Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mihail Sadoveanu

Era un om bine făcut, puțin chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini.
Când zîmbea, se arătau sub mustața tunsă scurt niște dinți lungi, cu strungă la mijloc. Când ne învăța cum să spunem poeziile eroice, vorbea tare și înălța în sus brațul drept; când cântam în cor, lovea diapazonul de colțul catedrei, îl ducea repede la urechea dreaptă, și, încruntînd puțin din sprîncene, dădea ușor tonul: laaa!

în Domnu' Trandafir
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Fratii Jderi" de Mihail Sadoveanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -47.50- 42.99 lei.

Citate similare

Mihail Sadoveanu

Era un om bine făcut, puțin chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini. Când zâmbea, se arătau sub mustața tunsă scurt niște dinți lungi, cu strungă mare la mijloc.

în Domnul Trandafir
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Norman MacCaig

Mătușa Julia

Mătușa Julia vorbea celta
foarte repede și foarte tare.
Nu îi puteam răspunde –
Nu o puteam înțelege.

Când nu era desculță,
purta bocanci bărbătești.
Pot -i văd piciorul puternic
pătat cu noroi de turbă
pedalând pe tălpigii mașinii de tors,
în vreme ce mâna ei dreaptă
trage firul parcă de nicăieri.

A ei era singura casă
unde mă întindeam noaptea
în întunericul absolut
al unui pat-cutie, ascultând
greierii cântând prietenos.

Ea era gălețile
cu apa vălurind în ele.
Era vânturile strecurându-se umede
în jurul streșinilor.
Era ouăle maronii, fustele negre
și păstrarea monezilor de trei penny
într-un ceainic.

Mătușa Julia vorbea celta
foarte repede și foarte tare.
Atunci când am învățat
s-o înteleg puțin, ea zăcea
amuțită în întunericul absolut
al unei gropi nisipoase
la Luskentyre. Incă mai aud
vocea ei de pescaruș
urându-mi bun venit
de la peste o sută de metri
de teren domol cu turbă zdrențuit㠖
și devenind tot mai furioasă, tot mai furioasă
de la atât de multe întrebări
la care n-a primit răspuns.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Petre Ispirescu

A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărățiile de prinprejurul împărăției sale îi cerea sfaturi: atâta era de drept și înțelept. Când se isca sfadă între dânșii, la acest împărat mergeau mai întâi la judecată și, cum zicea el, așa se și făcea, fiindcă era judecător drept și iubitor de pace. Când fu aproape de bătrânețe îi dărui Dumnezeu un fecior. Nu se poate spune câtă bucurie simți împăratul când a văzut că dobândi un moștenitor. Toți împărații vecini i-au trimis daruri. Ei nu mai puțin se bucurau că vecinul lor, care îi ajuta cu sfaturi și povețele lui cele de mult folos, a dobândit fecior. După ce se mări, îl puse de învăță carte. El era așa de silitor, încât se mirau dascălii de dânsul cum de învață așa repede. Ceea ce învăța ceilalți copii într-un an, el învăța numai într-o săptămână. Ajunsese nu mai aibă dascălii ce -i dea învețe. Iară tată-său scrise carte împărătească la niște filosofi vestiți ca vie ispitească cu învățăturile lor pe fiul său.

în Zâna munților
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.
Cornelia Georgescu

Dimineața următoare, tot el se trezi primul, înaintea Liei, deși nu foarte devreme. Cum se ridică în picioare, simți acea durere de cap îngrozitoare, pentru care nu găsea nici o explicație. Luă câteva pastile, analgezice, sperând că se va simți mai bine după aceea, apoi trecu la dușul de dimineață; se spălă pe dinți și se bărbieri proaspăt, mirându-se când zări în oglindă tăietura de pe obrazul drept, făcută de lamă ziua precedentă (el, foarte atent, nu se tăia niciodată când se bărbierea), cât și plasturele aplicat de Lia pe frunte, tot în partea dreaptă, despre care nu-și amintea nimic, deci, nu-și dădea seama ce era cu ele acolo.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aerul de a fi "la treabă", cum zicea Mini. Dacă nu ar fi avut uneori aerul acela, doctorița Lina, în alte privinți, ar fi fost cu totul lipsită de orice prestigiu personal sau doftoricesc. Forma ei de pămătuf simpatic, gîtul scurt și gras, bustul scurt și gras, pîntecul rotunjior, fața urîtă, desigur: cu ochii mici și miopi, fără culoare, cu tenul stricat, nasul bun, turtit puțin la vîrf și gura lată pe dinți ce nu se arătau, deși țepeni la spart alune, acest tot, nu era defel impunător.

în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Jules Verne

Am suprins nuanțele personalității domnului Fridriksson din felul în care islandezul asculta sporovăiala pătimașă a interlocutorului. Stătea nemișcat, cu brațele încrucișate, în fața numeroaselor gesturi făcute de unchiul meu. Când nu era de acord cu ceva, dădea din cap, la stânga și la dreapta, iar când încuviința, își înclina capul atât de puțin, că pletele sale lungi abia se mișcau. Era economia mișcării dusă până la zgârcenie. Văzându-l pe acest om, n-aș fi ghicit niciodată că era vânător. Era limpede că nu-și putea speria vânatul, dar oare cum îl nimerea?

în O călătorie spre centrul Pământului
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Around the World in 80 Days & Five Weeks in a Balloon" de Jules Verne este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 6.99 lei.
Mihail Sadoveanu

Schimbul de complimente care urmă, mișcările rotunde, zâmbirile și poftirile împrăștiară, în salonașul grenat, ca un abur de nobilă uitare și voie-bună. Nimeni nu băgă de samă când se strecurase, printre scaune, spre tablaua cu șerbet, Lizuca, necazul doamnei Vasilian. Era o fetiță mărunțică, însă voinică și plinuță. Rochița de doc albastru stătea strâmbă și în chip cu totul nepermis pe trupușorul ei. Botinuțele îi erau pline de colb și cu șireturile desfăcute. Colțunii căzuseră și arătau niște piciorușe pârlite de soare, cu genunchii nu tocmai curați. Capu-i era foarte scurt tuns, băiețește, și arăta în rotunzimea lui felurite bulbucături neregulate. Năsușoru-i mititel ar fi avut nevoie de batistă, lucru pe care-l dovedeau și mânecile rochiței. Gura-i era cam mare și obrajii prea roșii. Nu era deloc frumușică și delicată, duduia Lizuca. Numai ochii căprii, umbriți de gene negre, aveau în ei câte-o mică floare de lumină.

în Dumbrava minunată
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

Vremea ca omul

Se ducea și toca lemne desculță
Și nu era gaz deloc
Și ea povestea că fătase o oaie doi
Miei. Când au fost războaie,
Era și ger mare,
Și în 1913 și-n 1917 atât era zăpada de mare!
Și-o geruia.

"Că și timpul e cum își face omul veacul,
Dacă sunt
Pașnici, e cald, frumos, dacă se-ncaieră între ei,
Se pun niște potoape
Și iarna nu mai ieși din nămeți.
Eu când văd că e ger rău,
Ma gândesc unde s-o fi mai spart
Vreo bubă și mă-nchin
Să nu ajungă și răul ăla la noi,
Repede, repede cum vine necazul".

poezie celebră de din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.

Ca fizic, Mihai e mai scurt ca mine, eu am talia 1,68, el era cu vreo 2-3 centimetri, poate și patru, mai scurt, avea o musculatură herculeană, piciorul la scobitura tălpei era în plin (P l a t f u s s, cum zice neamțul), însă nu-l jena deloc la mers. Păr negru ca corbul, fața, un brun alb. Pălăria lui favorită era semi-joben, mergea totdeauna privind în pământ, cu capul puțin aplecat în jos, și mai totdeauna gânditor. Somnul îi era neregulat, aci citea de cu seară până răsărea soarele, aci dormea de cu seară până la amiază și uneori și până la 1 și 2 p. m. Piciorul și mâinile mici, ca ale mamei, dinți regulați și de culoare gălbuie, când râdea cu mare poftă, și râs sincer. Pe când era la T i m p u l, joben întreg nu punea decât când venea Veronica de la Iași. (...)
Făcea abuz de tutun și de cafele negre, de băut, bea țapăn, însă numai vin, rachiuri nu, bea țapăn de la vârsta de 14 ani. (...)
Ca căciulă, purta căciulă de astrahan, însă nu țuguiată (nu dacică), ci dreaptă. (...)

în Scrisoare către Corneliu Botez (1) (20 aprilie 1909)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihail Sadoveanu

Cerul era limpede, soarele umplea câmpiile de lumină, și din când în când se vedea Siretul scânteind la cotituri.

în Un om necăjit
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lunganul se calmase; îi venise inima la loc. Drept urmare, nu putu rezista fără a despacheta o ciocolată mare, cu alune de pădure. Îi oferi și Adelei câteva cubulețe; fata nu-l refuză. Se mai plimbară puțin, ținându-se de mână, zâmbindu-și din când în când unul altuia. Nistor o admira, dar și Adela pe el. Îl găsea drăguț, atrăgător. Și de ce nu; băiatul avea farmecul lui. Îl dezavantaja puțin înălțimea, dar nefiind nici prea gras, nici prea slab, avea o alură atletică. Chipul îi era tare plăcut, cu trăsături fine, bine conturate, încadrat de părul său șaten; nici blond, nici brunet. Iar ochii, cu o privire ștrengărească, nu erau nici verzi, nici albaștri, ci o stranie combinație dintre acestea două, deși nici una nu era predominantă. Prin urmare, nimeni nu putea spune cu precizie ce culoare aveau ochii lui. Deci, bineînțeles, Adelei nu-i era rușine meargă lângă unul ca el, doar nu avea de ce.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

* * *

Puțin de nor, puțin de soare,
Puțin de viață, puțin de moarte,
Puțin de bine, puțin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!

Puțin din timp, puțin din azi,
Puțin din noapte, puțin din somn,
Puțin cât am putut dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!

Puțin din vis, puțin te mai visez,
Puțin mai îndrăznesc, puțin te mai chem,
Puțin te mai aștept, puțin te mai iubesc
În viața asta petrecută fără tine!

Puțin regret, puțin moment,
Puțin ai fost, puțin te mai cunosc,
Puțin de rost, puțin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!

Puțin mi-a mai rămas, puțin din glas,
Puțin dintr-un cuvânt, puțin din gând,
Puțin pământ, puțin mormânt
În moartea ce vine fără tine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Când prinseră de veste părinții că băiatul nu e, caută-l în sus, caută-l în jos, nu e; ba mai în dreapta, ba mai în stânga, de loc! Mai cercetară pe ici, mai cercetară pe dincoaci, ași! nici pomeneală nu era de el! Tocmai târziu hei! aflară de la niște drumeți că au văzut un băiețandru călare pe deșelate pe un călușel, care se ducea ca vântul. Ei ziceau că n-apucară să se uite după dânsul, ca de când se apucase le spuie, și pieri din ochii lor ca o nălucă, ca și când n-ar mai fi fost. Îl plânseră părinții până când se istoviră și dânșii, și ochii din lacrămi nu și-i mai uscară; dară în deșert, că fiul lor nu se mai întoarse. Pasămite ei, daca s-au lăsat zburdălniciei lor și s-au văzut la câmp, nu s-au mai gândit în urmă, ci au întins la drum zbenguindu-se și încurcându-se, până ce, când băgară de seamă, ajunsese pe niște tărâmuri necunoscute.

în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un om bătrân

În colțul îndepărtat al cafenelei
stă un om în vârstă, cu capul aplecat –
singur, în fața lui un ziar

Iar în banalitatea jalnică a bătrâneții
el se gândește la cât de puțin s-a bucurat de anii
când era în putere, arătos și plin de farmec.

Știe că acum este foarte bătrân: vede, simte asta.
Și, totuși, parcă mai ieri era tânăr.
Timpul a trecut atât de repede, atât de repede.

Se gândește cum Bunul Simț l-a tras pe sfoară,
cum, prostește, a crezut întotdeauna
în acele vorbe înșelătoare: "Mâine. Ai destul timp."

Rememorează cum și-a înfrânat elanul, desfătările
la care a renunțat. Fiecare șansă pe care-a pierdut-o
îi ia acum în râs prudența.

Dar atâtea amintirii, atâtea gânduri
îi dau bătrânului o stare de amețeală. Ațipește
cu capul pe masa cafenelei.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Simbioza

sunt suflet chinuit și gârbovit
sunt prea bătrân, mult prea bătrân
pentru astă tristă lume
o lume îmbrăcată în ură
o ură murdară și hâdă
era odată tineri nebuni când cântam
cântam când rătăceam pe alei
cântam când ne iubeam
cântam când munceam
dar totul este din altă poveste
nu mai țin aminte și de țin ia tu aminte
ne-am uitat pe noi, am uitat cerul albastru
trăim în mocirlă bine controlată
am uitat iubirea, visarea
am ucis puritatea unui suflet de copil
v'ați vândut degeaba
și totul este normal, nu...
o simbioză perfectă între gunoaie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Adela nu părea foarte afectată de vestea primită; poate într-adevăr, nu-și dădea seama foarte bine ce însemna o asemenea misiune. Poate chiar era doar o copilă naivă, sau poate nu... Nistor o privi derutat. Oare ce se petrecea în căpșorul ei bălai, delicat? Nu-și dădea seama! Ce o determinase oare -i facă o asemenea promisiune, pe care el nu i-o ceruse?! Era mică; el era primul ei prieten... Cu timpul, îl putea uita, iar 13 ani erau destul de mulți... Cum -i păstreze lui vie amintirea atâta amar de vreme? Ce era atât de deosebit la el, cu excepția înălțimii? Să-l aștepte?! Era oare posibil? Pentru el, putea fi mai ușor, la bordul navei, aștepte răbdător până se vor întoarce din nou acasă. Dar ea?! Ea cum să-l aștepte, când în jurul ei erau atâția alți băieți tineri, chipeși, poate mai atrăgători decât el...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Generici

spunem generic
Iubito!
spunem generici
noi doi!
Când se scutură frunza de copacii
generici
când peste haine ne simțim
ca și cum am fi goi
când urcăm cu tramvaie în stații
cu un pumn de pământ în loc de bilet
când îmi împrumuți o carte
în care ai subliniat un secret.
ne spunem generici
ne spunem cum vrei
când prin ploaie udați până la sânge
ne bea sub copac o frunză de tei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georg Christoph Lichtenberg

Am băgat foarte bine de seamă: una gândesc când stau culcat, și alta când mă scol. Mai ales când am mâncat puțin și sunt obosit.

aforism clasic de din Aforisme
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Constantin Păun

Zarul

Era o liniște oarbă,
Zgomotoasă chiar,-de prea multă liniște!
Și mai era acolo niște cercuri,
Vii și simandicoase...
Erau ca scaunele din jur,
De la masa tăcerii!
Piatră de cremene,
Ființele înnegrite de groază,
Încordate ca o arbaletă.
Cu răsuflarea tăiată, d
În mijloc, pe roata norocului...
Era o literă amorțită,
Care arunca zarul!
Cerul cădea spiralat,
Până la vârful dorinței
Și din tenebrele căușului mâinii,
Au zvâcnit cuburile rotindu-se...
Ca anotimpurile
Și când am deschis ochii,
Am văzut cum căzuse iarna...
Un doi legat de un unu,
Exact cât trebuie,
Să măture... speranța!

Să măture... Speranța

poezie de din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Pentru că-și văzuse prietena, Nistor era mult mai liniștit ziua următoare, când ajunse pe puntea principală a navei albastre, înainte de ora 08.00. Nu-i mai zburau "păsărele" imaginare în jurul capului; era vesel, zâmbitor. Primise o fotografie de la Adela – una foarte reușită, după cum constatase când ajunsese acasă. O avea și-n acea dimineață la el, bine așezată, nu se murdărească sau să se îndoaie; în plus, mai păstra în minte, încă vie, amintirea acelui prim sărut din seara trecută... Uff, de n-ar pleca peste câteva zile... Dar nu era cu putință nu plece. Fiind bine dispus, nu se mai luă de Alex, care sosise la scurt timp după el. Pe puntea principală mai erau profesorul Manea și directorul. Domnișoara Lia era în Institut încă de la ora 07.00, cu prietena ei, Dora Bercea.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook