Mare portugheză
O, mare salină, apele tale-s sărate
Și de lacrimile Portugaliei! Atâtea mame-îndurerate
Au plâns, iar mareea ispitea pe fiecare marinar!
Câți feciori ți-au cerut clemență, dar în zadar!?
Câte fete-au murit fecioare, scrutând zarea-albastră,
Pentru ca tu să fii, o, mare, marea noastră!
A meritat? A meritat, cum merită orice-încercare
Atâta timp cât sufletul e îndrăzneț și mare.
Oricine trece dincolo de Capul Bojador
Trebuie s-accepte durerile nepăsător.
Domnul a-împânzit cu primejdii și-abisuri marea
Dar a făcut-o oglinda cerului, i-a-împrumutat culoarea.
poezie de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Portugalia
- poezii despre virginitate
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre pericole
- poezii despre marină
- poezii despre durere
- poezii despre culori
Citate similare
Marea
Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, să fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, să văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata să apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau să văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau să simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.
poezie de Dumitru Delcă (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre noapte
- poezii despre Soare
- poezii despre întuneric
- poezii despre schimbare
- poezii despre odihnă
- poezii despre nori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cântecul soartei
Viața e scurtă, marea e mare.
Nu te mai văd, drăguțo, nicicând.
Nu-s marinar de două parale.
Pe mare nici urmă de vânt,
Musai să-nduri.
Scurtă e viața, marea e mare.
Asta te sperie, drag ți-s, o știu!
De ți-ar fi dragă nițel și marea,
Mi-ai spune, te du.
Musai va fi și moartea s-o-nduri,
Ca dragostea noastră, drăguțo.
Scurtă e viața, mare e marea,
Vezi tu, drăguțo.
Și-apoi furtuna, și-apoi seninul,
Și-ntârzierea, și depărtarea,
Și stânca neagră, marea căscată
În care bărcuța-mi dispare,
Și dragostea noastră, și așteptarea,
Și dragostea nouă ce-apare.
poezie de Paul Fort din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Maria Bănuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre stânci, poezii despre sperieturi, poezii despre negru, poezii despre muzică, poezii despre moarte sau poezii despre iubire
Dincolo de mare [Beyond the sea]
Dincolo de mare, dincolo de mare,
Inima mea pleacă colo-n depărtare;
Și pe-aceeași cale vor fugi în zare
Gânduri și dorințe, dincolo de mare.
Dincolo de mare, dincolo de mare,
Trece rândunica veșnic călătoare;
Pasăre frumoasă ce te plimbi sub soare
Aș zbura ca tine dincolo de mare!
Dincolo de mare, dincolo de mare,
Sunt doar inimi bune, fețe zâmbitoare;
Dar pe-aici prin preajmă totul trist îmi pare;
Inima mea-i dusă dincolo de mare.
poezie de Thomas Peacock, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre inimă, poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre rândunele, poezii despre păsări, poezii despre plimbare, poezii despre gânduri sau poezii despre frumusețe
Toată știința e în Dumnezeu. Dar știința de Dumnezeu e ca un fluviu care curge spre mare. Dumnezeu este izvorul, oamenii marea; nu s-ar fi meritat să fie creat atata univers dacă nu ar fi așa.
citat clasic din Jose Saramago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre știință, citate despre religie, citate despre fluvii sau citate despre Dumnezeu
Să ai marea...
Să ai marea la picioare,
Să calci valul liniștit
Și vrăjit, pe țărmul zilei
Să privești spre răsărit.
Să ai marea la picioare,
Într-o vară de poveste,
Bucuria marea-a mării
Doar în sufletul tău este!
Să ai marea zbuciumată,
Valul să te biciue
Și s-asculți, ca niciodată,
Dorul cum se tânguie!
Să ai marea la picioare,
Dragostea-n esența sa
Și tu însuți să fii mare,
De iubire, undeva...
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate de Ioana Voicilă Dobre despre timp, citate de Ioana Voicilă Dobre despre suflet, poezii despre picioare, citate de Ioana Voicilă Dobre despre picioare, citate de Ioana Voicilă Dobre despre iubire, poezii despre dor, citate de Ioana Voicilă Dobre despre dor, poezii despre bucurie sau citate de Ioana Voicilă Dobre despre bucurie
Ce glorie nocturnă să fii mare fără să fii nimic!... Și simt deodată cât de sublimi sunt călugărul în deșert, schimnicul în cotlonul lui, impregnându-se fiecare de substanța lui Christos pe care o percep în pietrele și grotele sihăstriei lor!
Fernando Pessoa în Cartea neliniștirii
Adăugat de Mirela
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Fernando Pessoa despre religie, citate despre noapte, citate despre deșert, citate despre creștinism sau citate despre Iisus Hristos
Dincolo de mare
Dincolo de mare, dincolo de mare,
Inima mea-i dusă, s-a pierdut în zare;
O singura cale urmăresc sub soare
Gândurile mele, dincolo de mare.
Dincolo de mare, dincolo de mare,
Rândunica-n volte ca un nor dispare;
O, pasăre ferice,-n albastra depărtare,
Ca și tine, vreau să zbor dincolo de mare!
Dincolo de mare, dincolo de mare,
Sunt inimi calde și-orașe pline de splendoare;
Eu nu-s acasă-aici, aici nu am stare;
Inima-mi plecată-i dincolo de mare.
poezie celebră de Thomas Love Peacock, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire sau poezii despre albastru
Marea și peștii
Marea este furtunoasă,
Dar în ea peștii-s acasă;
Marea e înșelătoare,
Dar în ea prinzi pește mare.
poezie de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (11 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pești sau poezii despre acasă
Cioara și marea
A încercat să ignore marea,
Dar aceasta era mai mare decât moartea, la fel cum era mai mare decât viața.
A încercat să vorbească mării,
Dar creierul i s-a blocat, iar ochii i-au tremurat ca în fața unei flăcări.
A încercat să-și apropie marea, să și-o facă simpatică,
Dar aceasta a ignorat-o așa cum te ignoră un lucru neînsuflețit.
A încercat să urască marea,
Dar s-a simțit ca un răhățel uscat de iepure pe o stâncă bătută de vânt.
A încercat apoi să fie măcar în aceeași lume cu marea,
Dar plămânii nu-i erau îndeajuns de adânci,
Iar sângele ei zglobiu nu a avea nici o relevanță
Asemenea unui strop de apă căzut pe o sobă fierbinte.
În cele din urmă,
A întors spatele mării și a părăsit-o.
O ființă crucificată devine imobilă.
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre sânge, poezii despre ochi, poezii despre iepuri sau poezii despre foc
Marea Apă Gri
S-au întâlnit doi oameni, s-au întâlnit doi oameni
Care poate nu se vor mai întâlni niciodată
Două firișoare de nisip, două fire de iarbă,
Două ițe trecute prin aceeași spată
Lângă Marea Apă Gri.
Două mâini s-au strâns, două inimi s-au atins;
Iar noi, adunați aici în această seară
Nu vom uita, poate nu vom uita,
Unde ne-am întâlnit toți trei ultima oară
Dincolo de Marea Apă Gri.
Două pahare pline, două pipe cu tutun
"Înălțăm pentru norocul nostru, frate, cupa!"
Și, după ce ciocnim, noi bem
Urându-ne voiaj bun și vânt din pupa
Pentru a traversa Marea Apă Gri.
Trei oameni au plecat, unul a rămas pe mare,
Păcatele lui și-ale noastre-s acum cu el,
Dumnezeu să-i odihnească sufletul!
Cinci oceane și-l revendică-n salinul lor castel.
O, Doamne! A Ta-i Marea Apă Gri!
Dar eu sunt încă viu, și tu ești încă viu,
Și destinul ne-a aruncat aici pe amândoi
Tovarăși adevărați, dar odinioară... am fost trei,
Iar unul nu mai este azi cu noi
Lângă Marea Apă Gri.
Un spațiu pentru respirat, un pat pentru odihnă,
Lumini blânde, potir plin de dus la buze;
Apoi, iarăși și iarăși,
Fără griji și fără călăuze
Pornim pe Marea Apă Gri.
S-au întâlnit doar doi acolo unde se-ntâlneau trei
Cu înjurături și râsete răsunătoare;
Și trece, trece Ziua noastră,
Urmată apoi de Noaptea mare
Dar, oh, oh, Marea Apă Gri.
poezie de Edwin James Brady, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fumat, poezii despre seară, poezii despre râs, poezii despre religie, poezii despre prezent sau poezii despre ocean
Vorbește-mi, marinar, despre marea albastră
Se spune că tauri albaștri colindă
Slobozi primăvara mării,
Că soarele-i nostrom acolo-întotdeauna,
Că voaluri sunt norii pe-a bolții oglindă,
Că ei stăpânesc și cheamă furtuna.
Se spune că tauri albaștri colindă
Slobozi primăvara mării.
Vorbește-mi, marinar, despre marea albastră.
Spune-mi că-i adevărat
Tot ce se-aude despre ea.
Eu n-o pot vedea de la fereastră,
Marea nu se vede
De la fereastra mea.
Vorbește-mi, marinar, despre marea albastră.
Spune-mi cum te simți
Când ești acolo, lângă ea.
Eu nu pot să știu asta
Privind pe fereastră,
Marea nu se vede
De la fereastra mea.
Se spune că vaporul navighează
Îndrăgostit de mare.
El caută sirene subțiri,
El caută tinere sirene
Care cântă cu voci fremătătoare.
Se spune că vaporul navighează
Îndrăgostit de mare.
Vorbește-mi, marinar, despre marea albastră.
Povestește-mi despre mare, povestește.
Rafael Alberti
Poemul "Hablame del mar, marinero", a fost pus pe muzica de Manuel Alejandro, rezultând un celebru cântec spaniol interpretat printre alții de: Marisol, Manolo Escobar, Isabel Pantoja, Herboso, Raphael etc
poezie clasică de Rafael Alberti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre tinerețe, poezii despre tauri, poezii despre primăvară sau poezii despre poezie
Singura victorie
Singura victorie pe care omul ar fi meritat
Să o câștige a fost nemurirea,
Dar nu a fost să fie,
Vântul puternic, curenții marini
Au dus departe acest vis, busolele s-au pierdut,
Vâslele sunt rupte, malurile s-au ascuns sub zare,
Zadarnice lacrimi sărate, o mare de lacrimi,
Caii de mare, dunele călătoare, iluzii.
Marea Sargaselor, cu misterele ei,
Tropicul Racului, ehei, Cuba și Golful Porcilor,
Nu sunt de acord, propun terapie de șoc,
Morți ne trezim uneori, ne iubim, da, ne iubim,
În somn, în paturi adânci, tofranil, tryptizol, streaptease?
Nu, mai bine șocuri electrice, le știe Sindbad cel Rău,
Altfel mă las înșelat de acel trup de flori,
De peisajul ce-mi va asimila treptat trupul și sufletul.
În jur caii sălbatici aleargă în căutarea sălbaticului stăpân.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre visare, poezii despre victorie, poezii despre somn, poezii despre raci, poezii despre promisiuni sau poezii despre porci
Maria și Marea
Dacă aș fi fost o mare
Iar tu o insulă
Mi-aș fi înălțat mareea
Să-ți sărut gura
poezie de Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre insule, poezii despre gură sau poezii despre Maria
Omul și marea
Îmbrăcat în salopetă
Că e vremea friguroasă,
Omul pune-n cap caschetă
Și pleacă în zori de-acasă.
Munca lui pe șantier
E mai grea decât s-ar crede,
Gândul lui e un mister:
Cât trudește nu se vede.
N-are mare avuție,
Câștigul nu prea-l împunge,
Dar marea lui bogăție
Este-n suflet și-i ajunge.
Sufletu-i e blând și cald,
Vorba calmă și sfătoasă,
Ochii lui ca de smarald,
Pentru cei rămași acasă.
Marea din spatele lui,
Agitată-i ca și viața,
Iar lumina cerului
Îi îndulcește speranța.
Întoarce spatele mării,
Briza-i mângâie obrazul,
Aer umed, gustul sării
Îl fac să-i simtă talazul.
Toată ziua cât muncește
Gândul lui e încruntat,
Seara când se odihnește
Șade tolănit în pat.
Tot încearcă să-nțeleagă
Tristețea și bucuria,
Cum de soarta e beteagă,
Nu-și găsește fălnicia.
Licărește o speranță,
N-o va pierde, că-i promite,
Dar e prea mare distanță
Și e sigur că nu-l minte.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină sau poezii despre muncă
E iarnă peste tine, Țară!
Secole de suferință
Au nins peste fiii tăi
Viscole de neființă
Ție ți-au tot fost călăi.
Au urlat nopțile reci
Peste câmpurile tale
Umbrele-n haite flămânde
Ți-au nesocotit hotare.
REFREN:
Ți-au plâns munții, apele
Sub troienele străine
Ți-au plâns fiice, maicile
Cu grei bulgări de suspine.
Dunărea a strâns în suflet
Lacrimile unui neam,
Iar Carpații ți-au fost scutul
Dinainte de Traian.
Și mâini crude, asasine
Ca pumnalele de gheață
Au voit să te dezbine
Soarta ta să li se-nchine.
Fantome albe de durere
Te bântuie acuma iară
Totu-i crunt și te-nfioară
E iarnă peste tine, Țară.
REFREN:
Ți-au plâns munții, apele
Sub troienele străine
Ți-au plâns fiice, maicile
Cu grei bulgări de suspine.
Dunărea a strâns în suflet
Lacrimile unui neam,
Iar Carpații ți-au fost scutul
Dinainte de Traian.
cântec interpretat de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre suferință, poezii despre ninsoare, poezii despre mâini sau poezii despre munți
Vremea
era a războiului cu oști
dar regii se luptau și cu vorbe
căutau să
- și în
frunte adversarul prin scri
sori dibace - cuprinzând o sfidare
sau o
cimilitură încâlcită - răspunsul salva
faima regelui și a întregii țări
erau vremurile celor care citeau
ciudatele cărți rămase din cele mai vechi timpuri
a marilor învățați vrăjitori
& trimisul etiopiei în numele regelui
l-a poftit pe faraonul egiptului să bea
toată apa mării să o soarbă
așa salină cum era
era o
ofensă care trebuia să ducă la pierderea
unor capete dacă nu se găsea
un răs
puns înțelept din partea unui faraon luminat
& poți deschide un laptop
o tabletă un device
să cauți un răspuns & faraonul
avea scribii și marii învățați
răspunsul pentru sol a venit
de la
un cititor în stele și nisip saharian:
faraonul ar bea cu mare plăcere
ar bea toată apa salină
din marea cea mare dar regele
etiopiei trebuie să zăgăzuiască nilul
și celelalte ape care veneau
în marea cea mare crescând volumul
de apă din clipa când a fost tri
misă provocarea
și ar bea mai multă apă decât trebuia
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre apă, poezii despre faraoni, poezii despre țări, poezii despre înțelepciune, poezii despre învățătură, poezii despre stele, poezii despre război sau poezii despre plăcere
Unda spumă
Unda spumă, vântul trece
Cu suflarea-i rece
Peste marea ce suspina
Tristă, dar senină.
Cum nu-s vântul ce aleargă
Pe oglinda largă,
Luciul apei de-1 încruntă
Cu undă măruntă?
Căci aș trece suvenire
Blândă de iubire,
Peste-o mare de misteruri
Ce coprinde ceruri,
Printre visele amare
A copilei care
O ador, o cânt cum cântâ
Harfa pe o sântă.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Mihai Eminescu despre vânt, citate de Mihai Eminescu despre visare, citate de Mihai Eminescu despre tristețe, citate de Mihai Eminescu despre iubire, poezii despre copilărie, citate de Mihai Eminescu despre copilărie sau citate de Mihai Eminescu despre apă
La mareea înaltă
Cârlionți aurii și rochiță roșie, drăguță
O fetiță-atâta micuță
Bessie cutreieră în sus și-n jos
Prin castaniul ierbilor marine, mătăsos;
Ceva o preocupă peste poate,
Caută, vrea să afle, cercetează și socoate.
Acum, ce-ar putea căuta Bessie oare
Cu atâta insistență-n mare?
Așa că-întreb micuța știmă dintre valuri răsărită,
Iar ea-mi răspunde stingherită:
"Domnule, mareea vine, mareea pleacă de atâtea ori,
Dar unde-i păpușarul care trage toate-aceste sfori??"
poezie de Amos Russel Welles, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre teatrul de păpuși, poezii despre roșu, poezii despre rochii, poezii despre păr sau poezii despre cercetare
Bătrânul marinar
Am trecut pentru ultima oară de far, prieteni,
Voiajul meu cel lung s-a terminat;
Acum mă odihnesc aici și, liniștit,
Privesc lumina soarelui la scăpătat,
Un fel de surâs vesel deasupra
Imensității reflectând azurul, liberă și-adâncă.
Voiajul meu cel lung s-a terminat, prieteni,
Dar, o, această inimă a mea e încă
Acolo unde orizontul întâlnește marea!
Voiajul meu cel lung s-a terminat...
Dar cât mai pot rămâne liniștit aici, prieteni,
Privind lumina soarelui la scăpătat?
Ce-înseamnă-o viață trăită-n liniște, prieteni,
Când fiecare briză zburdă-n libertate,
Când fiecare furtună care se abate
Îmi aduce mesaje de departe?
Cum poate cerul fi oare luminos,
Pentru că totul de soare-i luminat,
Pentru cel care iubește marea, prieteni,
Și știe că voiajul lui s-a terminat?
Cum s-ar putea compara, prieteni,
Un an pe pământ cu o zi pe mare?
Ah, cântecul fiecărei adieri de vânt
Răscolește câte- o amintire care doare!
Am trecut pentru ultima oară de far, prieteni,
Voiajul meu cel lung a devenit trecut
Și trebuie să privesc soarele la scăpătat,
Tot mai galben și mai palid cu fiece minut.
Pașii mei nu mai sunt ușori, prieteni,
Cum erau odinioară, nici trupul drept;
Și uneori, răpus de oboseală,
Capul îmi cade greu pe piept
Dar, deși-s bătrân și uzat de vreme,
Valurile dansând libere pe-întinsa mare
Nu contenesc să-mi bată-n suflețel, prieteni,
Să cânte și inima să-mi înfioare!
poezie de Margaret Elisabeth Sangster, 1838-1912, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre bătrânețe sau poezii despre trecut
Rugăciune la timp de boală, în stihuri
1. Sfântă mare muceniță a lui Hristos,
Sfântă Filoftee, ruga cu folos
să ne fie fie nouă. Ruga cu folos.
2. Pomenește a noastră suferință,
genunchii ni-s plecați. Cu umilință
ne rugăm ție. Cu tăcută umilință.
3. Pomenește a noastră suferință de-amar,
pomenește neputința și zbaterea-n zadar,
a firii omenești zbatere-n zadar.
4. Ca într-o mreajă firea ne este prinsă,
fără scăpare și de-ntristare cuprinsă,
firea noastră omenească de-ntristare cuprinsă.
5. Fără Dumnezeu și a Lui milostivire
sufletul ni-i osândit și nu-i mântuire,
pe veci osândit și fără mântuire.
6. Te rugăm pe tine, mijlocește pentru noi
ca Cel Preaputernic să ne scape din nevoi,
din boli, neputință și crâncene nevoi.
7. El însuși te-a trimis prin aceste părți,
preamărindu-te să ne aperi de răutăți,
să ne păzești de toate cele răutăți.
8. Sfântă Filoftee, muceniță a lui Hristos,
privește la al bătrânilor plâns dureros,
la cele lacrimi de plâns dureros.
9. Ia aminte la suspinele maicilor,
apleacă-te spre cererea pruncilor,
spre cererea nevinovată a pruncilor.
10. Știm, Sfântă Muceniță, că pentru păcate
pătimim toate cele necurmate,
durerile și lacrimile necurmate.
11. Boli, sărăcie, de la vrăjmași prigoniri,
neploaie la vreme și atâtea ispitiri,
atâtea necurmate rele și ispitiri.
12. Pentru toate cădem la a ta milă,
fă să nu pătimească și cei fără de vină,
din pricina noastră, cei fără de vină.
13. Milostivește-te și roagă-te Lui Dumnezeu,
roagă-te pentru noi ca să-ți strigăm mereu:
Bucură-te Fecioară! Să-ți strigăm mereu.
14. Căci, Sfântă Filoftee, noi te fericim,
mare muceniță, bucură-te, amin,
acum și pururea, bucură-te, amin.
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre boală, poezii despre vinovăție, poezii despre versuri sau poezii despre tăcere