În Republica lu' nenea Iancu: Deveselu - România. Alegeri locale - 2020

O poveste tristă şi bizară,
Cum n-auzi în altă ţară:
Electorii au ieşit la vot,
Votând cu lacrimi edilu' mort.

epigramă de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Gigi Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fondul solidaritatea - o poveste tristă

La nevoile din ţară
Ce s-au strâns de ani şi ani
E-o poveste tristă,-amară
Ca... Punguţa cu doi bani!

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două lacrimi

Două lacrimi am văzut în salba
Unui nor ce mi-a ieşit în cale.
Două lacrimi au căzut în iarba
Unde se târăsc melcii agale.

Două lacrimi curăţă pământul
Năpădit de buruieni amare.
Două lacrimi s-au uscat în vântul
Legănat din zare-n altă zare.

Două lacrimi las acum să cadă,
Umerii pomeţilor să-mi spele.
Două lacrimi n-au cum să se vadă
Între-atâtea mii şi mii de stele!

Două lacrimi reci, rostogolite
Peste lume, cât e ea de mare.
Două lacrimi calde, înflorite
Într-un plâns de sălcii curgătoare.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petrecere

Pe un drum prăfos de ţară
Trece ţanţoş o fanfară
Cu alămuri şi timpane
Iar în zbor trec avioane.

Atmosfera e festivă
Trece şi-o locomotivă
Deşi drum de fier nu este
(dar asta-i altă poveste).

Dobitoace diferite
Mai isteţe, mai tâmpite
Aşteptând ziua să treacă;
Ici un cal, colo o vacă.

Vacă suprarealistă
Nu dă lapte şi e tristă
Tristă e că toată vara
N-a văzut trecând fanfara.

E şi tristă şi hazlie
Poartă frac şi pălărie
Stă ca un planor pe pistă
Doar e... suprarealistă!

Când trecui şi eu pe-acolo
(ştiţi, aveam un joc de polo
de jucat), văzui fanfara,
Calul, vaca, căprioara
Viezurele, ursul brun
Tot alaiul, cum vă spun
Şi cu dânşii împreună
Petrecui o săptămână.

poezie de Mihail Mataringa (2 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Port în suflet dor de ţară

Port în suflet dor de ţară,
Ţară care o iubesc,
Altă ţară mai frumoasă
Eu pe pământ nu găsesc!

Moldova ea se numeşte,
Ea ca o mamă pentru noi este,
Ca o zână din poveste,
Care de rele ne ocroteşte.

Eu cu dânsa mă mândresc,
Patria mea o numesc
Şi niciodată n-o s-o părăsesc,
Căci foarte mult o iubesc!

poezie de Vladimir Potlog (20 iulie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o frunză cât o ţară

Pe o frunză cât o ţară
Creşte mare o omidă,
Ronţăind dulce hotar
Vrea cu aripi s-o cuprindă.

Fluture duios devine,
Zboară ţanţoş pe sub nori,
Peste zări, în altă ţară
Uitând fraţi, uitând surori.

Şi cum frunza-i cât o ţară
Şi ţara e cât o frunză,
Dorul devine amar:
Un descânt de buburuză.

Timpul ronţăie la toate
Ca omida din poveste,
De tânjeşti în zbor să fii
Frunza cade, nu mai este!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa a luat naştere dintr-un dans al luminii vii; ce este viu rodeşte viaţă, ce este mort emană întuneric.

Ştefan Radu Muşat în Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un patriot adevărat e întotdeauna în opoziţie; nu cere mare lucru. El voieşte ca ţărâna pe care calcă să miroasă a ţară...

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragoste (vezi şi iubire)

Ce este dragostea? O inimă încarcerată în altă inimă...

definiţie de Ştefan Radu Muşat în Nu am lumină pentru ani, nici ani pentru altă lumină...
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrurile bune făcute pentru ţară trebuie să pornească de la noi pentru că răul care se abate asupra acestei ţări sfârşeşte odată cu noi.

Ştefan Radu Muşat în Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Maria Matei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presimţiri

Vei muri ţara mea, bătrână şi singură,
Tristă, sedusă şi abandonată de toţi,
Săracă lipită, să n-ai ce lua în lingură,
Fără ruşine sau milă, prădată de hoţi.

Vei muri, jinduind cu gândul la fii tăi,
Ce fără a privi-n urmă, au plecat afară,
Cu ochii în lacrimi, goniţi de potăi,
Îşi plâng acum soarta prin altă ţară.

La catafalcul tău sumbru, politicienii,
Selfie-uri îşi vor face îndată, cu stiva,
Şi-apoi, mai hrăpăreţi decât acarienii,
Se vor înghesui să-ţi mănânce coliva.

poezie de Paul Aelenei din Marea Unire Culturală (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Materia poantei

Cu ea e o poveste
Ilogică, bizară:
Cu cât mai densă este
Cu-atâta e mai rară.

epigramă de Gheorghe Belei din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roadele Craiovei

Din Craiova de altă dată,
N-au ieşit doar oameni mari.
Făr' să fie afectată
Au ieşit şi panglicari.

epigramă de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai zâmbesc. Este peste puterile mele. Sunt mort şi îngropat. N-am să fac copii. Morţii nu se reproduc. Sunt un mort care strânge mâna oamenilor de prin cafenele. Sunt un mort mai degrabă convivial şi foarte zgribulit. Cred că sunt persoana cea mai tristă pe care am întâlnit-o vreodată.

Frederic Beigbeder în Dragostea durează trei ani
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ridică-te române...

Ridică-te române, profanii tăi să piară,
Ţărâna unde calci să îţi miroasă a ţară.

distih de Ştefan Radu Muşat din Exerciţiu de patriotism
Adăugat de Adrian Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politica atotdominatoare

Şi-n lumea animală, tristă,
Politica-i de tot bizară:
Pe când albina-i monarhistă,
Furnica este proletară.

epigramă de George Corbu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Votăm schimbarea

Dorind s-avem o altă viaţă,
Votând schimbarea, nu cu hoţii,
Progresul s-a văzut pe faţă,
C-am devenit livizi cu toţii.

epigramă de Gheorghe Bălăceanu din Umor pe strada lui Păstorel (2010)
Adăugat de Gheorghe Bălăceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

POVESTE BIZARĂ

în povestea mea bizară
începută-n primăvară
lanul grâului e copt
şi cireşul dezinvolt.
trandafir a inflorit
şi noaptea a aţipit,
doar, vreo ceasuri câteva
cât să pot adulmeca
un miros de fân cosit
pe care m-am odihnit.

adu-mi vară ceva nou,
pune-n casa mea cadou
suflet viu, şoaptă de om,
ca să pot noaptea să dorm.
lasă-mi florile-n fereastră
şi nu pune sită deasă
din a norilor cădere...
lasă-mi ziua ce mă cere,
zvăpăiată, zgomotoasă,
vara mea, vară frumoasă!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poveste mult prea tristă

E iarnă.
De sus,
continuă să cearnă.
În miez de noapte,
când n-auzi şoapte,
vezi rătăcind pe stradă,
înotând prin zăpadă,
prin vânt şi prin ger,
un om stingher.
Oare ce-l mână de-acasă
pe aşa vreme geroasă?
Foamea.
Lihnit de foame,
cu disperare,
prin tomberoane
caută mâncare.
Nimic nu găseşte.
Şade ce şade,
iar scotoceşte.
Obosit, se opreşte.
Lângă tomberoane
omul adoarme.
Nu-i mai e foame.
Până-n dimineaţă,
bocnă îngheaţă.
Prefăcut în stană,
printre stricăciuni,
el devine hrană
la sălbăticiuni.

poezie de Dumitru Delcă (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există Dumnezeu când e vorba de ţară. Singurul dumnezeu al unei ţări este acela care o iubeşte şi e înrădăcinat prin moartea sa de pământul ei străvechi, de doina ei de jale şi nevoia de curat pentru plaiul ei.

Ştefan Radu Muşat în Exerciţiu de patriotism (ianuarie 2011)
Adăugat de Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire

Ei s-au despărţit la gară,
Lacrimi sincere vărsate,
El - plecând spre altă ţară,
Dânsa - spre... maternitate!

epigramă de Corneliu Costăchescu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!