Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Sibiana Mirela Antoche

În sublima desfătare

În sublima desfătare zămislită din senin,
Trup de sânge și de suflet cu aromă de pelin,
Îmi aduci în dar mireasma și aroma de divin,
Mă ucizi cu mângâierea lacrimilor de venin.

Mă adormi în pat de rouă și în fânul doar cosit,
Fierbi răcoarea boreală din altarul risipit,
Strălucești ca diamantul lunii pline-n asfințit,
Fir de iarbă, dor nebun, vis de perlă lustruit.

Cânți din bucium pe coline istovind mărgăritare,
Fugi în stele căzătoare și în visele polare,
Bei din apa ne-ncepută a candidelor fecioare,
Mă săruți pierind în valuri, în sublima desfătare...

poezie de din Buchetul de iubire
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sibiana Mirela Antoche

Remember

Ce mult mi-ar fi să-mi fie dat
ne iubim ca-n prima seară
Când mi-ai făcut din flori regat
Și rai divin din dulcea vară.

Buchet de stele-ai adunat
Și le-ai legat cu fir de aur,
Cunună-n păr mi-ai aranjat,
Cercei, din frunze lungi de laur.

Din stropi de rouă mi-ai brodat
Dantelării ales de fine,
Din fân cosit făcut-ai pat
Să dorm cu gândul doar la tine.

Din colțul lunii ai cioplit
Argint să-mi făurești cunună,
În flori de câmp ai învelit
Altarul vieții dimpreună.

Din struguri copți ai împletit
Șirag de mândre nestemate,
La gâtul meu le-ai rânduit
Cu mâinile-ți prea talentate.

Nimic din toate câte-au fost
Și câte, Doamne, or să fie,
Iubind pe lume ai un rost
Ținând aprinsă torța vie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi ești...

Îmi ești... suflet- dor - durere - trup
Și frumusețea- ntregului pământ,
Din tine, floarea pasiunii, rup
Și-n căușul palmei, iubire frământ!

Îmi ești... hrana depărtării mute
Din roua dimineții, îmi dai să beau,
Prin clipe de anotimpuri- punte,
Iubire - dor - dorința, cu inima le vreau!

Îmi ești... ploaie- vânt- furtună- nori
Din adâncul mării de valuri cutremurat
Și lacrima arzând a ochilor lumină
Pe altarul iubirii m-am consternat!

Îmi ești... iubire- soare dintre munți,
Balsam pe suflet - mângâiere
Și depărtarea Lirei pe care-mi cânți,
rog să nu sune, doar amăgire!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Cu tine

(La mulți ani, soțul meu drag, Costică Antoche)

Cu tine mă trezesc și nu îmi este teamă,
Cu tine toate lacrimile încep ușor să geamă,
Cu tine simt căldura zăpezilor din iarnă,
Cu tine mă-nvelesc când norii-ncep să cearnă.

Cu tine-i primăvară în tril de ciocârlie,
Cu tine-alerg desculță pe rumena câmpie,
Cu tine sunt și apa și muntele și marea,
Cu tine zbor luceferi, cu tine mângâi zarea.

Cu tine înfloresc precum salcâmul, vara,
Cu tine valsul vieții îl cântă doar vioara,
Cu tine mă acopăr sub plapuma iubirii,
Cu tine simt aroma și stropii fericirii.

poezie de din Buchetul de iubire
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

M-am născut...

M-am născut în simfonia florilor pictate-n ceară
Și-n balsamuri rafinate din al raiului de vară,
Când plesneau în cupe crinii de un alb imaculat
Și-mi râdea-n fereastră cerul din azuru-i fermecat.

M-am născut în dimineața zorilor spălate-n rouă,
La sfârșit de cireșar când natura-n floare plouă,
Când albina-n faguri toarce dulcea miere parfumată
Și splendoarea ne-o desfată marea-n valuri dantelată.

M-am născut când ciocârlia glăsuia duios în triluri,
Iar pădurile foșneau dănțuind în mici deliruri,
Ape repezi vânturau stâncile-mpietrite-n cale
Căutându-și loc să curgă repede spre-ngusta vale.

M-am născut cu dor de viață pe arpegii de chitară,
Legănată lin de cântec pe solfegii de vioară,
Când caleașca albă-a lunii voal de stele revărsa
Peste-ntinsa blândă zare spre-a o dulce lumina.

poezie de din Clipe și îngeri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Despre stele căzătoare

Din înaltul cerului senin
Unde e stăpân doar Sfântul,
Stele se desprind și vin
Să-îmbrățișeze pământul.

Luna, mamă iubitore,
Noaptea, când nu bate vântul,
Trimite stele căzătoare
Să viziteze pământul.

Tera, ca o gazdă bună
Le primește-n ospeție.
Ba le-îndeamnă să rămână
Pe pământ, o veșnicie.

Copilele lunii primesc
Pe pământ să locuiască.
Dar... cu nostalgie privesc,
Înalta boltă albastră.

poezie de (16 septembrie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Înălțare

Așa aș vrea, să mori de dor
și-n zbor să-mi vii de după nor,
unde am cuib mereu senin
și stau îngenunchiat... -nchin.

Doar să plutești la braț cu mine
aș vrea... Să știi că sunt suspine
când plouă ultima speranță
și cad tot destrămat... O zdreanță.

Te vreau în brațe vaporoasă
din lacrimi, ce mi-am făcut casă;
să te pătrunzi din mine iară,
să pot să mușc... Să-ți fiu iar fiară...

... Sânge s-amesteci printre buze
în șoapte îngânat confuze.
Să tremuri iar în cald fior,
să-mi zgudui piept... Să simt că mor!...

... Și când adormi c-un fir de zâmbet,
prins în suviță-n colț de-un zumzet
respirat printre dulci parfumuri...
Să mă-nalț ars, sleit în fumuri.

De nu veni-vei, să mă plâng
în picuri mari să cad, să strâng
în juru-ți dragoste-n maree...
Să te port val de-o epopee.

De dor să mori, așa aș vrea,
înger să-mi fii, numai a mea
din toată lumea trecătoare...
Să-mi fii sublima înălțare!

poezie de (13 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Decembrie

Decembrie ne-mbracă-n praf de stele
Și-n alibii fulgi, valsând într-un alint,
Flăcăi înnoadă-opincile de piele
În promoroaca iernii de argint.

Decembrie ne cântă valsul iernii
Pe strune de omăt și dans de flori,
Ne-nvăluie în ceața densă-a lunii
În simfonii, pe-arcușuri de viori.

Decembrie ne-acoperă-n miresme
De nori de fum și cetină de brad,
Ne prinde-n haina miilor de basme,
Arzând lumini în brațele de jad.

Decembrie colindă Universul
Iar visele preschimbă-n bucurii,
Obraji îmbujorați aruncă fesul,
Mușcând din cozonacii aurii.

Decembrie întroienit coboară
Să șteargă ochii plânși de peste an,
S-aprindă candelabrele de ceară
Pe cerul înstelat și diafan.

Decembrie-n parfum de sărbătoare
Seduce prin magie și mister,
Revarsă gerul nopților polare
În seara când răsună Leru-i ler.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

În cerul tău de stele

Îmi plâng, măicuță, ochii și gândul mi-e la tine
Sperând să-mi leg tristețea de țărmul unui vis
Și-n cerul tău de stele să-ți amintești de mine
Așa cum asprul dor în pieptu-mi cald n-a stins.

Potopul de sudoare pe fruntea nopții geme
Durerea ațipind-o în udul pernei moi,
Cădelnița de lacrimi preaplină-i de o vreme
Sporind necontenește în ropotul de ploi.

-ncorsetează timpul în lanțul de secunde
Trezindu-mă din goană, grăbindu-mă spre-apus,
În somn te caut, mamă, și-mi ești demult niciunde,
Doar chipul să ți-l mângâi, m-aș bucura nespus!

Stau întrebări la colțuri și-așteaptă ostenite:
Ți-e pâinea caldă, mamă, ți-e sete ori ți-e greu?
În bulgărul de suflet sunt griji firesc sădite,
Nevolnic bat la poarta-mi chemându-te mereu.

E frig în ceruri, mamă, e vară printre stele,
Sunt albi în floare crinii și-a iunie miros?
Trimit florarii lunii să-ți semene lalele
Ca semn al mulțumirii, dumnezeiesc prinos!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Radu

Catharsis

Am prins plânsu-n călimară
Și am scris cu el, o vară,
Versuri triste și umbrite
De trăiri neîmplinite.

Am cosit visele mele,
Să îmi fac un pat din ele.
Un pat la marginea mării,
Să gust din sarea uitării...

Și din voal de flori de chin,
I-am făcut un baldachin,
Cearșaf, din fâșii de suflet,
Perne de dor fără zâmbet.

Lumânări la căpătâi,
S-ardă iubirea dintâi,
Lumânări de imortele...
Așa, am scăpat de rele...
Pe o margine de stradă,
Te rog mamă să nu plângi
Îți dau banii ca pomană.

Și-atunci sărutându-i mâna
Sprijinindu-se de un pom,
Se saltă de jos bătrâna
Șoptind trist... Doamne mi-ai trimis un OM!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Munteanu

De ce-negresc o coală de hârtie?

De ce-negresc o foaie de hârtie,
Cine-mi citește slova vlăguită
Și-un gând zdrobit sub tropot de copită
Pe care-abea în treacăt de-l mai știe?

Pentru a cui risipă adormită,
Din care-am tot tăiat câte-o felie,
Însingurat mă-nchid în colivie
Ca să aștern uimirea-n trup ivită?

De e doar unul logodit cu rima,
Îi țes veșmântul meu din fir domnesc,
S-asculte-n scaun argintat sublima

Cântare-n rai, când clopote-ațipesc.
Secunda mea, trudind, se-nalță prima.
Cu tainele din jur înmuguresc.

sonet de
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Herghelie de fluturi...

mi-ai furat un ciob din suflet
și l-ai prins butonieră la sacoul de duminică
să-ți fiu aproape când departele doare

nu-ți fie teamă că ploile mor
atunci când sărută pământul
acoperă-mi trupul cu umbra-ți șireată
și-ascultă văpaia pietrelor încinse

dezleagă din hățuri iubirea
și-nhamă herghelia de fluturi
la trăsura bălaie din seraiul cu flori
în diminețile ninse cu rouă
îmbie-mă-n pletele crude-ale ierbii
și n-o să-ți înșel așteptarea

cu ochii-ți ca șaua murgilor sălbatici
cuprinde-mi privirea și fă-o să-ți fie mireasă...

poezie de din Curcubeul muzelor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Răpesc parfumul ploilor amare

-njunghie o coastă-a unei Eve
În patosul nebun ce-nlănțuiesc
Fiori ce ard în flacăra din seve
Și-n iureșul iubirii ce-o-ntregesc.

Te caut în urgia negăsirii
Și-n țipetele palidei prigori,
Prin venele secate ale firii
Și-n aburul năvalnicei vâltori.

Mi-i trupul schingiuit de antiteze
Între lumină și-ntunericul diurn,
A mea privire-ncepe să ofteze
De-amorul sfâșiat și taciturn.

Un dor incendiat îmi sfredelește
A inimii aortă până-n glezne,
O umbră nechemată mă rănește
În pântecul albastrului din bezne.

Răpesc parfumul ploilor amare
Din cerul cânepiu, pierdut, le sorb,
Vandalizând tempeste constelare,
Străfulgerându-ți ochii ca un orb.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Călcâi de piatră

Din os de neputință și ochi de leac astmatic
Îmi țes călcâi de piatră brodat cu fir de cer,
Croiesc ciorapi din sălcii, din stufăriș sălbatic,
Să-i pot purta prin lume, pe drum de zi, lejer.

Iar spini de-mi ies în cale topesc banal de ciudă
Sfârșind sub talpa crudă nepământesc de grea,
Din neumblare vărs ulciorul plin de trudă
Spre-a-mi fi desert vreodată la masa cea mai rea.

Îmi pierd în sâmburi miezul și-l caut printre oase
Amețitor de tainic îmi râde din călcâi,
Sub preșul șters al zilei sunt vremurile roase
Și date cu aghiazmă ca eu să le tămâi.

Nu-i timp de-ntors călcâiul din șaua neuitării
Și nici de ligamente de înnodat absurd,
Aștept să pot răpi un veac al nerăbdării
Să ies din piatra-n care anevoios mai zburd.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Năluci cu râset tandru

Prin porți de cer deschise coboară-n șoaptă luna
Cu-alai de albe rochii ce-ademenesc feciorii,
Năluci cu râset tandru ce-n hore-și prind cununa
Își spală trupu-n rouă pân' ce revarsă zorii.

Descântece șirete inundă calm pământul,
Misterioase umbre în dansuri veselesc,
Văzduhuri răvășite înnobilează cântul,
Prin nelumești chemări iubirea o urzesc.

Poieni de flori animă sub chiotul zburdalnic,
Flăcăi se-aud pe nume strigați din depărtări,
Vrăjiți, îndrăgostesc de glasul lor șăgalnic
Și-aleargă spre-a le prinde din toate patru zări.

În revărsat de ziuă își risipesc menirea
Frumoasele fecioare ce-au veselit de zor,
În urma lor plutește mirabil fericirea,
Altițe curg pe ape... băieții plâng de dor!

poezie de
Adăugat de SIBIANASemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Pillat

Glasul sirenei

Când sub luciul lunei apa e mai albă ca zăpada
Urmărim corăbii grele sau triremele subțiri
Nopți întregi... și marinarii ne cred poate năluciri,
Lopătarii fără suflet din Sidon sau din Hellada.

Nu aud cântarea noastră dureroasă cum învie,
Nu văd trupul nostru fraged mângâiat din val în val,
Pentru dânșii el e spumă sau spinare de narval,
Căci nu știe azi vâslașul marea toată că e vie.

Dar tu care stai pe proră, pe trirema triumfală,
Tu, ce cânți și chemi trecutul peste vremuri domnitor
Glasul tău prin zări se-afundă ca un bucium sunător
Din ecouri în ecouri sub tăcerea siderală.

Și sirena ce ascunde o femeie și o zeie într-un trup
Cum nu e altul nici în cer, nici pe pământ,
Goală va ieși din valuri, din al mării larg vestmânt
Ca femeia de frumoasă și eternă ca o zeie.

poezie celebră de din Eternități de-o clipă
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestea Maicii Domnului" de Ion Pillat este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 15.99 lei.
Ileana Nana Filip

Lumina a fost purtată de îngeri

Lumina m-a vizitat azi noapte
Mi-a relatat despre creație divină
Am răsuflat prin stele căzătoare
Lumina din lumina s-a risipit spre nori
Odată ce viața a fost dată.
Lumina a fost purtată de îngeri.
Nu încerca să-mi mulțumești!
Eu am ales libertatea deplină
Nu am făcut nimic forțat,
Ci din iubire pură, sinceră,
Și adierea vântului îmi e vindecarea
Unui suflet ales de Divin.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

În pat

În pat e raiul, se-nțelege,
Furtuni, metafore, risipe,
Pe care nu le poți culege
Fără acordul unei clipe.

În pat, fiorul este zâmbet,
Dezmăț febril și desfătare,
Vinul tăcerilor din umblet
Și ochii... ca o provocare.

În pat, pui visele pe pernă
Și trupuri ce empatizează
Cu viața, care nu-i eternă,
Ca și amanta ce trădează.

În pat se împlinesc destine,
Dispar regate, se-ntregesc
Și-un foc albastru, întreține
Plăceri... ce nu se definesc.

În pat poți îngropa speranțe,
Confuzii, spaime sau femei,
Care-și doresc... mezalianțe,
Un cec, un card sau zece lei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O poezie

O poezie e un cânt al iubirii
Un vis, o speranță, un dor
O taină a desăvârșirii
Talentului de creator.

O poezie e lacrimă-n cer
E rugăciune și sfântă chemare
Prin lume un vechi mesager
Miracol și rază de soare.

O poezie e serviciu divin
Un necontenit legământ
E liturghie și stih și suspin
Adus din înalt pe pământ.

O poezie e-o ușă spre Rai
Magie, mister, gingășie
Binecuvântat, dulce grai,
Legendă și duioșie.

O poezie e filă de viață
În suflet o desfătare
O lecție care se-nvață
Minune și încântare.

O poezie e vioară din aur
Un sonet, un palid mister
O formă suavă-ntr-un abur
Putere ascunsă-n eter.

Lumini în vremuri cumplite,
Scânteieri, dar și fantezie
Emoții ascunse-n cuvinte
Toate astea-s o poezie.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Femeia din vis

Un cântec ambiental în surdină îmi pune țiglele pe acasă,
nu știu altceva decât să-mi caut liniștea interioară
clipele se scurg cu aerul unor necesități
ce vin din afara mea.

Noaptea m-a prins cu visele libere de păcate
și mă trezesc uneori din somnul așteptat,
m-am îndrăgostit de femeia din vis
și simt urmele părerii de rău
cum se șterg.

Dimineața a sosit pe nepregătite luminoasă
cu iubiri de rouă pe față,
curcubeul bătrân respiră în apa râului
culori furate din cer.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Valuri

Ard ascunse răni în soare,
Vremea varsă nesfârșitul,
Pier în val vieți și hotare,
Doare-n rădăcini sărutul.

Toarnă focul dor sălbatic
Peste guri fierte de fiare,
Și pedepsele pe coapse
Unduiesc argint în mare.

Țese vara ziduri mute,
Vraja sânilor s-ascundă,
În miresme flori iubite
Încolțesc dureri în undă.

Mere verzi cresc în văzduh,
Seva norilor sorb ape,
Nurii cresc pe trup de duh
Cu iluzii să m-adape.

Curge seva-n sânge verde,
Din înalt, buimac descânt,
Iar în trup de fum se pierde
Suflet de baladă-înfrânt.

În adânc îmi bântui lerul,
Decolteu de stele-n noapte,
Pe cărări întinde cerul
Ochii visele uitate.

Pași-mi cad în oase grele
Cu păcatele-n amoruri,
Sentimente urcă-n stele,
Aburi ce îmi fac favoruri.

În al veacurilor cuie
Naște-‘naltul din izvoare,
Tu în pori, melancolie,
Ai morminte cu zăvoare.

poezie de (21 iunie 2019)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook