Sonetul 147
Iubirea mea-i ca febra care ține,
Făcând ca boala să se prelungească;
Înghite numai răul ce-o menține,
Stricata poftă vrând s-o mulțumească.
Vraciul iubirii, dreapta judecată,
Văzând că nu-i ascult recomandarea,
M-a părăsit și-am înțeles pe dată,
Dorința-i moarte, leac e evitarea.
Cum să mă vindec fără Rațiune?
Sunt mai nebun, căci trupul meu vibrează;
Sunt răvășit, vorbesc cu pasiune,
Ca un smintit ce întruna delirează.
Căci jur că tu ești albă, luminoasă,
Când neagră ești ca noaptea întunecoasă.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre întuneric
- poezii despre vorbire
- poezii despre sfaturi
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poftă
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
- poezii despre nebunie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sonetul 131
Te porți tiranic, ești la fel de rea
Ca orice chip considerat frumos,
Căci știi ce mult te vrea inima mea,
Ești giuvaerul cel mai prețios.
Dar totuși unii zic când te privesc
C-al dragostei fior nu-l simt deloc;
Să spun că se înșală nu îndrăznesc,
Numai părerea mea pot s-o invoc.
Și să fiu sigur că nu jur greșit
Mă tot gândesc la tine și oftez,
Apoi mărturisesc însuflețit
Că neagră ești, dar eu te luminez.
Și de fapt neagră e doar fapta ta,
De-aceea mulți te vor calomnia.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre calomnie, poezii despre lumină, poezii despre inimă, poezii despre greșeli sau poezii despre frumusețe
Sonetul 87
Adio! Ești prea scump să te dețin
Și tu probabil știi cât valorezi;
De obligații ești scutit deplin,
Iar eu nu-ți sunt dator, după cum vezi.
Căci cum să te posed fără să vrei?
Și cum să merit aste bogații?
Să-mi dai splendoarea ta n-are temei,
Acest hatâr nu se va consfinți.
Când nu-ți știai valoarea mi te-ai dat
Și făcând asta, cred că ai greșit;
Mărețul dar, căci tu te-ai înșelat,
Se-ntoarce acasă, bine-ai chibzuit.
Atât cât te-am avut, a fost un vis,
În somn sunt rege, treaz sunt un proscris.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- citate de William Shakespeare despre visare
- poezii despre valoare
- citate de William Shakespeare despre valoare
- poezii despre somn
- citate de William Shakespeare despre somn
- poezii despre monarhie
- citate de William Shakespeare despre monarhie
- citate de William Shakespeare despre greșeli
- poezii despre bogăție
- citate de William Shakespeare despre bogăție
- poezii despre acasă
Sonetul 16
Shakespeare a scris sonete de poveste,
Căci îndrăgea un tânăr cu ardoare,
Și scriu și eu, căci el model îmi este,
Dar eu iubesc femeia încântătoare.
Femeia blondă, brună, nu contează,
Înaltă, scundă, slabă sau mai grasă
Femeia-n care sufletul vibrează
Și-a cărei minte este luminoasă.
Păcat că Shakespeare nu mai e în viață
Sunt sigur c-ar fi vrut să mă cunoască,
Pentru că scriu așa cum el ne învață,
Ca versul pur prin vremi să strălucească.
Și eu și Shakespeare savurăm trăirea
Căci muza noastră sfântă e iubirea.
poezie de Octavian Cocoș (13 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre înălțime, poezii despre învățătură, poezii despre viață, poezii despre versuri, poezii despre tinerețe, poezii despre suflet sau poezii despre sfinți
Deschide ochii iubito
Deschide ochii iubito.
Și uită-te în ochii mei cât sunt de triști,
Când nu-i văd macar pe o clipă pe ai tăi!
Deschide ochii iubito
Și privește părul meu,
Alb ca neaua care se așterne pe câmpii.
Tu ești ca soarele care răsare
În zorii dimineții azurii.
Deschideți sufletul iubito,
Căci sufletul meu e mereu deschis.
Dar când nu ești lângă mine.
Nu se mai satură de plâns.
Deschide ochii iubito
Și privește brațele mele puternice de bărbat,
Care vrea să-ți cuprindă trupul,
Frumos și ca lacrima de curat.
Deschideți palmele iubito și ține inima mea,
Căci fără tine plânge în hohote și ea.
poezie de Vladimir Potlog (29 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre trup și suflet, poezii despre tristețe, poezii despre păr sau poezii despre ochi
Hamlet: N-o poți numi pasiune, căci la vârsta domniei tale tumultul sângelui în vene s-a domolit, e stins și ascultă de rațiune. Și ce fel de rațiune sare așa, de la unul la altul?
replică din piesa de teatru Hamlet, Actul III, Scena 4, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă și portugheză.
Vezi mai multe citate despre vârstă, citate de William Shakespeare despre vârstă, citate despre sânge, citate de William Shakespeare despre sânge, citate despre Hamlet sau citate de William Shakespeare despre Hamlet
* * *
Dacă râd
Vei ști că plâng
În vers fără de tine
Căci tu îmi ești
Și dor și cânt
Punte de suspine.
Dacă scriu
Vei ști că-mi ești
Prezent în toate cele
Căci tu îmi ești
Dor și poem
Blestemul unei iele.
Dacă pleci
Vei ști că-mi ești
Pulsul dintre atrii
Căci tu îmi ești
Vals vienez
Iubirea dintre aștrii.
Dacă zâmbesc
Vei ști că sunt
În tine pe vecie
Căci eu îți sunt
Un dor nebun
Iubirea-n Poezie.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vals, poezii despre râs, poezii despre puls sau poezii despre prezent
Sonetul 22
Oglinda nu o cred că sunt bătrân
Cât sufletul mi-e tânăr ca și tine,
Dar când pe chip văd brazde că-ți rămân
E clar că moartea va veni la mine.
Căci frumusețea care te-nvelește
Este veșmântul inimii ce-o am,
Care la tine-n piept acum trăiește,
Cum să nu simt că-s tânăr cum eram?
O! Dragul meu, să faci cum ți-e mai bine
Dar eu-l meu pe tine te visează
Și teafăr al tău suflet îl menține
Așa cum doica pruncul îl veghează.
Tu mie-n dar mi-ai dat inima ta,
Dar dacă mor, 'napoi nu o poți lua.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre copilărie sau poezii despre bătrânețe
Sonetul 150
Oare din ce putere-ți tragi vigoarea
De a-mi porunci atât de dușmănoasă?
Cum de privesc fără să văd eroarea
Și jur că nu lumina-i luminoasă?
De unde-ai luat această conduită
Și cum faci că și-n faptele meschine
Ai mult elan, ești foarte iscusită,
Iar eu cred sincer că e totul bine?
Cum m-ai făcut să te-ndrăgesc mai tare
În loc să te urăsc, că am motive?
O! Cei mai mulți de tine au oroare,
Când ești cu ei nu-mi spune invective.
Dar te iubesc chiar și-n nevrednicie
Și vrednic sunt de-a ta iubire vie.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de William Shakespeare despre iubire, poezii despre sinceritate, citate de William Shakespeare despre promisiuni, citate de William Shakespeare despre lumină, poezii despre dușmănie sau poezii despre declarații de dragoste
Eu sunt nebun
Eu sunt nebun...
Ci ei sunt și deștepți, și tineri
Cândva am fost că ei și eu
Maximalist
Am fost, ci voi să le mai spun
Că n-am știut până mai ieri -
O zi de vineri -
Că sunt tâmpit
Că sunt bolnav
Că sunt idealist
Că sunt nebun
Că sunt un nimeni...
Și sunt nebun căci eu discut
Cu ei în termenii moderni
Și sar mereu
Cu spusa mea neangajată...
Și sunt tâmpit
Pentru că versul meu
Nu cere de la nimeni nici o plată...
Și sunt bolnav
Căci numai oamenii bolnavi
În loc de pană
Țin în mâni lopata
Și scriu cu ea
Cu pana-și săpa groapa...
Și sunt idealist pentru că cred
Că viața e iubire.
Pe când ei știu, din fașă, un secret
Că-i numai amăgire.
Și nimeni sunt pentru că sunt nebun
Și gata.
Eu sunt nebun
O, cât am așteptat această zi
Din tot șiragul meu de zile perindate
Când în sfârșit eu auzii
Că nu-s că ei, nici nu voi fi
Că sunt nebun.
Că sunt nebun
Și gata...
poezie de Iurie Osoianu (22 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre boală, poezii despre zile, poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre sfârșit sau poezii despre secrete
Lângă tine dragul meu...
Lângă tine am învățat ce-nseamnă să iubești
Căci tu ești totul pentru mine și nimic mai mult
Și vreau mereu să-ți spun cât de drag imi ești
Căci tu ești unicul meu sprijin pe acest pământ,
Lângă tine am învățat prin ploaie să alerg
Să fug de tot ce-nseamnă rău în viața mea,
Când toți mă evitau pentru că te iubesc,
Eu am crezut în tine și în iubirea ta.
Lângă tine am învățat cu lacrimi reci, să plâng
Să scriu cuvinte pe care mulți nu le-nțeleg,
Pe tine te-am păstrat mereu în al meu gând,
Căci tu ești fericirea ce nu vreau s-o pierd.
Lângă tine am renăscut ținându-ne de mână
Descoperind mereu noi taine ale iubirii,
Cu tine am trecut prin ploi și prin furtună
Și nimic nu poate sta, în calea fericirii.
Lângă tine sunt mereu plină de fericire,
Căci tu ești talisman ce viața-mi ocrotești
Sunt cea mai fericită de pe această lume,
Când văd câtă iubire poți să-mi dăruiești.
Lângă tine sunt alt om, mă simt mai specială
Căci tu-mi aduci lumina fericirii în viață,
Când necazuri grele apar în calea mea socială
Tu-mi redai mereu visul și zămbetul pe față.
poezie de Eugenia Calancea (12 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre ploaie, poezii despre superlative sau poezii despre protecție
Sonetul 71
Nu mă jeli când eu voi fi murit
Și clopotul cel trist va anunța
C-această lume rea am părăsit
Să locuiesc cu viermii undeva.
Nu te gândi, când versul vei citi,
Că eu l-am scris, căci te iubesc nespus,
De-aceea vreau în gând să nu mă știi,
Ca nu cumva de dor să fii răpus.
Dar dacă totuși vrei ca să citești
Când eu țărână poate sunt de-acum
Numele meu să nu ți-l amintești,
Lasă-ți iubirea să se facă scrum,
Căci eu această lume n-o suport
Să râdă când suspini și eu sunt mort.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lectură, poezii despre viermi, poezii despre gânduri sau poezii despre dor
Sonetul 84
Cine-ar putea să spună despre tine
Mai mult decât că ești așa cum ești,
Și unde e zidit locul ce ține
Originalul ce-l alcătuiești?
Acel condei se zbate-n sărăcie
Ce tema lui prea mult o va slăvi;
Însă acel ce despre tine scrie
Că tu ești tu, elogiat va fi.
Mai bine ți-ar descrie înfățișarea
Ca nu cumva să strice ce-ai primit
Făcând așa, își va spori valoarea,
Căci versul lui de toți va fi citit.
Dar tu, când lauda o încuviințezi
Ți-atragi ocară și te degradezi.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie sau poezii despre laudă
Litigiu
Nu-i sunt datoare vieții! Ea îmi este,
Căci m-a târât în lumea asta rea,
Când condamnările nu sunt oneste
Îmi cere să țin fruntea sus spre ea,
Eu aș împinge-o-ncolo cu piciorul
Și mi-aș vedea de drum altundeva,
Căci nu-i cum să o iei cu binișorul,
Mai rău decât mi-a dat, ce-mi poate da?
Nu-i sunt datoare vieții; ea îmi este,
Spre mine-ndreaptă pumnul ei calic,
Încearcă și iubirea să-mi conteste,
Iar trupul meu e pentru ea nimic.
De-aceea am tristețea ca redută
Și dragostea din versuri absolută.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare
Sonetul 62
Amorul propriu pus-a stăpânire
Pe ochi, pe suflet și pe trupul meu
Acest păcat nu are lecuire
Că-n inimă îmi stă ascuns mereu.
Eu cred c-am chip frumos cum nimeni n-are
Și-al meu contur se-arată a fi plăcut
Îmi definesc precis a mea valoare,
Căci la aspect pe toți i-am întrecut.
Dar când oglinda adevăru-mi spune
Că sunt bătrân și chipul mi-e ridat
Încep să mă privesc cu suspiciune
Și știu c-amorul propriu m-a înșelat.
Dar tu ești eu, și-atunci când mă fălesc
Cu chipul tău, pe loc întineresc.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de William Shakespeare despre suflet, citate de William Shakespeare despre inimă, citate de William Shakespeare despre frumusețe sau citate de William Shakespeare despre bătrânețe
Apropiere
Mă arde-apropierea și gându-ți cel nebun
Ce naște pasiuni și versuri debordante
Mi-s buzele legate și totuși vreau să spun
Că nimeni pân' la tine nu m-a știut răzbate.
Mi-e trupul răvășit de ale tale mângâieri
Parcă mă rupi din tine când mă iubești duios
La miezul nopții arde poemul cel de ieri
Căci îi ia locul altul în zbor de albatros.
Nici gândul nu mai este în tâmpla-mi de copilă
Căci s-a mutat la tine cu dorul ce mă cheamă
Dezbracă-te de mine și du-mă fără milă
În lumea-ți de poveste, în Cerul de aramă.
Atinge-mă în noapte, căci trupul mi-este zbor
Să-ți simt iubirea pură cum mă ridică-n Cer
Să mai rămânem aștri și glasul unui nor
Ce fără noi se stinge ca tragicul mister.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre tragedie sau poezii despre naștere
Pe unde ești?!
Pe unde ești când zori de zi se crapă,
Când gura mea pe buza ta se-adapă?!
Pe unde ești când ceru-i plin de stele,
Când ți-as zidi din ele-n cer castele?!
Pe unde ești în nopți cu lună plină,
Când mă îmbrățișai ca o glicină?!
Pe unde ești când rupt de oboseală,
Mi-aș pune capul lin în a ta poală?!
Pe unde ești când mor de dor și jale
Și leac mi-ar fi să-ți strâng coapsele tale?!
Pe unde ești când gândul mi-e la tine
Și-s bântuit de îndoieli haine?!
Pe unde ești când sufletul mi-e frânt
Și-alerg ca un nebun și mă frământ?!
Pe unde ești când vreau, la miez de noapte,
Sărutul tău cu gust de piersici coapte?!
Pe unde ești, c-aș bea cu tine seva
Ce-n cupe ne-a turnat-o Kamadeva?!
Pe unde ești când viața mea-i o luptă
Și timp perfid din trupul meu se-nfruptă?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre sărut, poezii despre stele sau poezii despre piersici
Femeia potrivită
Tu trebuie neapărat să mă cunoști:
Eu sunt femeia care te așteaptă,
Te-așteaptă și când e convinsă că nu vei veni,
Dintr-o rațiune penelopică absurdă...
Femeia pentru care iubirea n-are rațiune,
Nici rațiunea n-are iubire.
Tu nici acum n-ai înțeles de ce eu fac ce fac,
De ce eu spun ce spun!
Ochii mei au inventat plânsul,
Plânsul acela fără leac și fără sațiu,
Care devine mod de viață, când nu ești înțeles.
Tu trebuie să mă cunoști, dincolo de chipurile,
Pe care am fost nevoită să le port, pentru alții;
Dincolo de zâmbetele de complezență,
De gesturile mecanice și de toate durerile!
Vreau s-o vezi neapărat pe femeia,
Care pentru tine s-a lepădat de toate măștile,
Ca să-ți rămână ție pură, feciorelnică,,
Și care și-a înfrunzit sufletul și și-a înflorit inima,
Pentru a ți le dărui!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măști, poezii despre mod de viață sau poezii despre inventatori
Iubirea de-nalt fi-va de vină
Doua drepte paralele își fac veacul
Intrând într-un punct de lumină,
În el se intersectează
Existența divină.
Tu ești dreapta purității dorite,
Ești albă, imensă, fertilă.
Eu sunt dreapta neagră,
Răutăcioasă reptilă.
Dacă amândouă definim
Planul vieții și-al trecerii în moarte,
În interiorul veacului nostru
Vor rămâne planuri deșarte.
Lunecăm una pe alta de-a latul,
Griul se va scălda în rutină,
Un alt punct nu va crește în spațiu,
Iubirea de-nalt fi-va de vină,
Sicriul întins cât e patul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre existență sau poezii despre dorințe
Sonetul 129
Spiritul scurs în lumea decadentă
E poftă-n faptă, dar până la faptă,
Pofta sperjură, hoață, indecentă,
Sălbatică și crudă și nedreaptă
Pe care n-o iubești, că-i ipocrită,
De cuget e vânată voinicește,
Dar cugetul momeala o vomită,
Căci cel ce-o înghite brusc înnebunește;
Și-apoi nebunul vrea ca să posede
El are, a avut și mai dorește
Și e nefericit, deși nu vede,
Căci a visat și-acum plăceri poftește.
Asta știu toți, dar nu au știința adâncă
S-alunge răul care-n iad ne-aruncă.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știință, poezii despre vânătoare, poezii despre religie, poezii despre plăcere sau poezii despre nefericire
Contesa: Cum? Talbot nu ești tu?
Talbot: Ba da. Sunt eu.
Contesa: Deci țin făptura ta, nu umbra?
Talbot: Nu, căci sunt doar umbra-a ceea ce sunt eu.
replici celebre de William Shakespeare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!