După cincizeci de ani
Casa-i goală, iar inima bătrână și plină
De umbre și ecouri care nu fac decât să amăgească;
Nu-i nimeni s-o salveze, dar ea-ncearcă să-mpletească
Cu degete oarbe plase care nu au cum să țină.
Odinioară toți bărbații întindeau mâinile spre ea
Se-îngrămădeau ca porumbeii să ciuguleasc-o desmierdare:
Ar fi putut avea câte-o coroană pentru fiecare
Fir de păr și pe fiecare deget o nestemată ca o stea.
Oglinzile sunt martore, acolo ea a crescut și a trăit
În vise din alte vise, care i-au împrumutat
Grația, încoronată cu păr mătăsos, bogat.
Cu inima legată, cu ochii aplecați smerit
Și orbi, el îi simte prezența ca pe-o mireasmă și un clei,
Iar ea-l ține trup și suflet în capcana ei.
poezie de William Faulkner, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre degete
- poezii despre încoronare
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre smerenie
- poezii despre salvare
Citate similare
Inima mea n-o vei avea
câte inimi roze
frumoase ai tu iubite?
dacă la fiecare drum fugar
prin lumea misterioasă a unei femei
în lumea ei de sfințită stea
te mai înțeapă câte-o inimă?
inima mea frumoasă de pădure de vise
din spinare de fragedă stea
n-o ai, vor fi alte veri absente
și goale de mine, alte eternități
e inimă de rană stelară
n-o ai, n-o vei avea.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre vară
- poezii despre trandafiri
- poezii despre roz
- poezii despre păduri
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Fiecare zi e un scenariu de vise
De când te-am întâlnit femeie,
inima mea e ocuptă cu dragoste
și așteptările se înmulțesc mereu
ca ierburile primăvara.
Fiecare zi e un scenariu de vise
pe care le rup din gânduri și le contest
cu fiecare clipă care-mi încearcă instinctul
ori fug de culorile alb negru.
Ceva minunat mă ispitește prin trup
de pornesc să ajung la negrăitele cuvinte,
să-mi creeze starea de cântec și dans
în care formele-i desenează mișcarea.
Nu știu ce s-ar întâmpla fără tine iubito,
tu ești lumina prin care pășesc
spre orizontul care merge odată cu noi,
dar nu ne grăbim, vrem mai întâi să trăim
întreaga poveste.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre primăvară, poezii despre negru, poezii despre muzică, poezii despre mișcare sau poezii despre instinct
Plase de cuvinte
Inchis intr-o călimară
Intr-o lume de vise
Interzise și proscrise
Caut să le dau glas, cuvinte
Dar le aud prin ecouri
Scrijelite de stilouri
Ce stau ca niște plase
Pe alte file intinse
Să inhațe răpitoare
Din marea de cerneală
Orice pare strălucire
Pentru a lor preamărire...
Apoi ca niste rechini
Sfâșie pe acei delfini
Care vor să rupă plase
Ce vânează din cuvinte...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânătoare, poezii despre interdicții, poezii despre delfini sau poezii despre cuvinte
Navele pe care-a navigat odinioară
Navele pe care-a navigat odinioară,
Când sângele-i era tânăr și fierbinte,
Sunt abandonate azi, epave de ocară,
Numele lor fiind șters demult din minte;
Ele-aduceau lână și grâu din Australia,
Ceai și iută, străbătând mii de mile,
Titania-nălțându-și înaltă și zveltă talia
Și mândra Thermophylae;
Alpii-nfrigurați, cu zăpezi permanente,
Îi sunt cunoscuți de ani și ani;
La fel, navele rapide și navele lente,
Navele cele mici și navele mari.
A văzut statuile regilor din fir în păr
Și bustul fiecărei regine bătrânul corăbier,
Toți dragonii verzi și,-ntr-adevăr,
Pe fiecare șeic arab sau cavaler...
Ultimul trandafir părăsește, iată, cerul,
Briza fluviului se-abate-nfiorând plămânii;
Iar el cu ochii slăbiți de gerul
Vârstei visează, cum fac de altfel toți bătrânii;
Cu pipa între buze, în tăcerea mare,
Visează călătorind prin al timpului tunel
Pe niște nave frumoase și pierdute pe care
Astăzi nu le mai vede decât el.
poezie de Cicely Fox Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre monarhie, poezii despre ger, poezii despre bătrânețe, poezii despre înălțime, poezii despre zăpadă, poezii despre vârstă sau poezii despre viteză
Vise înaripate
Lăsați visele să zboare,
Să treacă dincolo de ușa zăvorâtă.
Sâ ajungă dincolo de nori,
În alte țări din alte galaxii
Și să se-ntoarcă pe pământ,
Cu îngerii din cer
Căci poate că în astă lume,
Dură și reală,
Este nevoie de -o lume ilustrată, inventată,
În care bocancii minții să-ți fie schiuri spre Univers.
Și din șireturi să faci corzi,
Spre a te cățări până la stele,
Să faci un leagăn unde să pui flori de vise,
Pe care să le-arunci spre Soare...
Hai, visează la dragostea construită în doi.
Visează și ai să vezi
Cum inima nu-ți va mai fi prizonieră.
Fă-o regină și dă-i dreptul de a alege!
Te rog din suflet, omule! Eu trebuie să plec....
Până mă voi întoarce visează!
Cheia fericirii o are fiecare din noi.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre îngeri, poezii despre încălțăminte, poezii despre stele, poezii despre schi sau poezii despre nori
Secretă odă
Spectaculoasă încheiere
A dansului, și-erou de-acuma,
Uitând de luptă - ce plăcere! -
S-a-ntins, cu trup lucios ca spuma.
Nicicând o astfel de licoare
cu mirodenie de vise
Pe-o frunte-n stele de sudoare
Triumful nu-și sărbătorise!
Dar în amurg, atins de facle,
Acest trup mare fără poze,
Ce-l dovedise pe Heracle,
Nu e decât un stog de roze!
Sub zariștea incandescentă
Dormi dar, cum doarme-nvingătorul,
Căci Hidra, ție inerentă,
Spre infinit luase-și zborul...
O, care Taur, care Ursă
Și care rod al voiniciei,
Când vremea-i lipsă de resursă,
Impune inima - tăriei!
Suprem sfârșit, incandescență
Ce-n chip de monștri și misteruri
Proclamă faptă în esență,
Ce ține, falnică, de Ceruri!
poezie celebră de Paul Valery, traducere de Paul Mihnea
Adăugat de Succubus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre zbor, poezii despre tauri, poezii despre somn sau poezii despre plăcere
Dragostea și suferința sunt unul și același lucru, valoarea dragostei este suma pe care trebuie s-o plătești pentru a avea parte de ea și ca de fiecare dată când obții la preț mic, te furi pe tine însuți.
citat clasic din William Faulkner
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre valoare, citate despre suferință sau citate despre plată
Plângând după firele de păr căzute
În fiecare dimineață mă lamentam că-a început să-mi cadă părul;
În fiecare seară mă lamentam pentru firele de păr căzute.
Când mi-a cazut tot părul... a fost într-adevăr lamentabil!
Dar acum, că nu mai am deloc păr, nu-i chiar așa de rău.
poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre început, poezii despre seară sau poezii despre dimineață
Mutare
Mi-am dus mintea la plimbare,
S-o aerisesc puțin,
S-o mai scot din acea stare
Ce fără motiv o are
Cu inima când o țin.
Mi-am lăsat inima-n casă
De dorul ei să se zbată,
Că e foarte bătăioasă,
Motivând că e frumoasă;
Absență nemotivată.
Fac la inima fierbinte
Și la minte un apel:
Inimă, să fii cuminte,
Iar tu, minte, simte, simte,
Hai, simte și tu nițel!
Și s-a pus mintea să simtă,
Iar inima să gândească:
Minții cum i-ar sta să mintă,
Inimii să nu mai simtă,
Mintea-n locu-i să iubească?
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (15 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare sau poezii despre dor
Cuiburi de iubire și dor
În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire și dor,
Întind mâna și-i prind,
Ne înălțăm în magicul zbor.
Legănați printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!
Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins și pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicați prin săruturi și-avânt
Ștergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!
Acolo rămânem în trup altoiți,
Iubiri de izvor și speranță,
Ne hrănim cu doruri din dor
Migălind răvășita viață!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre sărut sau poezii despre ruj
Un copil, o buburuză și-o aripă de înger
Prins într-un trup fraged de copil, sufletul meu privea cerul, marea, florile și zarea,
Care-mi trezeau mirarea, tristețea, înduioșarea, încântarea și alte emoții înnăscute,
Din propriul trup nu vedeam decât muchiile și, dacă închideam un ochi, vârful nasului,
Locul preferat al gâzelor, de care e plină lumea aceasta, printre multe alte ființe;
Aveam și eu un loc preferat denumit acasă, acolo unde era mama, tata, fratele,
Numai suflete îngemănate, care se recunoșteau fără să își privească chipurile;
Observasem că mama avea ca și mine, aceeași lună plină la capul ulnei
De la încheietura mâinii cu care întindea meticulos untul pe felia de pâine,
Iar tata, păr cenușiu pe tot antebrațul mâinii cu care ținea stâns ghidonul bicicletei
Pe care învățam prima dată să merg și unghiile lui tăiate prea scurt mă furnicau.
Fratele meu avea mâinile mai plinuțe cu luna plină ascusă sub piele ca după nori.
Mă înduioșa tot ce e firav, precum o buburuză roșie cu picățele ca fața de masă;
O lăsam să zboare de pe vârful degetului și spuneam Celui din preajma mea:
"Uite, a zburat!" și sufletul meu era atins de aripa Lui fină ca un balon de săpun!
poezie de David Daniel Adam (24 august 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre lună plină, poezii despre aripi, poezii despre Lună sau poezii despre tristețe
Iubirea ce o trăiesc
Doamne, aș vrea să te privesc în ochi
și să îți spun despre iubirea ce o trăiesc,
să îngenunchez cu sufletul
și să recunosc în fața ta că mă arde,
sunt plină de ea cum e cerul plin de tine,
mă doare până la lacrimi,
iar inima mea e ca o temniță:
acolo e el, acolo eu, amândoi prinși pentru vecie...
Eu am gustul lui de gutuie răscoaptă,
mi se scurge prin toți porii,
iar ca să pot trăi, mă furișez în el,
lasându-mi urmele ca pe un jurământ,
apoi, sângele pe care-l respir, mi-l fac templu.
Da, Doamne, bărbatul acesta mi-e aripă
și mă ustură carnea unde îmi crește,
ca tăietura unui păcat,
așa simt durerea...
De aceea, te rog, să-mi lași,
această dragoste
chiar și sub forma unei cruci
pe care o voi duce pe brațe,
sărutând-o la fiecare încercare,
la fiecare lovire de pietre...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre promisiuni, poezii despre gutui, poezii despre durere sau poezii despre cruce
Pentru fiecare om există o pereche. Adeseori există două, trei sau chiar patru persoane care să-ți fie pereche. Sunt persoane care provin din generații diferite. Călătoresc peste oceanele timpului și prin profunzimile dimensiunilor cerești pentru a fi alături de tine. Ele vin de dincolo, din cer. Arată altfel decât le știi tu, însă inima ta le cunoaște. Inima ta le-a «ținut în brațe» în deșerturile scăldate de lumina lunii din Egipt și pe străvechile câmpii din Mongolia. Ați călărit împreună în armatele uitaților războinici-generali și ați locuit în peșterile ascunse de nisip din vechime. Sunteți uniți pe veci, iar tu nu ești niciodată singur. Capul poate interveni și poate spune: «Nu te cunosc!». Dar inima știe. El te ia de mână pentru prima oară, iar amintirea atingerii sale transcende timpul și fiecare atom al ființei tale începe să vibreze. Ea se uită în ochii tăi, unde vezi un suflet care te-a însoțit de-a lungul secolelor. Te cutremuri, te trec fiori. Tot ce nu face parte din acest moment își pierde importanța.
citat din Brian L. Weiss
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre lumină, citate despre cunoaștere, citate despre suflet, citate despre speologie, citate despre ochi, citate despre ocean, citate despre nisip sau citate despre lumina lunii
Oamenii ajung să se simtă vinovați că se odihnesc. Că se opresc la șapte seara din lucru și n-au apucat să termine ce și-au propus peste zi. Dar de ce n-au terminat? Pentru că și-au propus mai multe lucruri decât ar fi putut ei să facă. De ce și-au propus mai multe lucruri decât ar fi putut să facă? Pentru că societatea le dă senzația că ceilalți oameni fac mai multe lucruri decât ei. De ce toți au sentimentul că ceilalți fac mai multe lucruri decât ei? Pentru că au 5.000 de prieteni pe Facebook, iar pe wall-ul lor apare că fiecare dintre ei are succes. Dar fiecare are succes o dată pe an. Numai că, fiind 5.000, el vede în fiecare zi că unul are succes. Și e frustrat că n-are și el succes în fiecare zi. Uitând să se gândească la ceilalți 4.998 ca el, care nu au succes. Unde ajungem așa?
citat din Tudor Chirilă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vinovăție, citate despre succes, citate despre sfârșit, citate despre seară, citate despre prietenie sau citate despre odihnă
Don Juan
După ce le-a mâncat tone de ruj,
Femeile,
Înșelate în asteptările lor cele mai sfinte,
Au găit mijlocul să se răzbune
Pe Don Juan.
În fiecare dimineață,
În fața oglinzii,
După ce își creionează sprâncenele,
Își fac buzele
Cu șoricioaică,
Pun șoricioaică în păr,
Pe umerii albi, în ochi, pe gânduri,
Pe sâni,
Și așteaptă.
Ies albe în balcoane,
Îl caută prin parcuri,
Dar Don Juan, cuprins parcă de-o presimțire
S-a făcut șoarece de bibliotecă.
Nu mai mângâie decât ediții rare,
Cel mult broșate,
Nici una legată în piele,
Decât parfumul budoarelor,
Praful de pe antici
I se pare mult mai rafinat.
Iar ele îl așteaptă.
Otrăvite-n cele cinci simțuri - așteaptă,
Și dacă Don Juan și-ar ridica ochii
De pe noua lui pasiune,
Ar vedea-n fereastra bibliotecii
Cum zilnic este înmormântat câte un soț iubitor,
Mort la datorie,
În timp ce-și sărută soția
Din greșeală.
*...
O femeie
Se urcă-ntr-un pom
Și bărbatul îi ține cu amândouă mâinile
Scara.
O pasăre zboară
Pe cer
Și un copil îi ține
Aerul.
O stea răsare
Pe cer
Și pământul
Îi ține cerul.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căsătorie, poezii despre biblioteci, poezii despre alb, poezii despre femei și bărbați sau poezii despre sâni
Îți iubesc fiecare rid al feței și fiecare fir de păr alb pe care le-ai dobândit înfruntând greutățile vieții alături de mine.
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (6 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre viață, aforisme despre păr alb, aforisme despre păr, aforisme despre iubire sau aforisme despre alb
* * *
Privește-mă, sunt cel ce prinde vise,
Cu palmele întoarse către cer,
În plete, ca podoabe, gânduri ninse,
Iar recea-mi judecată, un hanger.
Te regăsesc pe firul vieții mele,
Suntem maeștri-n camera cu-oglinzi,
În alte universuri paralele
Mă tot privești și mâna mi-o întinzi.
Spre ochii tăi fug gândurile mele
Și mă socot să fac spre tine-un pas,
Să te-ntâlnesc în punctul din poeme,
'n eternitatea care ne-a rămas.
Te simt acolo ca pe-o primăvară,
Ce-și scutură-n-spre mine albe flori,
Chemându-mă cu ploaia milenară
Să-ntinerim în fuga după nori.
poezie de Mihai Laurențiu Stoia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre poezie, poezii despre ploaie sau poezii despre ochi
Oglinzile iubirii
Mi-e dor cumplit de tine în fiecare zi.
Dar ce rost a mai spune? Tu nu ai cum să știi
Nici despre calea-ngustă pe care-am apucat,
Nici despre neputința în care stau și zac.
Să înțelegi n-ai cum, indiferent că vezi
Ce-nseamnă să-nchizi ochii și să abandonezi.
Un somn în trei pereți mi-e inima. Sunt sparte
Oglinzile iubirii. N-au cum să mai arate.
Imaginea în care te așezasem piere.
Pe-atunci aveam și glezna și sufletul de miere.
Triunghiul ăsta-mi ține, de-o vreme, pulsu-nchis.
Aritmic în cădere. Neînțeles abis.
Cumplit de dor... Atât mai poți de-acu' să-mi fii.
Din orice unghi privesc, văd doar anomalii
Iar bisectoarea vieții stă perpendicular
Pe tot ce se întâmplă și pare în zadar!
Totuși, mai am o grijă: în nopți de cioburi pline,
Te învelesc c-un înger... Să-ți fie ție bine!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre noapte sau poezii despre miere
Doina Maria
Dintre miile de fețe cu ochi bleu, frumoși, rotunzi
Ochii tăi stau să mă-nghețe când spre mine ți-i afunzi
În adâncul lor văd marea cu albastrul ei senin
Ne-ndoielnic, e chemarea, spre iubire cu-al ei chin
Așa că spre tine vin ca la pieptu-mi să te-ascunzi!
Mi-am pus mintea la-ncercare iar din oceanul de vise
Am cules o poezie din cele ce n-au fost scrise
Rândurilor le-am da forme și am pus doar pentru tine
Inima și-un pic de suflet ca în vise să te-aline.
Alintat mă vreau și eu dar alintul nu prea vine.
acrostih de Dumitru Bădiță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ocean, poezii despre albastru sau poezii despre Maria
Vise
Vise și iar vise terestre,
pornite din viață terestră,
așezate-n suflete și-n gând,
deșarte vise și iar vise
care se contopesc cu realitatea
și se transformă-n viață terestră,
pe stradă curge sânge din Pământ,
din suflete ucise fărʼ de milă
de oameni din vise, ucise vise neîmplinite,
vise, vise ce se cumpără la taraba din colț,
când o țigancă îți ghicește-n ghioc,
o altă visează la o ceașcă de cafea
pe care o întoarce ca să viseze visul,
o altă ghicitoare descântă,
ucide ca să împlinească visul,
vise, vise furate și trăite-n deșertăciune
de suflet amar ce varsă flăcări pe nări
precum balaurul cu șapte capete
care se visează stăpânul lumii,
visul i s-a întrerupt în flăcări
când a venit Făt-frumos călare pe un alb cal
și cele vise din cele șapte capete
au murit odată cu balaurul,
vise întruchipate-n imagini colorate,
vise, vise de vânzare
pe strada cu lalele negre,
moarte din cauza viselor albastre!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre realitate, poezii despre moarte, poezii despre lalele sau poezii despre imagine