Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Într-o cârciumă murdară

Deunăzi, la o masă de cârciumă murdară
Am întâlnit un tânăr și vechi amic. Părea,
Isus murind pe cruce: slab, galben, trist. Și bea,
C-o sete nesfârșită, o băutur-amară.
Mă fermeca prin vorba-i pătrunsă de mister,
Spunându-mi de viață.. de moarte și de cer,
Întretăindu-și vocea ades cu lungi suspine:
- E pretutindeni răul... în nici o parte bine...!
- Dar pentru ce atuncea trăiești? I-am întrebat..
El se uită la mine duios, pierdut, ciudat;
În ochi trecu o rază de palidă scânteie,
Și începând să. plângă, șopti: -pentru-o femeie!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ave-Maria

Ave-Maria... Și spre bolta
Mărețului și trist altar,
Fermecătorul glas de orgă
Se-nalță ca un plîns amar...

În sufletele credincioase
Cad notele mîngîietoare,
Cum peste frunzele de toamnă,
Amurgul razelor de soare.

Îngenunchiată înaintea
Crucificatului Hristos,
O palidă prostituată
Plîngea ca un copil duios.

Și-nmărmurită în durerea
Religioasei aiurări,
Părea de veacuri că așteaptă
Cuvîntul ultimeî iertări.

poezie celebră de (1894)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ave-Maria

În biserica Sf. Ștefan


Ave-Maria... Și spre bolta
Mărețului și trist altar,
Fermecătorul glas de orgă
Se-nalță ca un plîns amar...

În sufletele credincioase
Cad notele mîngîietoare,
Cum peste frunzele de toamnă,
Amurgul razelor de soare.

Îngenunchiată înaintea
Crucificatului Hristos,
O palidă prostituată
Plîngea ca un copil duios.

Și-nmărmurită în durerea
Religioasei aiurări,
Părea de veacuri că așteaptă
Cuvîntul ultimeî iertări.

poezie celebră de (1894)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Șireata

Ea caută în sân scrisoarea,
Pe care-aseară i-am cerut-o;
Și de o dată-ngălbenește
Șoptindu-mi: "Am pierdut-o!"

Dar când mă uit adânc în ochi;
S-o văd că minte nu e greu;
Și liniștit o rog atuncea,
S-o caut eu.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clavirul

Cânta încet din Weber: "gândirile din urmă",
Poema unui geniu ce-apune maiestos,
Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă
Pe-o tristă armonie cu sunet dureros!

Și degetele-i albe pe clapele sonore
Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind;
Erau în miez de noapte târzii și tainici ore...
Parcă simțeam pe Weber lângă clavir murind!...

Tăcuse deodată, și fruntea ei curată
Alăturea de mine se rezemă ușor,
De gura-i voluptoasă, c-o patimă-nfocată,

M-apropiai atuncea sfios, tremurător!
Și ne-am robit iubirei, în fericire-adâncă...
Dar nu știu cum... clavirul părea că plânge încă

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe pământ avem de toate

Pe pământ avem de toate
Și mai bune și mai rele
Dar în Cer avem un Frate
Dincolo de stele.

El e calea, Adevărul!
El dă pace bucurie!
El a dat morților viață
Și mi-a dat și mie.

N-am știut că am un frate
Ce-a-ndurat crucea cumplită
Și ne-a dat, prin a Lui moarte,
Viață nesfârșită.

El e calea Adevărul,
Viața pentru toți împarte
Cine calcă pe-a Lui urme,
Nu mai are moarte.

Mi-a vorbit cu vocea-I blândă
"Dacă vrei -ți fie bine,
Poartă-ți și tu a ta cruce!
Vino după Mine!"

cântec din Cântece creștine
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Legea

"La munca silnică pe viață!"
Fu a juraților sentință;
Iar vinovatul, — trist și galbăn
De groază și de suferință, —
Îmbrățișîndu-și copilașii,
Strigă cu vocea înecată:
"De astăzi nu mai aveți tată!"

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 30

Când gândurile mele liniștite
Le chem la sfat să-mi amintesc ce-a fost
Oftez, știind de lucruri neîmplinite,
De dureri vechi și noi ce nu au rost.
Și-înec un ochi ce n-a plâns niciodată
Căci bunii-amici în moarte se pitesc
Jelind după iubiri de altădată,
Că le-au pierdut și-acum se văicăresc.
Și mă mâhnesc gândind la suferință,
Iar grijile le număr copleșit,
Un bilanț trist, de veche neputință,
Și-achit din nou, deși am mai plătit.

Dar, drag amic, când mă gândesc la tine
Uit ce-am pierdut și îndurat, știi bine.

poezie clasică de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.

Dușmani

Eram prieteni vechi, odată,
Ba din același sat,
Și pentr-o 'mpărăție 'ntreagă
Noi nu ne-am fi certat.

Dar într-o zi de sărbătoare,
Mergând pe câmp agale,
C-o fată, dintr-un sat aproape,
Ne-am întâlnit în cale.

"A cui ești, fa?" — i-am zis în treacăt
"Ia stăi din mers o leacă..."
"A cui fiu?" — ea ne răspunde,
"A cui o ști să-mi placă..."

Atât a trebuit: o vorbă,
Și-un semn cu salba mâinii, —
Și dintr-o vorbă de muiere
Azi ne mâncăm ca câinii...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Eminescu

Steaua vieței

Când norii palate fantastice negre,
Cu geamuri prin care se vede zafir,
Ascult-ale mărei lungi cântece-alegre,
Când stele se mir,

Atunci printr-o geană de nouri, deschisă,
Din ochiu-i albastru se vede o stea
Ce-mi miruie fruntea c-o rază de vise,
C-o rază de nea.

O, steauă iubită ce-abia stai prin stele,
Un sfânt ochi de aur ce tremuri în nori,
Ai milă și stinge lungi zilele mele,
Cobori, o, cobori!

poezie celebră de (1870)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.
Mihaela Banu

M-am întrebat ...

M-am întrebat ades dom' senator
Dac-ai uitat, plecând dintre popor,
Stând la tribuna plenului, bățos,
De votul meu e unul de prisos.
Ades m-am întrebat dom'le ministru,
De om ești, sau un orator sinistru,
Trecând abil prin multele guverne,
Stând mândru, plin de ifose, pe perne.
M-am întrebat ades dom' deputat
Dacă ai fost sau ești bărbat de stat,
Nerușinat, când dormi în parlament,
Nevrând sau nefiind preopinent.
M-am întrebat d-le guvernator,
De ce în buzunare n-am un chior,
În timp ce grangurii din parlament,
Învârt la miliarde cu talent.
Ades m-am întrebat dom' președinte:
Încremenit-ai între jurăminte?!
Nu mai mă-ntreb deloc, că văd eu bine,
Politica de stat nu-i pentru mine.

poezie de din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te purtam pretutindeni

Te purtam pretutindeni,
ca pe o comoară
viață de rouă,
viață de vis;
înfloream odată cu tine
și urcam pe creste mereu,
și mereu
nimic nu-mi stătea în cale: nici marea
cea mare,
nici fruntea îngândurată a unui zeu
*
te purtam pretutindeni,
ca pe un dar cuvenit,
doar al meu...
viață de roze, viață de gând
însorit
lăcrimam odată cu tine și cântam
în furtună, și cântam:
odată tu, odată eu...

te-am purtat pretutindeni:
prin soare și vânt, prin viscol
și ploi,
dar niciodată nu te-am întrebat
de ce sîngerai –
când eu urcam, și tot urcam
fără mai privesc înapoi
viață duioasă - uneori, dulce,
alteori amară -,
cu zâmbet încrustat
în statui...

8 iulie 2018

poezie de (8 iulie 2018)
Adăugat de Valery BecartSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Program de livrări

accesat de doamna în negru
am fost promt livrez
comanda specială
nu aveam coltul la mine
din neglijența caracteristică artistului
mintea părea pătrunsă de lumină
când ochii mei au întâlnit
rotundele frumuseți în cercuri luminoase
coapselor plămădite armonios
buzele doar frumusețe
n-am înțeles ce trebuie să-i aduc
eram descumpănit în fața ei
simțeam că sunt la o plimbare
în amurg spre tainica iubire
putea întindă brațele-aripi
mă facă prizonier sau sclav
eram în mrejele ei și nu aveam puterea
lupt pentru libertatea mea
marea suspina cu subînțeles
eram atât de pierdut încât
nu înțelegeam subtitrarea

a întrebat dacă pot fac
livrarea pentru care am venit
vocea m-a hipnotizat
n-am înțeles întrebarea la început
măsuram descumpănit lumina
din ochii ei tăioși

m-a întrebat unde-i pachetul
și dacă vreau bani cash

eram o păpușă de cârpă
de trestie de frunză ruginie
eram o pasăre de lut aruncată
în cenușă lasată-n vânt

a vrut mă readucă în lumea asta
și a întrebat dacă eu sunt poetul
și unde-i poezia ei

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Doi ochi frumoși

Am iubit și eu odată
Doi ochi frumoși de fată,
Plini de taină și mister,
Două stele sus pe cer!

Erau fermecători
Ca o grădină cu flori,
Un curcubeu în mii de culori,
Ochii cei nemuritori.

Ce bine mă simțeam
Când alături de mine îi aveam,
Cu vorbe dulci îi dezmierdam,
Ce fericiți eram.

Dar într-o zi m-au părăsit,
S-au dus și înapoi n-au mai venit
Și sufletu mi-i trist și amărât,
C-am pierdut tot ce-am iubit.

poezie de (7 martie 2009)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gramatica vieții

Eu trăiesc murind,
Tu murind, trăiești.
El trăiește murind,
Ea murind, trăiește.
Noi trăim murind,
Voi murind, trăiți.
Ei trăiesc murind,
Ele murind, trăiesc.
alt fel spus,
Eu trăiesc murind,
Tu murind, trăiești.
El trăiește ca mine,
Ea moare ca tine.
Noi trăim murind,
Voi murind, trăiți.
Ei trăiesc ca noi,
Ele mor ca voi.
Toți trăim murind.
Lumea murind, trăiește.
În tot ce zările cuprind
Roata vieții se-nvârtește.

poezie de (19 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

A luat pedeapsa lumii

A murit Isus pe cruce
De ostașii Romei răstignit
El lumina ce străluce
Și viața ce-o aduce
Căci păcatul ne-a plătit

A fost dat Isus la moarte
Să plătească al nost" păcat
Vina noastră să o poarte
Cu toții avem parte
Sus în cerul minunat

A purtat Isus ocara
Dat la moarte — biciuit
Și-a luat pe veci povoara
Și pedeapsa mea amara
Pe Golgota — răstignit

Pentru mine pentru tine
Morții Domnul s-a lăsat
Fiul Sfânt din slăvi senine
Și-a dat viața pentru mine
Eu fiu nevinovat

El păcatul ne-a plătit
A luat pedeapsa lumii
Când pe Golgot-a pășit
Și pe cruce a murit
Ca fiul deșărtăciunii

Fără pat㠗 fără vină
Isus viața Lui și-a dat
Căci era din veci Lumină
Însă dat i-a fost vină
Omul pentru a fi răscumpărat

Isus este Adevărul
E Viața și cărarea
Oamenilor le e țelul
Rămânând El singur felul
Să ofere îndurarea

Prin Isus doar se mai poate
Ca ieși biruitor
Numai El hrana ne-mparte
Până dincolo de moarte
Căci e Domnul domnilor

poezie de (26 aprilie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ironie

În fundul unui vechi sertar
Păstram scrisorile Mariei;
Le-am recitit deunăzi iar,
Și râs-am râsul ironiei.

În toate-acele vorbe, una
Suna mai fără de-nțeles,
Și ea se repeta mai des,
Era cuvântul: totdeauna!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

De vorbă cu mine

mă înfiora lumina ce curgea trist
pe fereastra murdară
în orașul rătăcit între cer și pământ
trist era parfumul cuvintelor
ce mor suav pe câmpuri de dor
nu aveam liniște, nici idei
deci, nu gândeam
nici nu aveam la ce
pășeam aiurea pe alei
mă dureau cumplit lacrimile cerului
ce se scurgeau pe trupul scrijelit de întrebări
zăceam pe treptele părăginite ale lumii
apoi am aprins un rug
ard rănile sufletului
focul s-a stins în bezna lumii
furios mă adăposteam în mine
cu ochii triști, pierduți și goi
cu trupul încercănat de vise ucise
cu pașii duși, de mult apuși
azi, stau singur cu mine la o masă
pe masă, o ceașcă răsturnată de gânduri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Cântec la drumul mare

Motan m-aș fi dorit fiu
cu gheare și mustețe lungi,
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
c-un ochi verzui și-un ochi căpriu


La ceasul când târâș-grăpiș
zăpada nopții se adună,
eu, cocoțat pe-acoperiș,
urlu a pustiu la lună

Și atuncea șapte gospodine
dea cu bolovani în mine
și să mă-njure surd de Domnul
că le-am stricat, urlând, tot somnul

De sus, din vârful săptămânii,
le răspund rânjind scârbos:
Iubesc doar locul, nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os!

Și iarăși șapte gospodine
dea cu bolovani în mine,
iar eu urlu, urlu-ntruna,
atât cât n-o apune luna

... Motan m-aș fi dorit fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare și mustețe lungi,
c-un ochi verzui și-un ochi căpriu

Când zorii ziua o deznoadă
mă tot duc, mă tot duc,
și tinicheaua prinsă-n coadă
s-o zdrăngănesc pe străzi, năuc

Pisicile de prin vecini
le gonesc pe la pricini,
să-mi fete fiecare-un fiu
c-un ochi verzui și-un ochi căpriu...

Iar când o fi uitat mor,
pe trei butoaie ca decor
un fond acrit de vin stea
la cârciuma din mahala

Și-un lăutar bețiv aș vrea
își dreagă vocea c-un tușit...
Proptindu-se buimac de masă
cânte fals și răgușit:

"Hei, viață, viață, ieși din cort
și pune-mi-te iar pe danț...
... Te uită, zace colo-n șanț
motanul mort,
motanul mort..."

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ce ai tu, femeie?

Ce au ochii tăi, iubito,
De nasc noaptea poezii?
Dragostea ce mi-ai trezit-o
Se îmbracă-n versuri mii...

Ce-are trupul tău, femeie,
De-mi ademenește mersul?
Iar privirea-ți, c-o scânteie,
Îmi aprinde-n minte versul...

Ce-are vocea ta, iubire,
De-o resimt ca pe-o romanță?
Ea-mi dictează în neștire
Rime despre drag de viață...

Ce ai tu și-o alta n-are?
Ochii-ți, trupu-ți, vocea ta
Inundat-au ca o mare
Versul, gândul, inima...

poezie de
Adăugat de Alina TanasăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Sorin George Vidoe

Unui amic

Bunul meu amic, Mitică,
Bea de stinge, bea în lege,
Căci un șpriț, zău, nu ne strică,
Dar el bea până se drege!

epigramă de din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook