Posedat
Când dorm citesc pe cozi de comete
Gândurile celor ce stau ascunși pe planete
Îi văd zâmbind, dansând printre munți,
Cărunți.
Iar unii din ei vorbesc despre Pământ
Iar vorbele lor, ca timpul, dispar în vânt
Ori sunt aruncate de către mândrul Soare,
Pe altare.
Și simt acum că mă privesc cum dorm
Cu a lor corp de umbră, cu chipul lor diform,
Aud cântecul lor, cântat de-un stol de corbi,
Toti orbi.
Iar șerpi ispititori, îmi spun să mă trezesc
Cu glasul lor sâsâitor, mult prea grotesc
Dar voi rămâne în lumea mea din vis,
Precis.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre șerpi
- poezii despre vânt
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre planete
Citate similare
În lumea lor
Există dincolo de orice vizor,
O lume frumoasă, doar a lor
Unde se poate dormi în zbor,
O lume a păsărilor.
E dat de îngeri darul lor,
Un dar ce-l au până când mor
Mereu cu gândul printre nori,
Cântându-i soarelui în zori.
Si vine câte-un anotimp,
Uneori, mult prea din timp
De le alungă-n alte țări,
Peste oceane, peste mări.
Își lasă-n urmă munca lor,
Luând cu ele lumea lor
Și pleacă, cu gândul la noi,
Plângând uitându-se înapoi.
Se duc cu soarele de vară,
În alt tărâm, cu primăvară
Păstrând cu ele amintiri,
Inegalabile trăiri.
Vom fi și noi în gândul lor,
Rămași ascunși, în lumea lor
Purtați prin crânguri neștiute,
În sufletele lor mărunte.
Și vor veni din nou la noi,
Să-și vadă al lor tăcut zăvoi
În stol neîncetat zburând,
Murind pe drum, cu noi in gând.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre gânduri, poezii despre Soare, poezii despre țări, poezii despre îngeri, poezii despre tăcere sau poezii despre suflet
În lumea lor
Frigul se întețește
Trec pe lângă el
Timpul se oprește
Totul e altfel.
Loc prea întunecat
Si unic de fel
Cine-i împărat?
Oare Azrael?
Luna se ascunde
In nori de hârtie
Din pământ se-aud
Șoapte din sicrie.
Preoți la un loc
Din Scripturi citind
Învăluiți cu foc
Crucile aprind.
Morții toți dispar
Tăcerea se-așterne
Vor rămâne doar
Regrete eterne.
Doar in lumea lor
Sufletul devine
Astrul zilelor
In vremea ce vine.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre întuneric, poezii despre zile, poezii despre religie, poezii despre nori sau poezii despre hârtie
Să ne "iubim" parlamentarii...
Îi urmărim aproape în fiecare zi pe sticlă,
Și neam obișnuit cu felul lor de a fi,
Din viața noastră, ei nu pot lipsi o clipă,
Mie teamă că așa va fii până-oi muri.
Nesuferiți, umflați și etalânduși morga,
Sfidând și bunul simț, dar mai ales pe noi,
Stau tolăniți în jilțuri, din piele de Cordoba,
Și dorm, nerușinații, de luni și până joi.
Salariile și le măresc după a lor dorință
Și anual, ca pe ciorapi mașinile își schimbă,
Vorbesc și despre legi atunci când au voință,
Dar rar, că ei dacă nu dorm, se plimbă.
Ne spun, că merg la muncă-în teritoriu,
Și neavând ce face, îi credem pe cuvânt,
Realizăm cum ei ne duc voit în derizoriu,
Iar nouă ne rămâne, să-i înjurăm în gând.
Anticipând intrarea noastră-n Europa mare,
Șiau stabilit ca teritorii Roma sau Parisul,
Și atunci, desigur, doar pentru acomodare,
Ei trec pe acolo primii asumânduși riscul.
Noi le plătim, că ei nu-și pot permite,
Să strice din dolarii ceau strâns așa ușor,
Se străduiesc chiar note fabuloase să achite,
E vorba doar de averea țării și nu de banii lor.
În țara noastră lumea empărțită-n două,
Și asta sigur, doar din vina acestor șarlatani,
Majoritatea care sunt săraci, asemeni nouă,
Și clasa lor, adică a celor cu mulți bani.
Să iubim parlamentarii am ziso eu în titlu,
Dar sunt sigur că nimeni ideea nu va agrea,
Cred că ați înțeles ușor că sunt un hâtru
Și căi înjur de fapt, însă în sinea mea.
poezie de Paul Constantin (8 octombrie 2006)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bani, poezii despre vinovăție, poezii despre viață, poezii despre sărăcie, poezii despre schimbare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Parfum divin
Privind, spre răsărit în noapte
Îți simt al Tău, parfum divin
Te-aud, cum îmi vorbești în soapte,
Aud îngeri, cântându-ți lin.
Iar pe Pământ, îti cântă greieri
Un cântec vechi, dar prea nostalgic
Aș vrea cu mine să cutreieri,
Să-mi mai arăți acel loc magic.
Pe-un camp de flori mi-ai apărut
Flori, fără vre-un parfum anume,
Le-ai oferit miros placut,
Strigându-le pe a lor nume.
M-ai dus către un lac întins
Din urma cântând, venea alaiul
Când mana Ta lin l-a atins,
În el s-a oglindit tot raiul.
Când ai plecat iar către cer,
Mi-ai spus că sufletul nu moare
Să cred în Tine, să nu pier
Spre zările fără de soare.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre noapte sau poezii despre greieri
Observatorul
Timpul își varsă nepăsarea în secunde odioase
Peste munți, peste văi, peste veacuri...
S-a pogorât pecetea nedreptății.
Iar eu, eu sunt observatorul.
Și văd scheleții soldaților răpuși în tranșee
Cum aleargă înainte la ordinul căpitanului lor,
Neștiind că ei sunt morți de glonțul timpului.
Armele lor mâncate de rugină
Sunt artefacte pironite în adâncul vremilor
Și-n loc de foc, ele tușesc scântei de noapte.
Și se aud șoapte...
E glasul celor ce-au murit luptând întru dreptate,
Cu fața către timp, cu gurile-nsetate...
Zbiară speranța în toți cei morți:
Noi vrem dreptate!
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre secunde, poezii despre mâncare, poezii despre munți, poezii despre foc sau poezii despre dreptate
Vițeii cei răi
Mă uit în ZF.
Îl detest,
Dar e despre bani și căile lor misterioase,
așa că-l citesc.
Vreau să aflu starea vremurilor.
De fiecare dată, dau peste oameni la costum
Durdulii, rotofei, rumeni ca niște porci la proțap,
Vițeii cei răi,
Zâmbind triumfător din costumele lor scumpe
Ca și când au aflat secretul vieții.
Sunt atât de plini de ei,
Plini de bullshit,
În pozele lor aprobate de PR
În birourile lor de mucava
Dând lecții despre cum să reușești
în an-tre-pre-no-ri-at.
E o competiție de mâncat rahat
Și oamenii din ZF sunt campioni olimpici
poezie de Teodor Burnar din Nu voi fi niciodată ce vreți (iunie 2022)
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sport, poezii despre secrete, poezii despre porci, poezii despre lecții, poezii despre lectură, poezii despre fotografie sau lecții de engleză
Peste sufletu-mi cărunt
Sunt aici
și mai tresar,
când se-nchid, pe umbre, stele,
mă mai leg
de câte pot...
printre gândurile mele.
Tot mai duc
și tot mai car,
viața-n firul ei subțire,
și ca sprijin,
drept toiag,
folosesc o amintire.
Au trecut
prea multe veri
peste iernile din toamne,
m-a durut
pustiul lor
și mă rog la tine, Doamne,
vreau copiii
să-i mai văd,
cât îmi este incă bine.
Pune-un gând
în gândul lor
să mai treacă pe la mine.
Timpul mult
prea nemilos,
când îi ia și când îi lasă,
n-am o vorbă
cui să-i spun,
bolul singur de pe masă
îmi vorbește
fără grai,
fără grai se-aude-n toate,
tot încerc,
încerc să uit,
mamă sunt și nu se poate.
Mai aud
curgând prin ploi
câte-o lacrimă tăcută,
dorul ei
de dorul lor,
când obrazul îmi sărută.
Mai aud
cum nu mai sunt.
poarta, veșnic, încuiată,
peste
sufletu-mi cărunt
s-a uscat tăcerea toată.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre toamnă, poezii despre sărut sau poezii despre ploaie
Iarbă, frunze, în sânge
Dor de somn pe iarbă, sub un soare blând,
strigă și mă cheamă la el să ajung
Să simt iar covorul, verde ciufulit,
să îmi piară dorul de-a fi fericit
Dor de somn pe frunze, întinse la umbră,
sub a lor surate agățate încă
Mi-e dor de pădure și mi-e dor de câmp,
mi-e dor de izvorul țâșnind din pământ
Dor de somn pe iarbă, oriunde pe câmp,
dor de somn pe frunze sub un pom bătrân
Să simt iar parfumuri, de pământ și flori,
umplându-mi plămânii limpezimea lor
Dor rămas în sânge și în carnea mea,
dor de a fi liber și de-a alerga
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dor
- poezii despre verde
- poezii despre sânge
- poezii despre păduri
- poezii despre libertate
- poezii despre frunze
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
Ionic
Faptul că le-am dărâmat statuile,
că i-am alungat din templele lor,
nu înseamnă deloc că zeii sunt morți.
O, pământ al Ioniei, ei încă te iubesc,
sufletele lor îți păstrează încă amintirea!
Când zorii unei zile de august se trezesc deasupra ta,
aerul este impregnat cu viața lor,
iar din când în când o tânără figură eterică,
indistinctă, într-o fluturare rapidă,
planează deasupra dealurilor tale.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre tinerețe, poezii despre sculptură sau poezii despre iubire
Când se întâlnesc bucătăresele, vorbesc despre domnii lor, iar când se întâlnesc autorii germani, vorbesc despre editorii lor.
citat celebru din Heinrich Heine
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate de Heinrich Heine despre vorbire, citate despre Germania sau citate de Heinrich Heine despre Germania
UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALȚII E STAREA LOR NATURALĂ (E-G)
Unii se străduiesc să fie echilibrați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie echitabili, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie educați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie eleganți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie elevați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie elocvenți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie emancipați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie eroi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie erudiți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie evlavioși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fermecători, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fermi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fideli, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie filantropi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fini, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie franci, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie frumoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie galanți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie generoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie geniali, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie gingași, la alții e starea lor naturală.
George Budoi în Unii se străduiesc..., la alții e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre genialitate, citate despre generozitate, citate despre frumusețe, citate despre fidelitate sau citate despre eroism
Sunt un copil
Sunt un copil!
Nu-mi distrugeți copilăria!
În lumea mea sunt îngeri cu aripi de catifea
Și stelele au culoarea curcubeului...
E drept că dorm cu ursulețul de pluș
Pe care bunica mi l-a dăruit
Să mă protejeze de lacrimi.
E drept că dorm cu broscoiul fermecat
Și maimuțica de blană,
Dar ele sunt parte a copilăriei
De care nu mă voi despărți în veci.
În lumea mea, florile au nectar de vise
Și fluturii se înalță spre Dumnezeu,
Aducându-ne pe pământ, Duhul Sfânt.
Copiii îl au pe Dumnezeu în sufletul lor!
De aceea sunt și voi rămâne copil!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre urși, poezii despre stele sau poezii despre sfințenie
Romanță
Când becurile-n parc s-aprind
Iar luna plină le zâmbește,
Îndrăgostiții pe alei
Își spun a dragostei poveste.
La un copac cu frunză plină,
În umbra lui ei se opresc,
Se-mbrățișează fără milă
Și în tăcerea lor vorbesc.
Își spun cuvinte neauzite,
Simțite în adâncul lor.
Cu mângâieri nemărginite
Sporesc al dragostei fior.
Dar ani trec. Și trec de-a valma.
Iar dragostele se repet'.
De-o dată se trezesc: e toamna!
Și-atunci încearcă un regret.
Regretă tot ce-a fost în viață:
Iubire, dragoste, fior,
Că n-au știut să prețuiască,
Ce le-a fost dat să fie a lor.
*
* *
Voi tineri ce m-ați ascultat,
Nu așteptați vremea să treacă.
Luați din viață când vi-i dat,
Că cea trecut, n-o să se-ntoarcă.
poezie de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre trecut
Blestemul stelelor
Pe țărmul lor, străin de odisei,
Departe de a lumilor privire,
Trăiau, se-nțelegeau erau doar ei
Și își creșteau urmașii cu iubire.
Privind spre stele, nu știau decât
Că noaptea, sus pe cer, când e senin,
Apar, mai strălucesc, mai cad... și-atât,
Căci Soarele-i stăpânitor deplin
Și îi iubeau lumina, iar căldura
O așteptau din mângâieri de rază
În zori de zi, când le-atingea făptura
Ca zâmbetul ce,-ades, te luminează.
Iar Luna... da, a Soarelui pereche,
Cu razele-i de noapte, argintii,
Era și ea, în lumea lor străveche,
Iubită-n înserările târzii.
Știau ei, lupii: hărțile din stele
Au ajutat străini, pe bărci imense,
La țărmul lor să își coboare vele
În căutări de jaf și recompense,
Iar lumea lor nu a mai fost la fel,
Dar n-au uitat de Soare și de Lună,
Iar stele, strălucind pe ceru-acel,
Nu pot, iubirea lor, să o supună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre uitare sau poezii despre seară
Dunărea și Oltul
Dunărea vorbea cu Oltul:
Tu, copile drag al meu,
Zbuciumat tu vii la vale
Tulbure mereu
Plouă mult la voi la munte,
Sate și câmpii de-neci,
Ori ți-e firea ta de-a rupe
Maluri pe-unde treci?
Rup și maluri câteodată
Și fac holdele de pier,
Iar când plouă mult la munte
Cap de om eu cer.
Dar nu-i asta, maică sfântă,
Nu de asta-s tulburat,
Ci de câte văd mi-e milă,
Maică, și-i păcat!
Tu, pe unde-alergi prin lume,
Vezi și țări și munți frumoși,
Neamuri ce-și vorbesc ferice
Graiul din strămoși.
Toate laudă pe Domnul,
Libere-a trăi cum vor,
Vesele fiind de viața
Și de soarta lor.
Vezi și-aici poporul nostru
Cel din veac adus pe-aici,
Sprintene și mândre fete
Și flăcăi voinici.
Și ți-e dragă țara asta
De români, căci te iubesc
Dar tu nu cunoști de-a-ntregul
Neamul românesc!
Eu de unde vin, mâhnitul,
Furios spre șes scobor,
Căci de unde vin, e spaimă.
Groază și fior.
Tot români sunt și pe-acolo,
Neam din veac pe-aici adus,
Dar pe gâtul lor și astăzi
Jugul este pus.
Ei n-au voie să-și vorbească
Graiul strămoșesc ce-l au,
Iar în coasta lor de-a pururi
Sulițele stau.
Sfânta libertate este
Nume gol pe-al lor pământ:
Cei nedrepți sunt cei puternici,
Singuri au cuvânt!
Ah, de mila lor eu, maică,
Vin așa de tulburat,
Și de ciudă pe dușmanii
Cei ce l-au călcat.
Iar de-nec și mal și oameni,
Nu mai știu ce fac nici eu
Că mă simt de-atâta jale
Tulbure mereu!
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre România sau poezii despre spaimă
UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALȚII E STAREA LOR NATURALĂ (Cu-D)
Unii se străduiesc să fie cucernici, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie culți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cumpătați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie curajoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie curați sufletește, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cutezători, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cuviincioși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cuvioși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie darnici, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie dârzi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie decenți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie delicați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie demni, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie deștepți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie dibaci, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie distincți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie drepți, la alții e starea lor naturală.
George Budoi în Unii se străduiesc..., la alții e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inteligență, citate despre delicatețe, citate despre curățenie, citate despre curaj sau citate despre bunele maniere
Unii români își urăsc țara lor mai rău și mai cumplit decât străinii. O privesc ca un exil, ca o supărătoare condiție a existenței lor... ei sunt - cum spun înșiși români de naștere, francezi de inimă - și dacă Franța le-ar procura semidocților noștri avantajele pe care li-l dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de mult... cu toții!
citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre Franța, citate despre țări, citate despre patrie, citate despre naștere, citate despre inimă, citate despre existență, citate despre emigrație sau citate despre România
UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALȚII E STAREA LOR NATURALĂ (Pr-R)
Unii se străduiesc să fie precauți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să prețuiască binele, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie pricepuți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie prietenoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie profunzi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie prudenți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie pudici, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie puri, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rafinați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie raționali, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie răbdători, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie respectuoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să dovedească responsabilitate, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rezistenți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rezonabili, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rușinoși, la alții e starea lor naturală.
George Budoi în Unii se străduiesc..., la alții e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prudență, citate despre rușine, citate despre responsabilitate sau citate despre respect
Rătăcitor
Prin frunze îmbătrânite pășesc
Prin ramuri, prin flori făr' de parfum
Peste ținutul strămoșesc
Privesc plângând și-apoi dispar în fum
De-ar ști cei ce-au plecat în alta lume
Că iarăși pleacă paseri, dispar în zări
Că iar privește soarele de după culme
Și iar pornesc furtunile pe mări.
Dar poate îi înștiințează îngeri
Și le oferă-n dar parfumuri de gutui
Să nu piară chinuiți în veșnicile plângeri
Să nu conteze pe mila nimănui.
Când am murit cădea frunza din codri
Iar paseri plecau lăsându-mă stingher
Îmi amintesc și-acum cum trecea clipa
Acum sunt spirit și clipele nu pier.
Și-așa vor trece ani de-a rândul
În lumea mea doar veacuri ca un gând
Prin ramuri ude voi sta așteptându-l
Pe-al meu părinte ce-l văd mereu plângând.
poezie de Alin Ojog (18 noiembrie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre gutui sau poezii despre fum
Albăstrelele
Printre galbenele spice albăstrele mândre cresc
Și-n a dimineții farmec soarele cu drag privesc;
Fermecați de-a lor privire și cuprinși de-un tainic dor,
Mii de fluturi pe câmpie s-au lăsat din al lor zbor.
Prin frunzișul des și verde se aud frumoase cânturi
Fluturașii stau și-ascultă legănați de blonde vânturi
Lângă flori o zi de vară o petrec în desfătări
Și-a lor dragoste de-o clipă ei le-o spun prin sărutări!
Însă iată, noaptea vine cu-a ei ceasuri de tăcere;
Fluturașii cu-a lor jocuri s-au tot dus ca ș-o părere,
Păsările nu mai cântă și fumoasele-albăstrele,
Dup-o zi de fericire, rămân iarași singurele.
poezie clasică de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi, poezii despre albăstrele, poezii despre păsări sau poezii despre păr blond