

Iubim pașii de fier ai veacului.
Înflorim cerul cu stele și steaguri.
Cu mâinile noastre turnăm în faguri
Dulcea miere a viitorului.

Pământul ne poartă în palmă,
Cu podoabe îi gătim fața.
Plouă peste noi dimineața
Ploaie de lumină, limpede, calmă.

poezie celebră de din volumul: Cântec șoptit (1970)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 10.99 lei.
Nicolae Labiș

Dragostea

Cu ea și mâine-oi hoinări sub soare,
Vom fi noi doi, zburdalnici ori cuminți...
Dar mă mai mulțumesc și astăzi oare
Doar sărutări și-mbrățișări fierbinți?
Ades, în loc cugete, ea râde,
Săruturile-năbușesc idei,
Totuși iubesc, încă iubesc frenetic,
Făptura ei și mersul lin al ei.
De mâine, răsuci-voi tot ce-a fost -
Iubirea va lua drum nou, ori piere.
Sunt sigur, ea va privi ciudat
Și lăcrăma-va, poate, în tăcere.
Îi va fi grea. Și mie-mi va fi greu.
Voi îndura, gândind ce-o să urmeze.
Când urci pe munte, truda ți-o înfrângi
Visând la piscuri, nalte metereze.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar pământul are viață

Cât pământul se-învârtește
Noi vom scrie poezii.
Vom spune că ne hrănește
Cu roadele din câmpii.

El e habitatul nostru.
Jurăm -l păstrăm curat.
Noi aici ne-am aflat rostul
De când Domnul ne-a creat.

În Universul infinit
Doar pământul are viață.
Dumnezeu ne-a dăruit
O planetă cu verdeață.

Pământul e casa noastră.
Este locul ce-am ales.
O planetă mai albastră
Nu găsești în Univers.

În fiecare an, pământul
Are sărbătoarea lui.
Omul, ținând-și cuvântul,
Se-închină pământului.

poezie de (martie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Țăranul e pe câmp

A îmbrățișat pământul
Și l-a sărutat,
Că îi e așezământul
De unde a plecat.

Roua din ceruri coboară,
Aburii ies din pământ,
Și tot ca odinioară
Țăranul e pe câmp.

Vrea ca să înfrunte vântul,
Că el așa e deprins.
Îl va răcori pământul
Când arșița s-a încins.

A făcut un legământ
Pentru veșnicie,
lucre acest pământ
Până cade-n glie.

Are și un jurământ
Către moșii lui,
Că va scoate din pământ
Bogăția rodului.

Iar când pământul îl cheamă
Lasă la copii cuvânt,
De muncă să nu se teamă.
scormonească-n pământ!

în pământ vor găsi
Elixirul vieții.
Astfel vor putea trăi
Precum zorii dimineții.

poezie de (27 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ancuța Morar

Duminica se auzea tot mai trist

aș renunța la mesele lungi
la care oamenii stau față în față
vorbind despre motoare defecte,
scutece, pastile, diete, colivii
vidul cumplit din platou
"strange fruit" cânta billie holiday
și duminica se auzea tot mai trist
mâine va fi mai simplu
dar acum simțim cum nisipul fin
se prelinge nestatornic în palmă
mâine nu ne vom gândi la nimic
dar până atunci unde păstrăm
o pasăre stranie și incomodă
încât, dacă o vom elibera
ne urască pentru totdeauna?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook