Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

La morgă

Gardiștii au găsit-o moartă
Pe stradă, vânătă de frig,
Și către Morga au pornit-o,-
Fără coșciug și fără drig.

Era o biată rătăcită,
Prostituindu-se pe bani,
Cu tinerețea zdrențuită
Abia la optsprezece ani!

Iubitul ei, poetul palid,
Un visător frumos și trist,
O-nțelegea și o iertase,
Precum pe Magdalena, Crist!

Și pe când ea la Morga zace
Sub fierăstraie și scalpele,
El o așteaptă în mansardă,
Și-o caută mereu prin stele...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Păstorel Teodoreanu

Dezastre

Când cimitiru-și umple morga,
Revine-același trist refren:
Când accidentele de tren,
Când piesele lui domnu' Iorga.

epigramă de
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
iluzie

Iluzia

Iluzia e-a vieții eternă largă poartă,
Și fără ea viața e searbădă și moartă.

distih de din Poate
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Ecou

Poetul când tace,
este trist...
La fel ca o vioară
fără arcuș!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Corbu

Mie însumi

Ca orice om ce-și ține morga,
Chiar dacă fără de folos,
Voi spune: sunt egal cu Iorga...
Același suflet generos!

epigramă de din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lui Eminescu

Și nu mai ești!... O groapă sub rînjetele-i crunte
Cuprinse necuprinsul din geniala-ți frunte!
Și după cum în viață a fost eternul dor:
Tu dormi, tu dormi acuma sub teiul plîngător!

Iar vîntul cînd va bate, în gîrbovita iarnă,
Puzderii de zăpadă desupră-ți o s-aștearnă;
Și vara o să-ți cânte cu freamătul său trist,
Cum l-ai cântat tu, dulce al poeziei Crist!

Când moartea-ți mă cuprinse de plângeri fără margini,
Erai cu mine-alături: în veșnicile-ți pagini!
Te-am înțeles atuncea mai mult... apoi mi-am zis
Că poarta nemuririi chiar moartea ți-a deschis!

Dormi!... Țeasta ta o-ncape un biet coșciug de scânduri,
Ea, ce-a-ncăput în viață un univers de gînduri!...
O! Dormi, sub dulcea pace din al veciei cort,
Etern poet! căci numai pentru cei morți ești mort!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E trist

E trist: din gândurile noastre
Și din durerile intime,
Noi facem opere de artă,
Ne punem inima pe rime...

Și închizând-o-ntre coperte,
Cu lumea ei de armonii,
Ne-nstrăinăm de ea și-o ducem
Spre-a fi vândută-n librării.

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sufletul mi-e trist ...

Sufletul mi-e trist
Și fără mângâiere
Și inima mă doare
De nu mai am putere

Putere să trăiesc
Fără iubirea ta
Fără de sărutări
Și mângâierea ta

Iubitul meu acum
Când norii ne apasă
În inimă și-n suflet
Eu simt un mare gol

Aș vrea să fiu acum
La tine iar în brațe
Să-ți simt din nou parfumul
Cum o făceam mereu

poezie de
Adăugat de Loredana VisovanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Numai morga lui, deosebită, îl ținea în viață.

aforism de din Paradoxuri lirice (1995)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Azi

Pe când trăiam fără să știu
Ce e iubirea și durerea,
Mereu doream să le cunosc
Și să le împărtășesc puterea.

Azi când trăiesc știind ce e
Iubirea ca și suferința,
Îmi pare rău că n-am știut
Să prețuiesc ce-i neștiința.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Azi...

Pe când trăiam fără să știu
Ce e iubirea și durerea
Mereu doream să le cunosc
Și să le împărtășesc puterea.

Azi, când trăiesc știind ce e
Iubirea, ca și suferința,
Îmi pare rău că n-am știut
Să prețuiesc ce-i neștiința.

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când aveam douăzeci de ani...

Era vară,-avem douăzeci de ani, trăiri fervente.
Puțină deși,-mi era capul plin de-înțelepciune.
Nu știam ce-înseamnă Festina lente.
Unde-s acum tinerețea și fructele ei bune?

Madeline a coborât în livadă
Cu o privire ciudată și înșelătoare,
Jumătate vino-încoace, jumătate du-te-n colo,
Fluidă,-îndărătnică, sfioasă, visătoare.

Patru ochi luminoși vedeau viața-n culori vii,
Și-o clipă nu s-au mirat de-acea întâmplare.
Patru buze fierbinți și-o singură iubire
Fredonată de inimi fără ezitare.

Atunci am căpătat o înțelegere trecătoare,
Ceva din care nimeni n-a pus nimic deoparte,
Iar apoi, în celelalte zile,-amare,
A rămas un spațiu de umplut, o moarte.

Madeline a urcat în livadă,
Sub lumea tot mai grăbită,-am coborât și eu;
Acum știu, iubirii nu-i pasă de ziua de mâine,
Fericirea n-are viitor. Și-așa a fost mereu.

Unde-s acum tinerețea și fructele ei bune?
Puțină deși,-mi era capul plin de-înțelepciune.
Nu știam ce-înseamnă Festina lente.
Era vară-, avem douăzeci de ani, trăiri fervente.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Ce tristă-i casa ...

Ce tristă-i casa unde iarna nu iese niciun fum pe horn;
Cei ce-au plecat pribegi prin lume, la vatră nu se mai întorn.
Ce trist e gardul ce-altădată, de strajă sta la vechiul drum,
Cu poarta lui de cari mâncată, ori în vreo altă sobă scrum.

Ce tristă-i casa-n care scara-i gata să se prăvale-n hău,
Cu trepte-aproape sfărâmate, unde stătea al meu dulău.
Ce tristă-i ușa descuiată, ce cheile le-a rătăcit,
Cu clanța ce abia se ține, de mult ce a mai ruginit.

Ce trist e geamul dinspre stradă, fără oblon, fără pervaz,
Pe care admiram apusul, când de la treabă-aveam răgaz.
Ce trist e foișorul nostru, unde adesea povesteam,
Când stropii ploilor de vară, ne alungau când ne plimbam.

poezie de (30 iulie 2021)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Strada

merg pe o stradă
fără oraș, fără sens
într-un deplin nonsens cu consensul general
merg în orașul fără nume
lumina absentă, poate incoerentă
umbre negre pe drum
fără grabă, fără treabă, așteaptă, la pradă
în noapte doi oameni pe o stradă
unul sunt eu
celălalt, caldarâmul murdar și ud
de pe o stradă
în mine picură tăceri
de azi, de ieri
caldarâmul stă cuminte, pe stradă
îndură, vânt, ploi, tacute nevoi
eu zac azi pe caldarâmul ud
udat cu sângele meu
într-o noapte, pe strada aceea
murdară și neagră
în zori, zac mai departe, pe stradă
începe o nouă zi
pentru voi, eu...
eu zac pe o stradă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Fărâma...

Mână întinsă a unui cerșetor
spre mine
era ca o pasăre împușcată,
așa vedeau ochii mei
mâneca zdrențuită
sub care degetele înnegrite
așteptau niște bănuți...
Cu cât mă îndepărtăm,
cerul era ca o pâine ce se cocea frumos
și zâmbetul meu
rămăsese în pieptul acelui străin...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Burnar

Dacă Dumnezeu n-ar alerga pe holuri, spitalele ar avea doar o secție: morga.

aforism de
Adăugat de Teodor BurnarSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Era frig și ploua

neîntrerupt, fără milă, așa cum
numai în orașe poate să plouă
lăsând impresia că o s-o țină
așa un veac bătând în geamuri
în capotele mașinilor
sau pe asfalt

era frig și ploua, fără milă
cu alte cuvinte, inundând stațiile
de metrou la coborârea
în întunericul plictisitor

era o ploaie bună pentru începutul
unei depresii care se instalează
mai ușor în frig și umezeală

era o ploaie de sfârșit de februarie
cum nu mi-ar fi trecut prin minte
că poate exista vreodată

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Și-a dat demisia din viața cotidiană: s-a angajat fantomă la morga paradisului!

aforism de
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ion Minulescu

Vara în capitală

Au plecat bucureștenii toți la băi
Și cu Vara n-au rămas în capitală
Decât morții și gardiștii...
Iar pe străzile pustii și prin odăi -
Praful ce se-ngroașă zilnic,
Și-n covoare -
Moliile cu prezența lor fatală
Și cu veșnica lor poftă de mâncare...
De urât că n-are ce să vadă
În monumentala noastră capitală,
Vara umblă toată ziua-n pielea goală
Prin apartamente-nchise

Și pe stradă -
De la Parcul Carol la Șosea
Și de la Șosea la Cotroceni,
Însoțită de o droaie de țigani
Și de olteni,
Care vând cireși, rahat și limonadă
Și-o poftesc să cumpere și ea...
Vara însă-i fata de la țară -
Bleagă și prostuță ca o oaie -
Nu știe că-n capitală
Este și-o "Baie centrală",
Și când simte că-i zăduf din cale-afară
Se răsfață-n Dâmbovița cât îi place,
Ca Suzana clasică, la baie...

Iar pe mal, gardiștii - cască-gură -
O mănâncă cu privirea lor șireată,
Ca bătrânii poftitori de trup de fată,
Și se-ntreabă:
Ce să-i facă?...
Să-i dea pace,
Sau s-o vâre-n beci la prefectură?...

poezie celebră de din Strofe pentru cele patru anotimpuri (1930)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Pentru ce ne gândim, uneori, la moarte, când suntem fericiți? E ciudată această stare sufletească de a te simți puțin trist tocmai pentru că ești fericit. Niciodată n-am gustat fericirea curată, fără amestecul altor senzații. Întotdeauna mă neliniștea presentimentul că după sfârșitul unei fericiri urmează părerile de rău sau îndoiala.

citat clasic din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elena Bulancea

Noi doi...

Uneori mi te ascunzi în palme
Iar alteori mi te strecori în gând,
Pe brațe te alin, tristețea când te-adoarme
În inimă te adăpostesc când plângi.

De n-aș fi eu, ce-ai fi tu fără mine?
Și fără tine eu cum aș trăi?
Fără iubirea-ți blândă care mă susține,
Nu aș mai vrea în zori a mă trezi.

Și ce frumos ne completăm noi doi
Și viața ce frumos noi o trăim,
Ne-om duce către stele amândoi
Căci ne-a fost scris să nu ne despărțim.

Să ne iubim și dincolo de stele
Așa cum ne-am iubit, de mici copii
Eu raza ta, tu raza ființei mele
Vom străluci pe veci în galaxii.

poezie de (20 noiembrie 2020)
Adăugat de Elena BulanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook