Nu e oare în fiecare din noi revoltă pentru nedreptate, dezgust pentru asuprire? Nu dorm în sângele nostru strămoşii cari aşteaptă ceasul de a fi deşteptaţi în mărire? Nu, nu va pieri românismul pe urma acestui război; vor pieri numai aceia cari nu s-au arătat vrednici de dânsul!

citat celebru din Nicolae Titulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

.. Nu dorm în sângele nostru strămoşii care aşteaptă ceasul de a fi deşteptaţi în mărire?
Nu, nu va pieri românismul pe urma acestui război; vor pieri numai aceia care nu s-au aretat vrednici de dânsul!

Nicolae Titulescu în Inima României – discurs din 1915
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românismul să piară? Nu va pieri pe urma acestui război, vor pieri aceia cari nu s-au arătat vrednici.

citat celebru din Nicolae Titulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

România nu-şi poate prelungi neutralitatea peste limitele trebuinţelor sale şi mai ales peste limitele demnităţii sale... Ardealul nu e numai inima României politice, priviţi harta: Ardealul e inima României Geografice!... Nu, nu va pieri românismul pe urma acestui război: vor pieri numai aceia care nu s-au arătat vrednici de dânsul!

Nicolae Titulescu în Discursuri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sau românismul se va dovedi a fi o forţă civilizatoare de prim ordin şi atunci va triumfa, sau românismul se va dovedi a fi fost numai marca unui egoism laş şi hrăpăreţ şi atunci el va pieri, cum va pieri pe urma acestui război tot ce n-are reazim în drept şi jertfă.

citat celebru din Nicolae Titulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ce zic? Românismul să piară? Nu e oare în fiecare din noi dorinţa de jertfă?

citat celebru din Nicolae Titulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ARDEALUL. Din culmile lui, izvorăsc apele cari au scăldat românismul în istorie: la miază-noapte Someşul; la apus, Mureşul; la miază-zi, Oltul! De-a lungul Carpaţilor, România de azi se întinde ca o simpla zonă militară a unei fortăreţe naturale, încăpută în mâini străine!

Nicolae Titulescu în Inima României – discurs din 1915
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Planetele, Soarele şi Luna, cari îşi schimbă mereu locul, se aseamănă cu un călător, cari în fiecare zi se află pe altă longitudine şi latitudine. Deosebirea e însă că aceste astre călătoresc pe ecliptică aşa de regulat încât astronomii cu ani de zile mai înainte le pot calcula ascensiunea şi declinaţiunea pentru fiecare zi. Pentru Lună se calculează poziţiunile din oră în oră, căci ea se mişcă pentru noi mai repede.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul amator este adăugat pe lângă acela de astronom pentru a indica pe neprofesioniştii cari se ocupă cu astronomia, sau şi mai bine zis, pe aceia cari nu sunt în serviciul unui observator astronomic al unui stat oarecare.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre dor

Au fost, sunt şi vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.
A fost, este şi va fi
mereu dorul inimii.
Dorul de mamă, de tată,
nu va pieri niciodată.
Dorul de frate, de soră
e prezent în orice oră.
Dorul de fata iubită
niciodată nu se uită.
Cu tot răul ce e-n lume în lume,
dorul de viaţă rămâne.
Au fost, sunt şi vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.

poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toate silinţele adevăraţilor astronomi de a arăta cari este adevărata importanţă a cometei Halley, cu toate asigurările date de către cei competenţi, că Pământul şi prin urmare omenirea, pe cari o poartă această planetă, nu are să sufere nimic de pe urma cometei, majoritatea populaţiunei din toate ţările aşteaptă înspăimântată o catastrofă finală.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am numi vulgaritatea vulgaritate, nedreptatea nedreptate, meschinăria meschinărie, cred că le-ar pieri ceva din putere... Dar pentru asta trebuie să le spui pe nume.

citat din Leopoldina Bălănuţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi dorm

Azi vreau să dorm!
Mi s-au încâlcit neuronii,
S-au molipsit de albul nopţii
Şi de rotundul gol al lunii,
Revoltaţi...
Azi fac o pauză!
Mi s-au stins luminile gândului
Când le-am aprins forţat.
S-au cuibărit în întuneric,
Perimate...

Azi n-am idee!
Mi-au intrat ziduri în ochi
Când priveam în urmă.
S-au spart în privire
Dezgheţate...

Azi vreau să dorm!
Mi s-au umplut pleoapele de vis,
Când le goleam de tine.
S-au închis în gene,
Obosite...

poezie de Gabriela Chişcari (5 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi când cele mai civilizate state au acceptat acest măcel îngrozitor, aceasta pustiire fără exemplu, nu pentru a desfiinţa o naţiune, ci pentru a distruge o concepţiune, nu pentru a întrona o dominaţiune, dar pentru a inaugura o politică, apare clar că nimeni nu se va bucura de roadele noii stări de lucruri, dacă nu s-a arătat demn din vreme, nu numai cu vitejia, dar mai ales cu sufletul!

Nicolae Titulescu în Inima României – discurs din 1915
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua δ din Cefeu poate fi comparată cu ε şi ζ, cari se găsesc în apropiere. Cei cari vor să urmărească, în mod mai ştiinţific, această stea variabilă, cum şi altele, vor trebui mai întâi să se obişnuiască bine cu cunoaşterea mărimii stelelor.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În această carte sunt multe tabele astronomice, pe cari le credem foarte folositoare, întocmind astfel un modest manual pentru amatorul astronom, cari se află la începutul învăţăturei sale. Rămâne însă să vorbim despre câteva amănunte, cam plictisitoare poate pentru cei cărora le place mai mult romanul cerului, dar folositoare celor cari voesc să-şi dea seama mai inteligent despre minunăţiile boltei cereşti.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cimitire dorm strămoşii...

În cimitire dorm strămoşii
Feriţi de stihii şi de veac...
Doar, rareori, aud cocoşii
Vestind pământul că-i sărac.

Strămoşii dorm în lutul jilav,
Feriţi de vânturi şi de ploi
Şi neatinşi de veacul schilav –
Ce ne zdrobeşte-ncet, pe noi.

Strămoşii noştri dorm pe perne
Din rădăcini ce cresc din ei...
Nu ştiu că-n lume se aşterne
Nemernicia – cu temei.

Ei aveau viaţa liniştită
Şi răul – îl ţineau de rău...
Noi, ducem viaţă rătăcită
Pe căi ce duc direct spre hău.

Strămoşii trăiau pentru glie,
Şi liniştiţi plecau în ea...
Viaţa noastră-i băşcălie,
Facil trăită-n zeflemea.

Bătrânii noştri n-aveau vise
De îmbuibare şi venin...
Purtau, în capetele ninse,
Sămânţă pură de creştin.

Cu glasul plin de-nţelepciune
Poveşti rosteau, din tată-n fiu...
Noi, avem suflet de tăciune –
Secat de taine – şi pustiu.

Noi suntem suflet de neghină
–Ei aveau suflete de grâu –
Şi vieţile ni se închină
La lăcomie şi desfrâu.

Dormiţi, strămoşi, în lutul jilav,
Cu voi, s-a dus ce-a fost curat...
Căci, veacul nostru, este schilav,
Plin de mocirlă şi păcat.

... În cimitire dorm strămoşii,
Feriţi de stihii şi de veac...
Poate că nici n-aud cocoşii,
Vestind că suntem fără leac...

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

Să treacă...
Repede,
Ca apa-n văi
Şi mirosul în vânt,
Ca sunetul ascuţit în pustie,
Pentru că nu se aude,
Ca frumuseţea ta
Deodată mai profundă
Pentru că nu eşti
Aproape...

Să plece...
Subtil,
Ca umbra pe trotuar
Când soarele plânge
În ploaie – a nori,
Ca urma degetelor tale
pe obrajii reci,
Pentru că nu simţi
Distanţa...

Să fugă...
În ropot,
Ca râsul în cascade
Până se sparge,
Ca inima ta,
Când îţi cânt copil,
De teamă,
Pentru că nu ştii
Deodată...

Să dispară,
Treptat,
Ca urma în zăpadă
Când ninge,
Ca ziua când visul
Te ia de mână
Şi îţi pune ceasul
În buzunarul sufletului
Pentru că nu vrei decât
O veşnicie...

poezie de Gabriela Chişcari (2 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

România-i vatra noastră

De la Dunărea bătrână
Până-n vechea Bucovină,
Din munţi la marea albastră,
România-i vatra noastră.

Din Carpaţii legendari,
Din apa rece de izvor,
Din stejarii seculari,
Primeşte sevă-acest popor.

Ne mândrim cu tricolorul
Fluturând pe-albastrul cer.
Ne mândrim cu-întreg poporul
De români care nu pier.

Pe-aceste plaiuri ne-am născut
Şi tot aici vom dăinui.
Aici soarele-am văzut,
Noi nicicând nu vom pieri.

Românul va dăinui
Cât va fi pământul.
Doar atunci el va pieri,
Când va pieri vântul.

poezie de Dumitru Delcă (4 ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele stele din Taurul, pe cari le vedem la începutul toamnei sunt Pleiadele. Cine nu cunoaşte Cloşca cu Pui? E o îngrămădire de stele mici, cari sclipesc ca adevărate diamante şi cari îţi produc o impresie neştearsă. Din ce se ridică mai sus, cu atâta vezi mai multe stele în Pleiade. Sunt mulţi cari nu văd decât şase stele, alţii şapte; sunt însă destui cari văd 10-11 stele, ba chiar şi mai multe. Cu un binoclu vezi însă zeci de stele, cu o lunetă şi mai multe, iar fotografia ţi-arată un număr foarte mare.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e numai practică. Tabelele în cari sunt redate mărimile stelelor numai cu câte o singură zecimală servesc mai mult începătorilor, cari voesc să înveţe să deosibească mărimile stelare. Aşa de pildă observi o stea căzătoare şi vrei să însemni ce strălucire avea. Poţi face acest lucru foarte uşor, dacă vei compara steaua căzătoare, cu mărimile stelelor printre cari a trecut şi nu ai deci nevoe decât de mărimile exacte ale acestor stele.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!