Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Nina Cassian

Unde

Izvorul dragostei, visează unii
țâșnește undeva, în munții Lunii...
Din cine știe ce gheizere-albastre și ploi
bate lumina lui până la noi.

Noi stăm pe Pământ
în seceta noastră,
în săracul nostru veșmânt,
și mumurăm: lumină albastră
mângâie încruntata frunte a noastră,
umple-ne paharul câte puțin
cu străveziul tău vin...
Rugămu-ne ție, izvor răcoros,
picură până la noi, cei de jos...

Dar munții Lunii tac sub omăt.
Cântecul nu li se-ntoarce-ndărăt.
Iar dragostea stă lângă ei întristată
de moarte
că nu o cunosc și o caută atât de departe...

poezie de din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -8.00- 5.60 lei.

Citate similare

Despre căutări

Unii caută
noi idei
noi iubiri
noi amintiri
noi împăcări
noi începuturi
noi bucurii
noi întrebări

Altii caută
noi metafore
noi uri
noi uitări
noi certuri
noi sfârșituri
noi tristeți
noi răspunsuri

A nu se ignora ce anume cauți la alții
sau ce cauți la tine

A se ține cont că unii caută noul
iar alții caută vechiul și multe multe altele

Poate că până la urmă în viață
nu-i important numai ce anume ai găsit
ci și ceea ce încă mai cauți...

Poate nu prea contează atât să găsești întotdeauna ceea ce cauți
cât a-ți găsi mereu căutări care să conteze

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Arhitect al lumii

A trecut timpul și noi nu ne-am putut opri din a ne cunoaște inimile
Cerul s-a deschis ca un miraculos drum spre lumină
Tu mă vezi ca pe o lumină, printre copacii bătrâni
Hai să ne prindem de mână și sa privim apa
Ce curge printre stânci și ni se vor purifica aurele,
vindecându-ne trupește și spiritual.
Universul nostru va fi în armonie cu Marele creator, Arhitect al lumii,
ne deschidem mințile, până vom îmbrățișa munții cu privirea
Să ascultăm cântecul păsărelelor din pădurea cunoașterii
Până vom străbate culmile, acoperite de dor și veșmânt stingher
Vino către mine, lăsând destinul să hotărască pentru tine
Uneori noi suntem doar pioni în mâna destinului.
Schimbarea să ne fie o metamorfoză spre mântuire.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nina Cassian

Delimitări

Acesta e pământul nostru.
Noi am făcut schița acestor ape și munți.
Fiecare floare a răsărit după indicațiile noastre.
Peisajul poartă semnătura noastră.
Da.
Pentru fiecare centimetru am luptat și am gândit.
Sângele și visul nostru e amestecat pretutindeni.
Mâna ni s-a înfipt în grumazul pădurii,
Ca în coama unui mistreț întărâtat,
Și am făcut ordine în sălbăticie.
Cu tălpile goale am dansat peste vipere
Până ce ultimul strop de venin
S-a scurs în sânul imun al țărânii.

Acesta nu e pământul tău, lașule,
Care te-ai aciuat ca o molie în faldul steagului nostru.
Nici al tău, lingușitorule și mincinosule,
Care mânjești cu vânzătoare săruturi fața adevărului.

Acesta nu poate fi pământul tău, corupătorule,
Care încerci să deviezi corabia noastră către naufragii.

Acesta e pământul nostru!
Noi am făcut schița acestor ape și munți.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reverendul Williams: Cel mai important lucru ce se poate spune despre trenul spre libertate e va urca munții. Știi, fiecare din noi are munți de urcat. Munți care se înalță până la cer, și munți care coboară tot mai jos. Noi știm care sunt munții ăia aici la Glide. Cântăm despre ei.

replică din filmul artistic În căutarea fericirii
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Cărtărescu

Iarna

Iarna, în lumina albastră a aragazului
stăm in bucătărie
vorbim discuții până spre dimineață...
Focul albastru pâlpâie la cele patru ochiuri
și noi stăm față-n față, cu pahare aburite în mâini
și ne-apucă, așa, ne cuprinde un farmec...
vorbim în semiîntuneric
nu ne privim în ochi
ne spunem ce n-am fi visat să ne spunem vreodată...
Privim focul albastru cu vinișoare roșcate
simțim căldura,
ne apucăm câteodată de mână
și-ncepem iar cu autoanaliza sau cu micile bârfe sau
firește, cu situația.
Geamurile înghețate până sus
câteodată le mai deschidem
când se face prea cald
și aerul negru de-afară se umple de aburi
Toate luminile sunt stinse la blocul de vizavi
toți dorm.

La lumina albastră a aragazului
bucătăria noastră micuță se face și mai mică
ne-mbracă strâns, iar noi vorbim discuții
și suntem unul singur
cu adevărat noi suntem unul singur.

poezie de
Adăugat de ClaraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Solenoid. Ed. cartonata" de Mircea Cărtărescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -89.00- 62.99 lei.

Baladă contemporană

Dacă munții-ar avea gură
ne spună ce văzură,
Cum trăiau pe-aici bărbați
Viguroși, neînfricați,
Care se luptau cu ursul,
Care nu știau ce-i plânsul.

Dacă munții ar vorbi
ne spună într-o zi
Cum veneau dușmani călare
ne fure, să ne-omoare,
Însă noi ne adunam
Și pe toți îi alungam.

Dacă munții ar voi
Multe ne-ar destăinui
Ca aicea stăm din veac
noi suntem pui de dac
Și ne-am apărat moșia
Țara noastră, România.

Dacă munții ar putea
Sunt convins că ne-ar mustra
Că acum ne-am înmuiat,
Că toți ne-au încălecat:
Și lichelele din țară
Și străinii de afară.

Dacă munții n-ar tăcea
Sigur că ne-ar îndemna
ne regăsim mărirea
Să distrugem asuprirea
Să ajungem iar eroi
ne luăm țara înapoi.

poezie de (19 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Lumina

Mă cuprinzi din priviri?
Mă dezgolești de umbrele tale
Mă strecori în sufletul tău deschis
Te caută privirea la marginea adierii sau apocalipsa
În liniștea serii mă vei adormi pe brațul pufos
Și-mi vei zâmbi în fiecare dimineață.
Vei cunoaște lumina
Și poate vei fi doar o lumină la cap de tunel
Sau un pasaj al miilor de licurici din flori ale sufletului
Hai să zâmbim cu dragostea noastră
Până vor zâmbi și cei din jurul nostru
Aprinsă să ne fie lumina sufletului
Până vom parcurge drumul neprogramat
Și vom alina sufletele singure.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A venit Isus Mesia

Din cer Domnu a venit
ne-mbrace în lumină
Omul rău și rătăcit
La viața ca să vină

Și Isus Mântuitorul
Coborî jos pe pământ
De Tatăl să lege dorul
Să trăim al Lui Cuvânt

A venit Isus Mesia
În luminăne prindă
ne ofere veșnicia
Să trăim viața sfântă

Ceru Domnul l-a lăsat
Coborând dar printre noi
ne ierte al nost" păcat
Să trăim viața apoi

Să trăim în curăție
Mereu în neprihănire
Privind dar spre veșnicie
Din dragoste și iubire

A venit Mântuitorul
ne ia pe-a Sale brațe
ne fie El izvorul
Iubirii — să ne înalțe

ne fie El Lumina
Călăuză pe pământ
Ca noi toți întodeauna
Să trăim al Lui Cuvânt

Și astfel să fim lumină
Din lumina Lui Hristos
O viață fără vină
Să avem cu toții jos

Domnul Isus ne-a-nvățat
Să trim doar Adevărul
Pururi sufletul curat
Nouă să ne fie țelul

Din lumină spre Lumină
Ochii să ni-i îndreptăm
Pe brațe El să ne țină
Mire Sfânt să îl avem

Astfel în neprihănire
Să trăim surori și frați
Doar prin sfânta Lui iubire
Lui în veci să-i fim predați

Umple-ne Isus de Tine
Pentru veci de-al Tău Cuvânt
Viața doar cum se cuvinbe
S-o trăim pe acest pământ

Glorie Doamne mărire
În veci fii dar onorat
Căci în marea Ta iubire
Viață veșnică ne-ai dat
28-10-2019 mănăștur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ropes

&

zăpada ca o frânghie care își continuă
drumul până în momentul în care
întâlnește frica noastră la fel de albă.

purtăm în noi elicoptere care survolează orașul și câmpurile.
desenăm copii morți pe pereți/ pe drumurile orașului

ca și cum noi am fost niște copii morți cândva
și acum am înviat.
...................................................................................................
cine ne va mai mângâia,
cine ne va mai vindeca de bolile abstracte ale neștiinței
noastre,
cine ne va mai hrăni cu lumină și întuneric pentru perpetuarea speciei noastre.
.....................................................................................................
și atât rămâne

imaginea noastră în zăpadă la fel ca o hologramă din jurul unei găuri negre.
suntem atât de aproape de ea încât am încremenit
dar
așa am fost tot timpul - copii morți - noi și frica noastră împăturită
într-un sicriu mic, alb
care nici nu se mai observă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

V-ați pus vreodată această întrebare: cine este aproapele nostru? Probabil că nu, pentru că nu se pare avem răspuns în orice moment. Însă nu cred este așa. Am fi tentați să spunem aproapele nostru sunt cei de lângă noi, familia, rudele. Hristos însă ne spune că nu acesta este răspunsul pe care-l așteaptă de la noi. Când rostim cuvântul "aproapele", suntem tentați a ne gândi la distanță, la ceva de lângă noi. Dar Hristos trece peste această distanță și vrea ca între noi și "aproapele" să nu fie nici o distanță, ci "aproapele" să fie în noi, în inima noastră, să-l primim în inima noastră cu toate problemele, cu necazurile lui, așa cum a făcut samarineanul din parabola spusă de Iisus Domnul învățătorului de lege și nouă, celor de astăzi, în duminica rânduită a se citi în toate bisericile și mănăstirile noastre.

în Pe cărarea Raiului
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossă de iarnă

Muguri de lumină pică,
Bate ramură de brazi,
Sub beteală, se ridică
Ochii tăi atât de calzi.
Ceru-n falduri parcă arde,
Timpu-n noi s-a spulberat,
Ninge până hăt, departe
Și pământul a-nghețat.

Muguri de lumină pică,
Clopot ca un cânt se-aude
Și spre ceruri se ridică
Plâns de cerbi și plâns de ciute.
La ferești, gutuie copat㠖
O icoană-mpodobită,
Trece-o sanie prin sloată...
Mama-i tare fericită.

Bate ramură de brazi...
Podoabe chihlimbării,
Tu-n nămeții mari te scalzi
Ca-ntr-o joacă de copii.
Focu-n vatră, ca un zmeu,
Pleacă-n luile de vis,
Ninge, ninge tot mereu,
Leru-i ler, flori de cais.

Sub beteală se ridică
Îngeri – cetină de nea,
Globulețele de sticlă
Timpu-n noi vor clătina.
Prin văi trec colindătorii,
În cojoace-nfofoliți
Și se roagă călătorii
Prin zăpadă troieniți.

Ochii tăi atât de calzi,
Ning în noi frânturi de stea.
Se ascund pe lângă brazi
Povestiri din viața mea.
Ochiul de nămeți mi-e plin...
Pe sub arcuri de sprâncene,
Toți cei dragi la mine vin,
Trioieniți în vremuri grele.

Ceru-n focuri parcă arde.
Petrecutelor ninsori
Care le purtați în spate,
Ningeți roua de pe flori!
Dați lumină-n întuneric,
Ceru-n foc de vis să ardă!
Peste arc de timp feeric,
Fie-vă privirea caldă!

Timpu-n noi s-a spulberat...
Ninge-n noi, deodată ninge!
Și în sobă lemne ard...
Nu-s colindători să strige.
O urare... s-a oprit
Timpul. Viața troienită.
Și bătrânii poposit
Obosiți de drum, în tindă.

Ninge până hăt, departe...
Prin omăt înoată pruncii,
Trece lacrimă de șoapte
Izvorând din lutul luncii.
Șarpe argintat gonește...
Vuiet pe poteci, în sate
Și la tâmple strălucește
Viața noastră zi și noapte.

Și pământul a-nghețat...
Maica Sfântă, la icoană,
În mătăsuri s-a-mbrăcat...
Bate clopot de aramă.
Vin alese sărbători...
La ferestre înghețate
Poposesc, buchet de flori
Și gutui împarfumate.

Și pământul a-nghețat,
Ninge până hăt, departe,
Timpu-n noi s-a spulberat,
Ceru-n focuri parcă arde.
Ochii tăi atât de calzi
Sub beteală se ridică,
Bate ramură de brazi,
Muguri de lumină pică...

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Să vânăm lumina lunii

Doamnă a deșertăciunii
care n-ai să pleci-napoi
să vânăm lumina lunii
cu-ntunericul din noi.

Să vânăm plângând la noapte
lacrimi mari din ochii goi
să vânăm lunare șoapte
cu-ntunericul din noi.

Să vânăm vânatul dulce
care ești și care sunt
și tot fuge pe pământ
și-ar veni și iar s-ar smulge.

Doamnă, ce ne-arată luna?
Vânător - vânat sunt una.

poezie celebră de din Iubiți-vă pe tunuri (1981)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Vladimir Potlog

Noaptea de Crăciun

Afară e întuneric, ninge și e ceață.
Și gerul, pe unde trece, totul îngeață,
Dar noi stăm în casă și bunelul colide ne învață.
Inimele ne sunt pline de speranță.

Privim cum arde focul în sobă,
În depărtare se aude cum bate o tobă,
Poate vin colidători și la noine colinde,
Bunica o candilă la icoane aprinde.

O gutuie stă pe fereastră
Ca o lună într-o noapte albastră,
Mirosul ei pe toți ne îmbată.
Iată, se aud colindătorii pe la poartă.

Un câine să aude cum latră,
Se duc colindătorii de la a noastră poartă,
Noi ne uităm cum pe cer se arată
Steaua cea de toți așteptată.

poezie de (22 decembrie 2015)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Luca Caragiale

Brânzovenescu: Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucrăm noi? Noi încă nu știm...

replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul II, Scena 1, scenariu de (1884)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Momente" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.36- 48.99 lei.
Marianne Williamson

Cea mai mare frică a noastră nu este faptul suntem inadecvați, ci este faptul suntem puternici peste măsură. Lumina noastră, și nu întunericul din noi ne înspăimântă cel mai tare. Ne întrebăm adesea: cine sunt eu ca să fiu strălucitor, minunat, talentat, fabulos? Cine ești tu ca să nu fii? Ești un copil al lui Dumnezeu și faptul joci la scară mică nu servește lumea. Nu este nimic grandios în a te micșora pe tine însuți astfel încât ceilalți să nu se simtă în nesiguranță alături de tine. Cu toții suntem meniți să strălucim. Ne-am născut să manifestăm gloria lui Dumnezeu în noi înșine. Iar asta nu se află în doar unii dintre noi, ci în fiecare. Și când ne lăsăm propria lumină să strălucească, le dăm și celorlalți permisiunea să facă la fel. Când ne eliberăm de propria frică, prezența noastră îi eliberează automat pe ceilalți.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Tears to Triumph: The Spiritual Journey from Suffering to Enlightenment Hardcover" de Marianne Williamson este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -106.16- 68.99 lei.
David Boia

Proiecte de țară

La noi fiecare
proiect se împarte
pe sprânceană
în două lucrări
lucrările se împart
în trei etape
etapele mai departe
în patru părți
din care jumătate dispar
undeva pe la spate
jumătatea rămasă
se distribuie la participanți
apoi se divide la părtași
până când devine volatilă
și poate fi sustrasă
așa dispare de-a binelea
de-a binelea pentru unii
și rău pentru noi
noi cei mai mulți
rămași în pagubă
în final se caută noi proiecte
care au soarta dispariției
menționată mai sus.

poezie de (24 octombrie 2016)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cu limba noastră

Este a noastră limba noastră
și noi suntem cu ea popor,
cum stelele
din cer
sunt stele
cu veșnica lumină-a lor.

Este a noastră limba noastră
și noi suntem cu ea pământ,
cum marea mare
este mare
cu ape veșnic vălurând.

Este a noastră limba noastră
și soartă noi suntem cu ea,
cum este codru verde soartă
cu ciuta și cu pasărea.

Din străbunei cu limba noastră
noi am crescut și creștem, demn,
cum crește pomul din țărână
suită-n frunză și în lemn.
Ci noi cu ea, cu
limba noastră,
nemuritori vom fi oricând,
nemuritori cum e Pământul
cu Soarele mereu arzând.

poezie de (1 ianuarie 2000)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Jacques Prevert

Această dragoste

Această dragoste
atât de violentă
atât de firavă
atât de tandră
atât de disperată
această dragoste
frumoasă ca ziua
și urâtă ca vremea
când vremea e urâtă
această dragoste atât de adevărată
atât de frumoasă
atât de fericită
scăldată-n bucurie
și-atât de derizorie
tremurând de spaimă ca un copil în beznă
și totuși sigură de ea
ca omul calm în miez de noapte
această dragoste ce sperie pe atâția
și-i face să vorbească
și-i face să blesteme
această dragoste păzită
pentru că noi o păzim
această dragoste
hăituită, rănită, călcată
-n picioare, isprăvită,
negată, uitată
această dragoste-ntreagă
atât de vie încă
și însorită
este dragostea ta
este dragostea mea
a celui care-a fost
acest lucru pururea
altul
și mereu neschimbat
la fel de-adevărată ca o plantă
și ca o pasăre vibrând
caldă și vie ca vara
noi amândoi putem
să mergem șine întoarcem
putem să uităm
pe urmă s-adormim
ne trezim, să suferim,
să-mbătrânim
să adormim din nou
sau să visăm la moarte
ne trezim surâs și râs
să-ntinerim
dragostea noastră rămâne
îndărătnică asemenea unui catâr
vie ca dorința
și crudă ca memoria
stupidă ca regretul
și tandră precum amintirea
rece ca marmora
frumoasă ca ziua
fragilă ca un prunc
surăzând ne privește
și ne vorbește fără cuvânt
și o ascult tremurând
și strig
și strig pentru tine
și strig pentru mine
rugându-mă de ea
pentru tine pentru mine pentru
toți cei ce se iubesc
și care s-au iubit
da îi spun dragostei
pentru tine pentru mine și pentru toți
ceilalți
pe care nu-i cunosc
rămâi acolo
nu te clinti
nu pleca
noi care suntem iubiți
noi te-am uitat
dar tu nu te uita
noi nu te-avem decât pe tine pe pământ
nu ne lăsa să înghețăm
mereu mai departe mereu
oriunde-ai fi
dă-ne iar un semn de viață
mult mai târziu din marginea pădurii
din pădurea memoriei
țâșnește deodată
întinde-ne mâna
salvează-ne.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil originalul în limba franceză.
Este disponibilă și traducerea în italiană.
Viorel Muha

Căutăm să găsim oglinda noastră întodeauna în alții, când noi o purtăm până la moarte în noi!

(noiembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Cunoaștere

până să te cunosc, am iubit marea.
până să te cunosc, am iubit munții.
până să te cunosc, am iubit cerul.
până să te cunosc, am iubit iubirea.
până să te cunosc, am iubit cunoașterea.
te-am cunoscut și tot ce am iubit a devenit TU.
tu, acest urlet din adâncul cel mai adânc al ființei mele.
te-am cunoscut și de-atunci,
nu mă mai recunosc.

poezie de din Scrisori nedesfăcute (1997)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "FaceCartea" de Nicu Alifantis este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -25.00- 18.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook