Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pasărea albastră

am în piept o pasăre albastră care
vrea să iasă
dar eu sunt prea sever cu ea,
îi spun, stai acolo, nu voi permite
nimănui să te
vadă.
am în piept o pasăre albastră care
vrea să iasă
dar eu îi torn whisky pe pene și inhalez
fum de țigară,
iar prostituatele și barmanii
și băcanii
nu vor știi vreodată
de existența ei
interioară.

am în piept o pasăre albastră care
vrea să iasă
dar eu sunt prea sever cu ea,
îi spun,
șezi blând, vrei să-mi complici
existența?
vrei să mă pui în
dificultate?
vrei să îmi sabotezi vânzările de carte
în Europa?
am în piept o pasăre albastră care
vrea să iasă
dar eu sunt prea deștept, o las să zburde
câteodată noaptea
când toată lumea doarme.
îi spun, știu că ești acolo,
prin urmare nu fi
tristă.
apoi o pun la loc,
dar ea mai cântă puțin
acolo înăuntru, nu am lăsat-o chiar
să piară
și dormim împreună
așa
cu înțelegerea noastră
secretă
și este suficient de emoționant pentru
a face un bărbat
să lăcrimeze, dar eu nu
lăcrimez, dar
tu?

poezie clasică de , traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil originalul în limba engleză.
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă și portugheză.
cumpărăturiCartea "The Pleasures of the Damned: Poems 1951-1993 Paperback" de Charles Bukowski este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.99- 41.99 lei.

Citate similare

Pasăre fericită

în inima mea este o pasăre fericită care
vrea să iasă în lume
dar eu sunt prea dur pentru ea,
îi spun, stai acolo, n-am de gând
să las pe nimeni să te
vadă.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Oana Pellea

Sunt toate acolo. Sunt acolo, în carnea mea, în durerea mea, în retina și sângele meu. Rămân acolo. Dacă vor vrea să iasă vreodată, vor ieși... Amintirile astea sunt ca niște animale speriate... Le e frică să iasă la lumină... Stau acolo, în beznă, și se hrănesc din mine.

în Jurnal 2003-2009
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Jurnal 2003-2009" de Oana Pellea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -32.00- 16.00 lei.
Vladimir Potlog

Ce este un dor

Ce e o pasăre în zbor?
E un dor, un dor călător.
Ce e un țăran care își lucrează cu dragoste al său ogor?
E un om de viață iubitor.
Ce e o stea fără de nume?
E o minune care călăuzește
Un om bun prin lume.
Ce e un pom roditor?
E ca un copil plin de dragoste și amor.
Ce este un val de mare?
E un dar de la zei
Pentru cineva care vrea să iasă în largul ei.
Ce e un dor pentru omul care este muritor?
E o pasăre care să avântă mereu în zbor.

poezie de (31 decembrie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Privește-mă

micuță pasăre rănită
privește-, nu-ți fie frică
maiun pas spre mine doar
ți-am pus destinul într-un zar
dar am trișat dorind să iasă
doar cifrele cu șase-șase

ascunsă-n mărul despuiat
de flori.... cu fructe încărcat
tu ești o pasăre măiastră
și vocea ți-e dumnezeiască
îmi cânți, ascult și mult doare
nu eu îți sunt rază de soare
dar te ajut așa cum pot
iubita mea fără noroc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi pare rău

Îmi pare rău că nu-s cum vrei
Nici tu nu ești cum aș vrea eu
Așa că mi-am propus mereu
Să fiu cum simt, că vrei - nu vrei...

Nu pot fiu eu altcumva
C-așa-mi cere vreun protocol
Dacă-i așa, vă zic: parol,
Dar eu mă duc altundeva...

Sunt altcumva decât vor mulți
Și asta nu-i problema mea
Să fie ei oricum vor vrea
Eu sunt cum sunt, de vrei s-asculți...

Sunt cum doresc, și-oi fi mereu
Cum inima-mi o vrea să fiu,
Și să mă schimb e prea târziu.
Îmi pare rău, da' ăsta-s eu!

poezie de din Facebook, 18 noiembrie 2018 (18 noiembrie 2018)
Adăugat de Petrică ConceatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Raymond Barone: Bine, Robert, vrei să știi care sunt avantajele căsătoriei? Fie... Iată... Hmm... Bine! Uite! Știu! Știi când adormi și ți se oprește respirația? Când ești căsătorit, e mereu cineva acolo care să te aducă înapoi la viață... Nu e un exemplu bun. Așa...
Robert Barone: Ray...
Raymond Barone: Gata! Mă descurc! Uite, vrei să știi cum e căsnicia cu adevărat? Fie. Te trezești - ea este acolo. Te întorci de la muncă - ea este acolo. Adormi - ea este acolo. Iei cina - ea este acolo. Înțelegi? Adică, știu că sună ca un lucru rău. Dar nu este. (își pune mâna pe umărul Debrei) Nu, nu și dacă ea este persoana potrivită. (pauză)
Frank Barone: Aș vrea un minut să te contrazic.

replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta StroieSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Andreea Văduva

Adio-ți spun, dar...

Adio-ți spun, dar știi prea bine,
sunt minciuni, sunt vorbe-n vânt,
Oriunde pleci rămâi cu mine,
Chiar și la capăt de pământ...

În amintiri am să-ți găsesc,
Ochii și privirea-aceea,
Deși n-o să-ți mai zăresc,
Pașii-ți, străbătând aleea...

În poze vechi din vechi albume,
Totu-i la fel, nimic schimbat,
De-ar ști Trecutul, multe-ar spune,
Și te-ar certa m-ai uitat...

Prin suflet tot o să te plimbi,
Chiar dacă pleci cu tot, cu toate,
Asta nu poți ca s-o schimbi,
Asta? Nimenea nu poate...

Adio-ți spun, dar tare-aș vrea,
Să-ți amintești dorul și dragul,
M-aș face zid la ușa mea,
te opresc, să nu-mi treci pragul...

Dar cine-s eu să-ți stau în cale?
O oarecare, vrei să spui?
Deciziile sunt ale tale,
Deși le plâng cu stropi căprui...

Degeaba pleci, căci amintirea,
Rămâne-n inimă etern,
Tot ce ești tu, visul, iubirea,
Îmi sunt cicatrici pe stern...

Adio-ți spun, dar știi prea bine,
M-aș face zid la ușa mea,
mai rămâi, rămâi cu mine,
Adio-ți spun, dar... nu pleca!

poezie de din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am trecut și eu pe acolo.... Când ești pierdut în durere ca într-o adevărată pădure, nu-ți poți imagina ai putea vreodată să găsești drumul care te duce afară, către un loc mai bun. Dar, dacă cineva te poate asigura că și el a trecut prin acel loc și a reușit să iasă de acolo, lucrul acesta poate aduce câteodată un strop de speranță.

în Mănâncă, roagă-te, iubește (2006)
Adăugat de CezaraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Signature of All Things Paperback" de Elizabeth Gilbert este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.99- 42.32 lei.
Wallace Stevens

Omul cu chitara albastră (extras I, VI)

I
Un om aplecat peste chitara lui,
Un meseriaș ca atâția alții. Ziua era verde.

Ei au spus: "N-ai chitară ca a noastră,
Nu cânți faptele cum sunt".

Omul a răspuns, " Da, cu o chitară-albastră
Toate-s altfel când eu cânt."

I-au mai spus," Tu cântă, trebuie,
O melodie de dincolo de noi, dar, totuși,

Care-arată lucrurile cum sunt ele-n viață noastră,
Hai, cântă, te rugăm, la chitara ta albastră."

VI

O melodie de dincolo de lumea noastră,
Dar în care să fim noi, neschimbați de chitara ta albastră;

Prezenți în melodie, dar într-un spațiu cu-alte legi,
Diferit, dar noi aceeași – locul altul, înțelegi?

Un teritoriu unde lucrurile sunt cum se văd,
Doar teritoriul e schimbat de chitara ta albastră

Și plasat astfel încât, dincolo de-orice schimbare,
Este perceput în atmosfera lui finală

Și în momentul lui final, în felul-n care
Conștiința artei se îndreaptă spre final când

Gândirea zeului este rouă-înfrigurată,
Iar spațiul însuși îi devine melodie. Chitara-albastră

Se transformă în locul lucrurilor cum sunt ele-n viața noastră,
Creația-înțelesurilor din chitara cea albastră.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "The Necessary Angel: Essays on Reality and the Imagination Paperback" de Wallace Stevens este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.
Adi Conțu

Sunt eu, sărutul

Sunt vorbe ce nu vrei să spun,
Cuvinte ce nu vreau s-ascult,
Sunt clipe ce nu vreau s-adun
Și amintiri ce-au fost demult.

Sunt lacrimi care nu mai curg
Peste obrajii mult prea seci,
Uscați de vântul din amurg,
Când tu de lângă mine pleci.

Sunt zâmbet dulce când revii,
Atingeri care le aștept,
Sunt toate câte le mai știi
Atunci când tu mă strângi la piept.

Sunt sânul meu în palma ta,
Ce te așteaptă neîncetat,
Sunt eu, sărutul ce te vrea,
Ascuns la mine în oftat.

~Adi Conțu~

poezie de (11 august 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu cred decât

Nu cred că o să iasă ceva extraordinar,
Pe sfera acesta albastră bântuită de neliniști,
Cum nu cred că lumea este veșnică,
Cel puțin în actuala formă atât de volatilă și incertă,
Dar,
Cred visele,
Oricât de nebunești și fantasmagorice ar fi ele,
Uneori, chiar pot se pot împlini
Și deveni realitate.
Într-o lume în care aproape fiecare nimic,
Vrea cucerească celelalte nimicuri
Și devină un stăpân de nimic,
Fiecare e liber creadă în steaua lui sortită,
Sperând va putea vreodată să o atingă.
Nu cred în glasuri profetice și anoste,
Ce propovăduiesc sfârșitul sfânt,
Distrugerea de va veni,
E mult, mult mai perfidă,
O știu prea bine căci...
Este în noi,
Cei ce vrem cucerim nimicul.

Nu cred decât în mine și în Cel de Sus
Și sunt convins că este de ajuns!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Janet Nică

Regresie progresivă

Ca semn viața este grea,
Ducând atâtea griji în spate,
Acum, pensionar, aș vrea
Să fac, din nou, o facultate.

Cum, prin destin, se schimbă toate
Și-n gând apare curcubeul,
Acuma, după facultate,
vrea să fac, normal, liceul.

A progresat modernul ev,
Dar multe sunt de mântuială,
Și-aș vrea să fiu, din nou, elev,
La școala zis gimnazială.

Târziu detot am înțeles
Că legea lumii este teama
Și, copleșit de-atâta stres,
M-aș vrea, pe veci, la piept, la mama.

Dar mama nu-i, s-a dus și basta,
Acolo unde nu-i lumină
Și, cum ceartă-ades, nevasta,
La piept, ține... o vecină!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Dumitru Sârghie

De ce-ai mai sta, când ești de mult plecat

Totuna sunt veninul și dulceața,
Chiar binele și răul par la fel,
Ești conformist și, totuși, ești rebel
Plângând, tu râzi; așa îți trece viața...

Răspunzi cu "Da!", deși ai spune "Nu!",
Rămâi pe loc, când tu dorești fugi,
Și-oricât de sincer pari, minciuni îndrugi,
Căci, vai!, tu singur nu mai ești chiar tu.

Tu furi și-apoi, căit, tu dăruiești,
Ai vrea să urli, dar îți place mut,
Ai câștigat și, totuși, ai pierdut,
Pretinzi dreptate, deși drept nu ești!

Ești prea bogat, dar fără căpătâi,
Iubești săracii; de fapt, îi subjugi,
Ateu fiind, faci la icoane rugi,
Ai vrea să pleci din gașcă, dar rămâi...

Prea ești deștept, când proștii te-nconjoară,
Și familist, când de la dame vii,
Faci fapte bune, doar când faci prostii,
Ești înăuntru, doar când ești... afară.

Ești extremist, când vrei să fii de centru,
Tu, om de dreapta, ești de stânga - vai!,
E ca și cum în Iad ai fi în Rai,
Ești "contra", mai întâi, și apoi "pentru".

De ce-ai mai sta, când ești de mult plecat?
Nimeni nu vrea de tine să mai știe,
Doar Dumnezeu, se pare, te-a iertat
Și vrea să te redea pe tine ție!

poezie de din săptămânalul "Linia întâi" (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Nicu PetriaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Sonetul 20

Îmi pare -s mai bun de ceva vreme
Decât am fost în toată existența,
Dar poate este încă prea devreme
spun că-n mine mi-am găsit esența.
Și poate -i o simplă amăgire,
Iar lumea încă strâns ține-n gheare
Ori poate sunt mai îndrăzneț din fire
Și fiind mic, aș vrea să mă dau mare.
Dar dacă zic -s bun nu e trufie,
Căci cum sunt alții, chiar nu mă privește,
Ci știu că am avut vicii o mie
Și-acum în mine floarea înflorește.

Oricine este bun de la Natură,
Dar diamantul e îngropat în zgură.

poezie de (28 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elena Bulancea

vrea...

vrea să spun c-a venit toamna
Dar arde soarele cumplit...
Doar anii mei intrați în toamnă,
M-apasă greu, și-am obosit.

vrea să spun că-mi este bine
Dar multe răni acum dor,
Prea des ajung lupt cu mine
Dar și câștig, de multe ori.

vrea să spun că nu iubesc
Dar aș minți, și nu se cade.
Iubesc nespus și peste sens
Și parcă sufletul arde.

Căci viața noastră e așa
Cum Dumnezeu ne-a hărăzit,
O cruce avem ca purtăm,
Și un destin de împlinit.

Nimic nu este întâmplător,
Așa cum e, viața-i frumoasă
Aici e locul unde "crești"
Și doar aici te simți acasă.

în Personală (1 august 2020)
Adăugat de Elena BulanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

+

are un tatuaj cu bukowski și o "pasăre albastră"
pe burtă. își părăsește cârdul de ciute gestante.
nu știe dacă vrea să te cunoască.
pe trunchiul unui copac îi agăți în cuie coarnele
căzute și găsite pe calea ferată.
care separă perdeaua forestieră anonimă și înfricosătoare.
unde înveți aștepți cu o sticlă plină de whisky în mână.

poezie de
Adăugat de +Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inconștiență, poate!

Oriunde ești să știi că nu-ți e bine
chiar dacă ai impresia -ți e,
degeaba fugi fugind mereu de tine
și vrei să fii doar ceea ce nu ești

Acum iar plouă, ploaia vrea să-ți spună
c-așa va fi în toamna de argint,
singurătatea a-nceput doară
iar cei din jur zâmbesc și iar te mint

Poate ai vrea să te întorci în timpuri
acolo unde ai simțit că ești,
păcatele prea multe sunt cu tine
și nu-ți dau voie să te mai iubești

Nu te găsești în lumea asta oarbă,
cauți fără să știi ce vrei să cauți,
o lacrimă din ochi ar vrea să-ți cadă
și nu o lași să vadă clarități

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Luci...
Lucian: Ah, Lia... Scuză-, te-am lăsat singură cu ai mei; sper că nu sunt prea cicălitori.
Lia: Nu, deloc; sunt foarte drăguți, dar... Văd că ești cam ocupat și am să înțeleg dacă nu mă poți conduce până acasă, darvrea să plec; nu mai pot întârzia.
Lucian: Poftim?! Nu, cum pleci singură?! Ți-am spus că o să te conduc până acasă, deci exact așa se va întâmpla. Am să te rog doar să mai aștepți; nu durează mult, mai am doar puțin de lucru aici. Știu părinții tăi te așteaptă, dar sper să nu fie prea îngrijorați dacă o să mai întârzii nițeluș.
Lia: Nu, nu sunt îngrijorați; ei mă știu în siguranță, cu body-guarzii aceia.
Lucian: Body-guarzii; aceia de care te-am scăpat în seara asta... Lasă, că și cu mine ești în siguranță.
Lia: Nu -ndoiesc de acest lucru, dar...
Lucian: Te rog, așteaptă- numai puțin, dincolo; doar nu sunt chiar atât de îngrozitori ai mei, încât să vrei să pleci de acolo.
Lia: Ah, nu... Bine, am să te mai aștept puțin.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O iubește cu pasiune, dar nu i-o spune. O dorește, dar îi refuză încăpățânat avansurile. O urmărește pas cu pas, dar ea nu știe. O crede unică în lume, dar traiește lângă o alta. Nu vrea să-și rateze marea dragoste a vieții. Nu vrea să cadă în rutină. Nu vrea să fie ca părinții lui. Joacă un rol. E idealist. Ce poate să iasă din viața unui tânăr atât de contradictoriu?

în Fanfan (2008)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un bucium sună departe

O umbră în fața ușii mele adastă,
Îi văd chipul în seara albastră,
Cu degetul pe buze cum adastă.

Încerc strig – vocea mi se-neacă-n piept,
Încerc strig. Aș vrea să mă deștept.
Deși nu visez, parcă aș vrea să mă deștept.

Liniștea e atât de cumplită peste tot,
Aș striga, m-aș ridica, dar nu pot,
Aș izgoni cumplita umbră, dar nu pot.

Și ochii mei se pătrund de trista-i față,
Și ochii mei se îneacă în trista-i față,
Și încetul cu încetul înfășoară ca-ntr-o ceață.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook