Iubire
Soldatul Ion nu știe carte,
Că-n satu lui a fost
Cioban la un boier, și iacă,
Rămas-a omu prost!
De patru luni e în cazarmă,
Și n-a-nvățat, nătângul,
Nici cum să meargă, când sergentul
Comandă: "dreptu... stângu..."
Dar lui nu-i pasă! Îl usucă
Un dor nebun de-o fată.
Frumoasă, vere!... știi, cu ochii
S-o sorbi, bat-o s-o bată!
Și cum nu poate să-i trimită
O slovă de la el,
Soldatul Ion e trist, săracu,
Nu râde mai de fel.
Când întâlnește-un om din satu-i
Îl roagă blând: "mă, frate,
Să spui Ileanei... că sunt bine,
Și... multă sănătate!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre armată
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre sănătate
- poezii despre prostie
- poezii despre oi
- poezii despre ochi
- poezii despre nebunie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Colaje
E trist când spațiul te desparte,
Dar și mai trist când timp separă
Și nu se întoarce, cum o vară
Și nici cum pagina de-o carte...
Și aproape-i, doar puțin... departe!
De unde ai cuvânt să pui
Suav, de dragoste să spui,
Așa cum nu-i al nimănui
Și s-atârni inima de-un cui...
În fuga de-un vagon sunt gând,
Ce-ncerc să-l prind ca pe-o nălucă;
O fată blondă fremătând
Și nu pot tren s-opresc... S-o ducă.
Te strig, o, îmi urlu nerăbdarea
Să te-am pe brațe, ca o floare,
Să-mi tatuezi, cu tu, culoarea
Să-ți simt miresme amețitoare...
Când simt citat din mine, parcă nu-s eu, îs mai mulți...
Devin și eu cuvânt, din ce ești tu... pronunți,
Mă relevând sfios, cu ce-am din suflet, tot
Legându-mi gând alături, cu inima-n complot!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 martie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trenuri, poezii despre suflet, poezii despre spațiu și timp, poezii despre păr blond, poezii despre iubire, poezii despre inimă sau poezii despre gânduri
Soldatul alerga în cerc
Soldatul alerga în cerc în jurul inimii ca un nebun.
Îmi purta printre mărgele ochii talisman la gât.
Fâlfâiau buzele mele zob
sub tresele lui în bătaia de tun.
Soldatul alerga în cerc în jurul inimii
de timpuriu
pe timp de pace
atât de mort într-un mormânt
dar de vechime viu.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre pace, poezii despre moarte sau poezii despre artilerie
Cum să iubești femeia
Femeia trebuie iubită
În fiecare clipită
Fără întrerupere
Ca-ntr-un perpetuu mobile
Chiar înainte de a se trezi
La tine-n brațe să o ții
Să îi vorbești în șoapte
S-o strângi în brațe
Să-i spui că ai visat-o
În somn ai savurat-o
Ca-ntr-o poveste de amor
De ea îți este tot mai dor
Visurile sunt stări ce le trăiești în noapte
Sunt amintiri ce nu se vor uitate
De vrei femeia s-o iubești cu voluptate
Poți să-i vorbești de vise, iubește-o în realitate
Să o iubești la mic dejun
Spune-i că fără ea ești un nebun
Să-i amintești că e frumoasă
Să o săruți când pleacă de acasă
La ea întreaga zi să te gândești
La prânz și seara doar de iubire să-i vorbești
S-o rogi de ea să îți vorbească
Cuvintele ce-i spui, să nu o plictisească
Să-i amintești, când tristă este
Că viața-i o poveste
Ce niciodată nu se va sfârși
Atâta timp cât ea te va iubi
Câte un buchet de flori
Să-i dai în fiecare zi
Și dacă romantic vrei să fi
Să-i scrii și poezii
Să o privești în ochi
În mână capul să îl ții
Să o săruți pe obrăjori
De dorul ei să-i spui că mori
Să nu îi spui c-ai obosit
Să nu-i arăți, dacă ești plictisit
Să îi vorbești de viitor
De ea mereu îți va fi dor
Să-i amintești de prima întâlnire
Chiar dacă uneori a existat și-o despărțire
Să îi spui că-n lumea astă
Ea va rămâne o pasăre măiastră
Și seara când acasă stați la masă
Să îi mai spui o dată cât este de frumoasă
Și dacă îmbrățișați mai beți un par cu vin
Să-i spui că viața lângă ea este un vis divin
Chiar dacă anii au trecut
Să o iubești la fel de mult
Și fiecare zi să fie un început
Pentru iubirea voastră
Cum să iubești femeia, rămâne
Pentru mulți bărbați un fel de-a spune
Doar pentru mine a te iubi
E unicul motiv, pe lumea asta, de a mai trăi
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre vorbire, poezii despre dor, poezii despre început, poezii despre viitor sau poezii despre uitare
Frică-mi e de casa care nu-i a mea
frică-mi e de casa care nu-i a mea
să nu vină noaptea elfii și s-o prade
să se umfle în pene, ce bine le-ar șade
să cânte cu șatra seara cocardea;
și-o admir ca pe o muză
cu frizura ei modernă
că dintr-odată mi se pare ternă
semănând cu o meduză;
frică-mi e de casa asta dintr-odată
pe care-am iubit-o cum iubești o fată
înaltă și zveltă, și cu ochii dulci
pe care-o visezi când mergi să te culci
dar n-a fost să fie și nici nu va fi
să-mi aducă zorii zvon de ciocârlii
la fereastra mea de lemn
pentru tainic un îndemn
că nu mai departe, mâine la amiază
într-o stare trează
voi da ochii cu o piază
cum mi-ar da soarta un semn
musca și căciula, la prea multă vorbă
când e vorba de o ciorbă
dacă nimeni nu mă întreabă,
mai bine să-mi văd de treabă!
poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vinovăție, poezii despre seară, poezii despre noapte, poezii despre mâncare sau poezii despre muște
Inimă de fată
Într-o zi când te-oi vedea, o să fii un oarecare,
Nici un tremur, niciun zâmbet, doar regret și resemnare.
Nu-mi pasă de ziua aceea, poate n-o s-o mai apuc.
Vreau când se sfârșește viața, amintirea ta s-o duc
Până-n rai cu mine, sus. Și de-acolo să simt dorul.
Să privesc cum mergi agale, îți târăști cu greu piciorul,
Cel cu care niciodată nu ai vrut să îmi calci iarba.
Ți-a fost teamă să nu strici, florile de pai și nalba.
Dar eu știu că nu de-aceea n-ai venit în curtea mea.
Nu ți-e drag deloc de mine. Ce-mi mai plânge inima!
Las' să plângă, să suspine și să bată ca nebuna.
Eu ii spun mereu că tu, nu ești soarele, nici luna
Și că poate fără tine. Îi va fi cu mult mai bine.
Dar ea nu și nu, te vrea. Hai iubește-o, doar o dată.
N-o să-ți facă niciun rău. Biata inimă de fată.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre zâmbet, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre picioare sau poezii despre frică
E o zi minunată
Azi e o zi minunată
pentru tine frate drag.
Te căsătorești cu o frumoasă fată
Care îți va trece al vieții tale prag.
S-o iubești ca pe o soră,
S-o prețuiești ca pe o mamă,
S-o admir ca pe o regină.
Căci pentru tine ea mult înseamnă.
Azi e o zi plină de soare
Și ești înconjurat de multe flori.
Să trăiești viața numai în sărbătoare
Și să fie plină de culori.
Azi e nunta ta frate,
Visul tău sa împlinit.
Îți doresc multă, multă sănătate
Și în viață un drum fericit.
poezie de Vladimir Potlog (30 iulie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urări, poezii despre sărbători, poezii despre prezent, poezii despre nuntă, poezii despre monarhie sau poezii despre mamă
Reporterul: Ce mai faci, Ioane, cum o mai duci?
Ion: Mulțămesc, bine! Fur... Adica, noa, mă privatizez și eu, ca să nu ramâi de prost. Să nu-mi zâcă copiii când or fi mari: "Mă, tată, toată lumea s-o privatizat, numa' tu, ca fraieru', nu!"
Reporterul: Fii mai clar, Ioane, fă-ne să-nțelegem!
Ion: Mă rog frumos. Eu credeam că a-nțăles toată lumea, că nu-i așa greu, noa.
Reporterul: Nu ideea cu furatul. Pe aia cu privatizarea, cum te privatizezi...
Ion: Păi, da, pă aia. Că până acum... adică până la răscoala din decembrie, știi matale, ni se zâcea că toți suntem propritari. Acum se zâce că fiecare este propritar. Și atunci, ce fac io? Păi, duc acasă toate lucrurile pe care eram propritari toți.
Reporterul: Cum știi tu cât anume îți revine ție?
Ion: Cum știu? Ehe, mintea țăranului, tinere, mintea țăranului, că isteț ca țăranu', ehe... Păi io calculez simplu. De pildă, să zicem că dacă văd o roată. Acu io-mi închipui că dacă am fost propritari toți... apoi nu-i toată a mea. De aia nu fur toată roata... dar iau și eu acolo de-o spiță. Azi o spiță, mâine o spiță.... și p-ormă-mi fac un SRL....
replici din Unda veselă, sceneta "Interviu cu Ion" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- umor despre Ion
- umor despre țărani
- umor despre viitor
- umor despre tinerețe
- umor despre tată
- umor despre sat
- umor despre prostie
- umor despre privatizare
- umor despre prezent
Nici
Sunt singur ca un cuib de cuc
Mai vine moartea pe la mine
Din când în când chiar eu mă duc
Dar unde stă nu știu prea bine.
Că pacostea și furicioasa
N-are copii, n-are bărbat
Șade mai mult plecată-n sat;
La mine vine să-i bat coasa,
La Ion se duce să-i repare
Ciurul, să-i pună o sită mare
La Gheorghe vine cu găina
Când e s-o taie. La Sulfina...
- Cum, umblă și după muieri?
- La una s-a oprit chiar ieri
Dar nici nu știu ce i-a cerut
Că nici n-avea și nici n-a vrut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre sat, poezii despre găini, poezii despre femei și bărbați, poezii despre femei, poezii despre bărbați, poezii despre Ion sau poezii despre Gheorghe
Nici
Sunt singur ca un cuib de cuc
Mai vine moartea pe la mine
Din când în când chiar eu mă duc
Dar unde stă nu știu prea bine.
Că pacostea și furicioasa
N-are copii, n-are bărbat
Șade mai mult plecată-n sat;
La mine vine să-i bat coasa,
La Ion se duce să-i repare
Ciurul, să-i pună sită mare
La Gheorghe vine cu găina
Când e s-o taie. La Sulfina...
- Cum, umblă și după muieri?
- La una s-a oprit chiar ieri
Dar nici nu știu ce i-a cerut
Că nici n-avea și nici n-a vrut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * * (Dedicată muzei inspiratoare Dudu Kalinderu)
Ochii tăi vioi de drac capul sec și prost mi-l fac;
când nu-i văd, le-aș spune multe, când îi văd mă uit și tac.
I-am văzut privind spre mine, m-am făcut roș ca un rac
când am privit spre altul, am fost trist și-am fost posac.
Sunt bogat, știu carte multă, dar, cu banii, ce-o să fac?
Fără ochii tăi, măi Dudu, sunt și prost, sunt și sărac!
madrigal de Tudor Mușatescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tristețe, epigrame despre sărăcie, epigrame despre raci, epigrame despre prostie, epigrame despre ochi, epigrame despre draci, epigrame despre cărți, epigrame despre bogăție sau epigrame despre bani
Doar doi...doar noi
Când sunt singur și mă gândesc:
Ce să fac s-o cuceresc?
Cum să fac să-i dovedesc?
Cum să-i spun că o iubesc?
Căci ea nu știe ce-mi doresc,
Ea nu știe cum o privesc,
Și tot încerc s-o cuceresc,
Dar ea nu știe c-o iubesc.
Ea are un chip, un chip ceresc,
Când o văd mă-ndrăgostesc
Și doar cu ea vreau să trăiesc,
Doar cu ea pot să zâmbesc.
Și când cred că reușesc,
Ea pleacă... unde greșesc!?
Of, încep să obosesc,
Poate doar mă amăgesc,
Ce să fac? Să mă opresc?
Pot trăi doar s-o privesc?
Nu! Nu mă pot opri!
Am să lupt pentru-amândoi.
Am să lupt până vom fi,
Doar doi... doar noi.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli sau poezii despre dorințe
Isprava toamnei
Toamna, fată deocheată -
Biata fată!...
Deocheată, dar frumoasă
Și cochetă,
Mi-a intrat odată-n casă,
Indiscretă,
Să mă-ntrebe ce mai fac...
Ce problemă viitoare
Mă mai doare...
Ce țigări de foi mă otrăvesc
Când vorbesc...
Și ce fel de coniac
Beau când tac...
Și de-atunci -
Nu vreau să spun de când -
Am rămas cu toamna-n trup și gând!...
Și de-atunci, în fiecare an,
Toamna, fată bună, vine să mă vadă -
Vine ca o oră fixă pe cadran
Și solemnă ca o stea cu coadă...
Și, cum știe că eu nu fac decât bine,
Toamna stă trei luni întregi la mine,
Cum ar sta la ea acasă...
Până ce-ntr-o bună zi mă lasă
Și se duce de s-ascunde...
Unde?...
Dracul știe unde!...
Numai că, după ce pleacă,
Odăița-mi pare mai săracă...
Poate fiindcă toamna-mi fură
De la gură
Tot ce-n nouă luni adun -
Cu răbdare și tutun -
Tot ce cred că-i mai de seamă
Pentru clopoțelul meu de-alarmă!...
Toamna, fată indiscretă
Și cochetă,
Se agită ca un ascuțiș de sapă
Pe biroul plin de praf și prin sertare
Și-mi distruge fără milă
Operele literare,
Rupând filă după filă,
De mă lasă gol... goluț...
Ca o ciutură-ntr-un puț,
Fără niciun pic de apă!...
Dar norocul meu că-n acest an
Timpul merge după alt meridian...
Și că versurile acestea au fost scrise
Nu la mine-acasă -
Cum scriu eu de obicei, pe masă -
Ci pe iarba verde,
Undeva, la țară,
Unde calendarul scrie că-i tot vară
Și-unde toamna încă nu sosise!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Adevărul literar și artistic, nr. 618 (9 octombrie 1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre fumat, poezii despre versuri, poezii despre verde, poezii despre sărăcie sau poezii despre poezie
Și...
Și n-ai să știi cum este s-o iubești
De n-ai să-i iei cu buzele aroma,
Pe trupul ei, ușor, să poposești,
Să-i memorezi pentru vecie forma.
Și n-ai să știi nicicând dacă vibrează,
Nici cum arată plină de dorinți,
N-ai să-i auzi suspinul când oftează
Și când ajunge până sus, la sfinți.
Ți-e teamă de puterea ce-o emană,
De focul ce-i mocnește-n măruntaie
Și fugi făr-a băga de seamă
C-alergi desculț prin fulgere și ploaie.
Te temi să o auzi cum clocotește,
Cât de fierbinte-i poate fi iubirea
Și iarăși te-ai purtat prostește,
I-ai dat în schimb tăcerea și mâhnirea.
Nu ești făcut să fii tu alchimistul,
Să o topești când o îmbrățișezi,
S-o modelezi cum vrei, să fii artistul,
Să faci din ea ce numai tu visezi.
Deci, n-ai să știi cum poate să se piardă
În brațele adevărate de bărbat,
Din ochi o lacrimă să-i cadă
De fericire..., căci n-ai încercat!
poezie de Florentina Mitrică (31 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre schimbare sau poezii despre ploaie
Când Moartea...
alegeți-vă hainele pentru seara de bal, o dată-n viață mori
și poate că moartea e mai exigentă, poate că alege chiar și în ultimul moment
și e bine s-o impresionezi. adevărul e că nimeni nu știe cum apare
poate că vine ca Barbra Streisand în Hello Dolly
sau ca Anna Magnani în La Sciantosa
dar oricum ar fi nu poți s-o dezamăgești
au fost oameni drapați în papirusuri,
doar togi pline de idei inutile
au fost zdrențăroși
aspirând la mâna preafrumoasei
regi, potlogari, arlechini, senatori și scriitori
dar nimeni nu a suflat un cuvânt despre criteriile de selecție
dar tu? tu cum te îmbraci?
casual. o invit la un biscuit și un ceai englezesc
și o să-i citesc niște versuri. dacă vrea
am s-o invit să-și aleagă din garderobă
un costum gen Marlene Dietrich
nu are cum să mă refuze. cred.
și vom pleca la ultimul bal
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre scriitori, poezii despre parlament sau poezii despre mâini
Poetul și patria
Eu sunt soldatul ce-i duce
ranița în spate;
îi dă din pâinea lui neagră
și din bidonul cu apă;
și nu-i permite să cadă
nici când
viața e o grenadă
scormonind în noi ca-n pământ.
poezie de Arthur Porumboiu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre patrie, poezii despre negru sau poezii despre apă
Cum se deșteptă se și duse acasă fără să bage de seamă că îi lipsește inelul din deget. Acasă daca ajunse, ia palatul de unde nu e. Pierise ca și când n-ar fi mai fost, iar în locul lui găsi iarăși bordeiul părinților lui. Se mai căi el o toană de neghiobia ce făcuse, dar acuma prinde orbul, scoate-i ochii, povestea ăluia. Se hotărî dară să se întoarcă la împărăția lui, să nu se mai întâlnească cu niște asemenea oameni răi la suflet. El zise și părinților lui să meargă cu dânsul, să trăiască ca în rai. Dară ei se mulțumiră a le rămânea oasele în sătuceanul în care se născuseră, și poftiră fiului lor o viață lină și fără de supărări diavolești. Bietul Făt-Frumos, trist că-și pierduse inelul, trist că părinții săi nu voiesc a merge să trăiască cu dânsul, sta cu capul rezemat pe mână și se gândea cum să facă ca toate să-i iasă înde bine. Când, deodată, se înfățișează înainte-i vizitiul ce-i dase împărăteasa.
Petre Ispirescu în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre tristețe, citate despre supărare, citate despre suflet, citate despre religie, citate despre rai, citate despre palate, citate despre ochi sau citate despre oameni răi
A doua odă a lui Lactaniu pentru iubita sa
O!
Zei!
Îndurați-vă și dați-mi iarăși
Puterea de-a scoate un sunet din flaut.
De câteva zile iubesc iar și-s domic
Să-mi fac cunoscut tuturora secretul.
Vreau toți să ia parte la marea mea taină,
Nici unul străin de ospăț să rămâie.
Vecin sau dușman, călător sau prieten
Să freamăte toți când s-apropie ora.
Priviti-o și voi!
Nu-i așa că-i frumoasă?
Că trupul ei zvelt e ușor ca o coardă,
Că-n buze zdrobiți, nu-i așa,
Curg întruna
Ciorchini nevăzuți plini cu must și cu sânge.
Doi miei nou născuți i se joacă pe umeri
Și doi porumbei de pe piept stau să-i zboare.
Cu ciocul întins ciugulesc din cămașă
Privirile mele - grăunțe senzuale.
Ca
Procris, cea veșnic ucisă de soare.
De câte ori ochii spre cer și-i înalță
Ți-e teamă să nu
se prefacă în rouă,
Aâît de suavă și gingașă este.
Ah!
Cum vă deplâng că voi nu-i puteți strânge
Ca mine, cu palmele leneșe, sânii.
Că umerii ei nu-i puteți, ca și mine,
Desface ușor de sub acul mantilei.
Ah!
Cum vă deplâng că voi n-aveți prilejul
Să știți gustul buzelor ei parfumate,
Să beți ca și mine sărutul ei aprig
Și-n joc să-i cunoașteți dulceața făpturii.
Sau mai ales noaptea, când ceața se lasă
Și pântecul ei nu vedeți cum se-ndoaie.
O!
Zei,
Dați-mi numai atâta putere
Această-ndoire s-o cânt, nu mai multă.
De-ați ști cât de netedă-i ea n-ați mai râde,
De-ați ști cum alunecă palma când trece
Pe șoldul ei alb n-ați mai sta la-ndoială
Să-ntindeți pe lira mea struna dorită.
Dar voi stați!
Și singur alerg prin dumbravă
Și nimeni n-ascultă sărmanul meu cântec.
Nici ea măcar, ea pentru care de-o vreme
Nici masă nu am, nici culcuș, nici odihnă.
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre zile, poezii despre vecini, poezii despre sărut, poezii despre sâni sau poezii despre sânge
În a treia noapte, Țugulea visă un vis ce-i plăcu. Se făcea că el era într-o grădină frumoasă, frumoasă ca un rai. El ședea acolo, într-un colț, trist și mâhnit că nu putea umbla, să se bucure și el de frumusețile acelei grădini. Păsările cântau de se spărgeau. Frunzele de pomi fâșâiau de adierea vântului și florile răspândeau un miros de te îmbăta. Se uita cu jind la toate astea, căci nu putea să se desfăteze și el. Atunci ridicând ochii în sus, se rugă lui Dumnezeu să-i ia viața mai bine, decât să trăiască în așa ticăloșie. Pe când se făcea că se roagă, deodată i se arătă dinainte o zână așa de frumoasă și de blândă, cum nu mai văzuse el în viața lui așa ființă.
Petre Ispirescu în Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate despre vânt, citate despre visare sau citate despre păsări
Frații nu se înlocuiesc
Frații, nu-s de înlocuit, nu se vând și nu se schimbă,
Să privești la ei în suflet, precum te vezi în oglindă
Când arunci cu vorbe-n frate, tot pe tine te lovești
Uită, iartă și ia seama, cât sunt vii, să ți-i iubești.
Nicăieri în lumea asta, n-ai să afli împăcăciune,
Ochii lui și ochii tăi, au același dor a-și spune
Să lași orice supărare, lângă voi să nu răsară
Căci pe mama, chiar de tace, pân'la moarte o s-o doară.
Pe pământ și pe avere, să nu faceți judecată,
Că nu poți răscumpăra, omenia, niciodată
Să nu pui hotar iubirii, când ți-o cere fratele,
Mama a împărțit la toți, grija ei și laptele.
Dacă azi te-ai mâniat, cerul mâine se mânie
Și nu-ți iartă fapta rea, să-i faci lui, ce-ți place ție,
Totdeauna lasă loc, fratelui la tine-n curte
Clipele ce pierzi cu ură, pe vecie sunt pierdute.
Și-ai mai vrea când frații pleacă, să-i revezi o zi măcar,
Dar căința prea târzie, ai să vezi! Că-i în zadar!
Și nu-i suflet să priceapă, cum e-al fratelui, de sânge
Nu-l răni nici din greșeală, că-i păcat, de-o clipă plânge.
Frații, nu-s de înlocuit, sunt aceleași trup de mamă,
Sunt nădejdea și sunt milă, lacrimă de sub năframă
Mâna fratelui e sfântă, e-a mamei mângâiere,
Să-i dai fratelui iubirea, chiar și-atunci când nu ți-o cere.
poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre supărare
Rugăciune
Cum să nu umblu trist prin grădini?...
Din coastele tatei cresc rădăcini.
Din inima lui ierburi multe-au crescut,
S-au înălțat, străvezii, și-au căzut...
Printre amurguri cânt și cosesc.
Sub care iarbă o să-l găsesc?
Mai multă rouă... Doamne, te-ndură,
Să-i înflorească trifoiul pe gură...
Toate aceste minuni împlinește-le,
Că el te-ar lăuda pentru toate:
Dar gura lui s-o deschidă nu poate,
Nici pumnul, nici toporul, nici cleștele.
Butuci. Ierburi umede. Crini.
Cerșetori cu împărații vecini.
Fructe în pârg. Rădăcini.
Cine n-are părinți prin grădini?
rugăciune de Eusebiu Camilar
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre gură, poezii despre creștere, poezii despre tată, poezii despre rouă sau poezii despre laudă