Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Tatăl

Acasă venea zilnic topit de băutură,
Și biata lui femeie primea orice tortură.
Trăiau de vreme lungă. Ea singură, pierdută,
De mic copil în drumul mizeriei căzută,
Cu el înlănțuise a traiului povară,
Și suferea-n tăcere bătaie și ocară.
Vecinii, totdeauna aud cum geme, plânge,
Când furios bărbatul sub pumni spinarea-i frînge,

Și-o chinuiește până se-nmoaie de-oboseală;
Apoi se face-o largă tăcere mormântală.
Dar într-o zi de iarnă, când aspra sărăcie
Preface o secundă în crudă vecinicie,
Și gura cere pâine și nu-i o fărmitură.
Femeia naște-n chinuri o slabă creatură.
Sărman copil! Ce bună și dulce ți-ar fi soarta,
Născând, de ți-ar deschide spre somnul morții poarta!

Bărbatul vine iarăși beat într-o zi, cum face
Întotdeauna; însă e potolit și tace...
Nu mai ridică mîna nevasta iar să geamă
Sub lovituri puternici; acuma ea e mamă.
Ci, zâmbitor, alături de leagăn se așază
Și mângâie copilul ce doarme și visează...
Femeia, cum îl vede, cu ochii arși de ură.
Întoarce către dânsul o rea căutătură
Și strigă-amar: "Ce lucru puterile îți taie
Să nu-mi pisezi și-acuma tot corpul în bătaie?
Eu te aștept!.. Hai, vino... și dă-mi!..." Iar imbecilul
Răspunde-ncet: "Mi-e frică să nu deștept copilul!"

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Gabriela Gențiana Groza

Vino, mămico! (durerea copilului părăsit)

Vino, mămico, acasă,
Pâinea străină o lasă,
Mi-e sete de tine, mi-e frig,
În visele mele te strig.

De ce peste mări ai plecat
Și al nimănui m-ai lăsat?
Vino, mămico, te strig,
Mi-e foame de tine, mi-e frig...

N-auzi copilul cum plânge?
Vino, la pieptu-ți mă strânge,
Mi-e dor mă mângâi pe cap
De visele rele scap.

vină-ngerașul divin
Ah, scapă-mă mamă de chin!
Mi-e dor să aud glasul tău
Când vine-ntunericul greu.

Copil fără mamă, mă tem,
Sunt tare mâhnit și te chem
Ca iar lângă tine stau
Și toată iubirea să-ți dau!

poezie de (noiembrie 2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 11.99 lei.
Petre Ispirescu

Copilul rămăsese în stuful de flori. Dumnezeu, purtându-i de grije, nu lăsa nimic rău să se apropie de dânsul, care putea -l vatăme. Prin preajma locului aceluia trăia un pustnic într-o văgăună de munte. Acel pustnic avea o capră și el, după sufletul lui. Ea venea totdeauna, spre a se adăpa, la apele cele limpezi ale fântânei. Într-una din zile, păscând pe ici pe colea, se apropie de stuful cu flori. Cum dete de copil, se puse lângă dânsul, începu -l lingă și să-și apropie ugerul de gurița copilașului. Acesta, cum simți, începu sugă și supse până ce se sătură bine, și așa dor prinse capra de copil, încât o lună de zile nu se depărtă de lângă dânsul. Călugărul, văzând că nu-i mai vine capra, începu s-o caute, și caut-o în sus, caut-o în jos, capra nicăiri. Își luase nădejdea de la dânsa, când într-o zi se pomenește cu ea. Pustnicul o văzu și începu s-o mângâie...

în George cel viteaz
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.

Când un bărbat intră într-o femeie

Când un bărbat
intră într-o femeie,
ca un val mușcând plaja,
iarăși și iarăși,
și femeia își deschide gura de plăcere,
iar dinții ei strălucesc
sclipind ca alfabetul,
Logosul se ivește și mulge o stea,
și bărbatul
înăuntrul femeii
leagă un nod,
astfel încât ei nu vor mai fi
niciodată separați din nou,
și femeia
se urcă într-o floare
și-i înghite nectarul,
și Logosul se ivește
și le dezleagă râurile.

Acest om,
această femeie,
cu foamea lor îndoită,
au încercat atingă inefabilul
de dincolo de draperiile Zeului
și pentru un scurt moment au reușit –
numai că Zeul
în perversitatea lui
dezleagă nodul.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Timiditatea

Timiditatea nu-i o boală,
Iar o femeie, măi, tataie,
Îmbracă un costum de baie,
Părându-i rău că nu-i mai goală
Cum dragostea e ca o școală,
Iar timpul, pofta nu îți "taie"
Rămâi tu calul de bătaie
Te ia dorința ca din oală;
Sorbind a veseliei cupă,
Femeia, chiar cu ochii triști
Vrea gura târgului rupă,
Și intuind c-ai insiști
"Se-ascunde" după-o minijupă,
Sau mult mai des, pe la nudiști.

sonet epigramatic de din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Creangă

După nuntă, feciorii se duc iarăși în cărăușie și nurorile rămân iar cu soacra acasă. După obicei, ea le dă de lucru cu măsură și, cum înserează, se culcă, spunând nurorilor fie harnice și dându-le de grijă ca nu cumva adoarmă, că le vede ochiul cel neadormit. Nora cea mai mare tălmăci apoi celeilalte despre ochiul soacră-sa cel atoatevăzător, și așa, una pe alta se îndemnau la treabă, și lucrul ieșea gârlă din mâinile lor. Iară soacra huzurea de bine. Dar binele, câteodată, așteaptă și rău. Nu trece tocmai mult, și vine vremea de însurat și feciorului cel mic. Baba însă voia cu orice chip aibă o troiță nedespărțită de nurori... de aceea și chitise una de mai înainte. Dar nu-i totdeauna cum se chitește, ce-i și cum se nimerește. Într-o bună dimineață, feciorul mamei îi și aduce o noră pe cuptor. Baba se scarmănă pe cap, la deal, la vale, dar n-are ce face, și, de voie, de nevoie, nunta s-a făcut, și pace bună! După nuntă, bărbații din nou se duc la treaba lor și nurorile rămân iar cu soacra acasă. Baba iarăși le dă de lucru cu măsură și, cum vine seara, se culcă după obicei.

în Soacra cu trei nurori
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.
Costel Zăgan

Blând ca o jucărie

Somnul păi somnul copiilor nu știu cum
vă spun dar este sfânt intangibil aș putea zice
cum este îngerul de pază pentru fiecare
dintre noi uite eu cred că și cuvintele au câte-un
înger vreau spun că ar cam trebui
avem grijă cum deschidem gura
cel plecat călător se numește iar cine
se întoarce oaspete al amintirii va fi de
pildă și eu încep văd copilăria prin
ochii unui tată însă nu-mi dau seama dacă
vreun copil într-adevăr mă vede
și pe mine sau vede numai jucării
mi-e somn cât de blând poți fii Doamne

poezie de din Poezii de trezit copilăria (28 iulie 2012)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Răul din adâncuri

Bărbatul copil mă privește calm
simt în ochii lui gheața
mă iubește și vrea protejeze

el spune rostind rar cuvintele:
"Ceva rău se ridică și poate va cădea."
repetă la nesfârșit
îi spun tacă citim o poveste
ascultăm muzica

greșesc

acum câteva minute am înțeles

el știe ce va urma
o zbatere de niciunde
ochii lui se întunecă
și da, răul se ridică
câteva minute luptăm cu el, cu răul
liniștea se așterne

bărbatul copil adoarme
când se va trezi se va întoarce
el,
bărbatul copil,
care mă iubește

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copil frumos

Astăzi e ziua ta, copil frumos,
e ziua în care îmi amintesc cum ai pășit în viața mea,
când te priveam și nu-mi venea să cred că ești copilul meu,
te-am luat în brațe și de atunci te țin în brațe, dragul meu,
o inimioară începea bată în drumul meu,
un drum pe care amândoi pășim cu dragoste de Dumnezeu,
ne-mpiedicăm, cădem și iar ne ridicăm,
continuăm alergăm spre mântuire.
Parcă mai ieri tot gângureai și te hrăneam
și te hrănesc cu tot ce am mai bun pe acest pământ românesc,
udat cu fapte creștinești, cu tradiții strămoșești.
Ce moștenire să-ți las, copil frumos?
Privesc în jur și mă îngrozesc de neamul nostru românesc
ce s-a pierdut pe căi păgâne,
au și uitat că au un câine,
s-au lepădat de Dumnezeu
și aleargă cu sacul plin de iluzii
spre alte zări înfipte-n deziluzii.
Visează, iubește, dăruiește,
zboară spre zările albastre, copilul meu,
eu te aștept aici, privindu-ți zborul,
cu mâinile întinse, Îl voi ruga pe Dumnezeu
aibă grijă de suflețelul tău.
Eu te iubesc și-ți spun un sincer "La mulți ani!"

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bărbatul este un cuceritor, dar, în relațiile cu femeia, se mulțumește cu o singură victorie. Femeia pare mai fragilă, însă nu se mulțumește cu atât. Cedând o dată, ea vrea câștige în permanență. Un tip inteligent înțelege acest lucru și nu i se opune. Bărbatul mai puțin inteligent, intră în conflict cu ea, luptă în conflict cu ea, luptă pentru întâietate, o face pe cocoșul ofensat și, până la urmă, ajunge un nefericit. În concluzie: dacă vezi un bărbat suferind, nu da vina pe femeie, ci pe mintea lui!

citat din romanul Cel rătăcit, Capitolul 4 de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Șuta

Rămâi copil

Rămâi copil,
cu palma ta să-mi scrii povești
ce le-am dorit de-o viață,
să-mi fii în diminețile de iarnă reci
soarele ce-mi râde cald pe față.

În zilele când s-or așterne ploi
și lacrimi printre noi vor vrea a curge,
tu sa topești prin zâmbet tot ce-i sloi
să nu știm niciodată ce inseamnă a plânge.

Cu palma ta în palma mea
hai pictăm o lume nouă,
copil și tu și eu prin ea
și-o bătrânețe ca un răsărit spălat în rouă.

Rămâi copil iar eu copila ta
povești scriem cu a inimii bătaie
iar zilele ce vin reușim a le picta
în fericire folosind... picurii de ploaie!

Rămâi copil.....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Glasul tău, măicuță bună

Și azi aud, măicuță bună,
Cum de la joacă mă chemai.
Mă luai, mamă, de mână,
Cu dulci cuvinte m-alintai.

Cum puteam să nu răspund
Glasului ce mă chema?
Era un glas atât de blând,
Că eu nicicând nu-l voi uita.

Când în joacă mă răneam,
Tu îmi alinai durerea
Cu sărutul ce-l primeam.
Că era dulce ca mierea.

Glasul tău duios, de mamă,
Aș vrea și astăzi -l aud.
E drept că și azi mă cheamă,
Dar numai sunt copilul crud.

Acuma am copilul meu
Și-n amintirea ta,
De la joacă îl chem eu,
Ca -l pot îmbrățișa.

poezie de (martie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Tratează-ți prietenii ca și cum, într-o zi, ți-ar putea fi dușmani, iar inamicii ca și cum, într-o zi, ți-ar putea fi prieteni.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bărbatul este artist, femeia este Arta însăși: bărbatul este sculptor, femeia este Sculptura; bărbatul este pictor, femeia este Pictura; bărbatul este istoric, femeia este Istoria; bărbatul este compozitor, femeia este Muzica; bărbatul este coregraf, femeia este Dansul; bărbatul este dramaturg, femeia este Comedia, Drama și Tragedia; bărbatul este poet, femeia este însăși Poezia.

(1 martie 2012)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cum ar putea bărbatul și femeia să se înțeleagă? În fond, amândoi doresc lucruri diferite: bărbatul, femeia și femeia, bărbatul.

citat din
Adăugat de Magia FemininaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine dă, lui își dă...

Lângă un sătuc de munte, în hățișuri nepătrunse,
Un bătrân, adus de spate, un bordei mic își făcuse
Sub un fag cu umbră deasă, din pământ și din nuiele,
Petrecând în sărăcie, între flori și păsărele.
Făr‘ de nici-o mângâiere, far‘ de nici-un ajutor,
Rezemat în niște cârje, sprijinea al său picior.
Chinuit așa, sărmanul, își ducea al vieții fir,
Până când l-o duce lumea din bordei, la cimitir.

Uneori, pleca bătrânul către satu-n sărbătoare,
Gârbovit, cu tolba-n spate, cerșească demâncare,

Arătându-și trist durerea prin zicala lui de pace:
"Cine , lui își , tată, cine face, lui își face''!

Îl știa de mult tot satul și, la orice sărbătoare,
Cei cu inima miloasă îi da-n tolbă demâncare.
El, atunci, cu voce slabă, mulțumea, zicând cu pace:
"Cine , lui își , tată, cine face, lui își face''!

Ani în șir trecu de-a rândul, mulți din vremea lui muriră,
Însă pe el îndurarea Domnului îl sprijiniră.
Și din când în când bătrânul către sat pleca, sărmanul,
Far-ași mai schimba cojocul, cârja, tolba și sumanul.

Înaintea lui sătenii îi ieșeau cu darul lor,
Ori de câte ori bătrânul le cerea un ajutor.
După ce își lua darul, tuturor zicea cu pace:
"Cine , lui își , tată, cine face, lui își face''!

De-al bătrânului des strigăt, deranjată mult, se pare,
Într-o zi, o gospodină, doamnă cu un nume mare,
Vru s-aducă la tăcere glasul ăstui cerșetor,
Ce bătea de multă vreme pe la poarta tuturor.

Repede făcu o pâine din faina cea mai albă,
Plămădită cu otravă, și la copt a pus-o-n grabă.
Cum îi dete-această pâine, zise-n inima ei moartă:
– De acuma, știu eu bine, că n-o să mai vii la poartă!

Cerșetorul primi darul, îl privi cu bucurie,
Dar, frumoasă fiind pâinea, se gândește s-o mai ție.
Și-i repetă și stăpânei vorba lui, cu multă pace:
"Cine , lui își , tată, cine face, lui își face''!

După ce colindă satul, se întoarce la bordei
Și,-obosit, se odihnește pe un scăunel de tei.
Dar nu se-odihnește bine, că se-arată pe cărare,
Un fecior voinic și-un câine, venind de la vânătoare.
Obosit și mort de foame, și uitând că-i de neam mare,
Când sosiră la colibă, tânărul cu voce tare,
Nemâncat de-o zi întreagă, strigă-n culmea disperării:
– Moșule, de nu te superi, n-ai ceva de-ale mâncării?
Căci tot rătăcesc de-aseară prin zăvoi, cu al meu câine,
Și nu am gustat nimica, nici măcar un colț de pâine.
Știu că uneori, pe cale, oamenii, cu multă milă,
Îți mai pun ceva în tolbă, ba și cei ce-o fac în silă.
– Cum să nu? răspunde dânsul, chiar acum am fost în sat,
Și chiar mama dumitale pâine asta, ea mi-a dat.
Ia-o toată și-o mănâncă; potolește-ți foamea-n pace;
"Cine , lui își , tată, cine face, lui își face''!

După ce mâncară pâinea, mulțumindu-i, a plecat
Spre căsuța boierească, ce sclipea la ei în sat.
Ajungând acasă fiul, maică-sa-l îmbrățișează,
Dar deodată rău îi vine și la față se-ntristează.

– Ce-i cu tine? Mama-ntreabă, spune iute ce-ai mâncat?
Însă el cu vocea slabă, îi răspunde înecat:
– Doar atât mâncat-am, maică, pâinea albă și frumoasă
Ce mi-a dat-o cerșetorul, ce-a trecut pe-aici, pe-acasă!

Un fior de groază mare, mamei, inima-i cuprinde,
Care-și vede fiul dulce, cum, murind, pe pat se-ntinde.
Țipă, urlă de durere, conștiința nu-i dă pace,
Vrea -l scoale iar la viață, dar nimic nu poate face.
În durere-și vede fapta cea mârșavă și debilă
Și își ia acum răsplata pentru gestul fără milă.
În urechi îi sună glasul moșului, trecând în pace:
"Cine , lui își , tată, cine face, lui își face''!

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Diaspora Pro RomaniaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
George Topîrceanu

Furtuna

Nimeni n-a rămas în stradă,
Norii negri vin grămadă.
Zboară frunzele uscate
În văzduh împrăștiate
Și salcâmii stau cadă -
Bate vântul, bate...
A ieșit de la răscruce
O femeie care duce
Un copil de mână... Sună
Porți izbite de furtună
Și femeia face cruce -
Fulgeră și tună.
Dar a norilor năframă
Se sfâșie... Biata mamă,
Cu puterile scăzute,
Vrea copilul să-și ajute
Și cu glas pierdut îl cheamă:
– Hai cu mama, iute!
L-a luat acum în brațe.
Ploaia o izbește-n față.
Bolta parcă-i spartă-n două...
Cu mânuțele-amândouă
El de gâtul ei s-agață:
– Plouă, mamă, plouă!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.99- 9.99 lei.

Flori sub gheață

M-am dus în priveghi la un mort;
și mortul nu era altcineva,
decât eu.
Am murit într-o iarnă
când totul a înghețat în mine...
A început să-mi înghețe voința
și-ncet, încet, toate simțurile au cedat,
Gheața mi-a atrofiat orice mușchi
și numai puteam mișca;
Acum îmi îngheață ochii...
Doar ei au mai rămas vii,
Însă acum se sting în negura gheții,
pentru a nu mai vedea mortul
pe care am început
-l priveghez cum se descompune
într-o iarnă...
Se ofilea
de nepăsare și durere.

Am chemat bocitoarele,
ca să nu-mi înghețe ochii;
Ele au luat banul,
au bocit,
au cârcotit în fața nebuniei
și au plecat.

A venit o babă
să-mi dezlege mâinile și picioarele
dar baba a vrut să-mi acopere ochii
cu niște monede vechi...
Babele sunt rele;
Acoperă orice scânteie de viață...

Mă priveghez pe mine cum dorm...
Oare cât va mai ține iarna?
Lumânarea e pe terminate
și mi-e teamă
de noapte.
Mi-e somn
și mi-e teamă să nu-mi pierd ochii...
Am ajuns priveghez
un mort,
într-o iarnă amară
și neputința
mi-a furat ochii.

Acum aștept,
aștept să izbucnească vulcanul
ce a mocnit sub gheață,
deschidă drumul stelei,
deschidă ochii mortului
și să-i dezlege simțurile;
Cei care au scânteie
înfloresc și sub gheață,
topesc totul în jur;
Iar mortul... își scutură vălul
și aleargă;
Aleargă spre infinit.

poezie de
Adăugat de Ana-Cristina PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Friedrich Nietzsche

Bărbatul este mai copilăros decât femeia. Orice bărbat adevărat ascunde-ntr-nsul un copil care iubește jocul. Haideți, femeilor, descoperiți copilul din bărbat!

citat clasic din romanul Așa grăit-a Zarathustra de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Basic Writings of Nietzsche Paperback" de Friedrich Nietzsche este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -78.99- 47.99 lei.
Marin Sorescu

Dacă nu cer prea mult

- Ce-ai lua cu tine,
Dacă s-ar pune problema
faci zilnic naveta între rai și iad,
Ca ții niște cursuri?
- O carte, o sticlă cu vin și-o femeie, Doamne,
Dacă nu-ți cer prea mult.
- Ceri prea mult, îți tăiem femeia,
Te-ar ține de vorbă,
Ți-ar împuia capul cu fleacuri
Și n-ai avea timp să-ți pregătești cursul.
- Te implor, taie-mi cartea,
O scriu eu, Doamne, dacă am lângă mine
O sticlă de vin și-o femeie.
Asta aș dori, dacă nu cer prea mult.
- Ceri prea mult.
Ce-ai dori iei cu tine,
Dacă s-ar pune problema
faci zilnic naveta între rai și iad,
Ca ții niște cursuri?
- O sticlă de vin și-o femeie,
Dacă nu cer prea mult.
- Ai mai cerut asta o dată, de ce te încăpățânezi,
E prea mult, ți-am spus, îți tăiem femeia.
- Ce tot ai cu ea, ce atâta prigoană?
Mai bine tăiați-mi vinul,
Mă moleșește și n-aș mai putea să-mi pregătesc cursul,
Inspirându-mă din ochii iubitei.
Tăcere, minute lungi,
Poate chiar veșnicii,
Lăsându-mi-se timp pentru uitare.
- Ce-ai dori iei cu tine,
Dacă s-ar pune problema
faci zilnic naveta între rai și iad,
Ca ții niște cursuri?
- O femeie, Doamne, dacă nu cer prea mult.
- Ceri prea mult, îți tăiem femeia.
- Atunci taie-mi mai bine cursurile,
Taie-mi iadul și raiul,
Ori totul, ori nimic.
face drumul dintre rai și iad degeaba.
Cum să-i sperii și să-i înfricoșez pe păcătoșii din iad,
Dacă n-am femeia, material didactic, le-o arăt?
Cum să-i înalț pe drepții din rai,
Daca n-am cartea le-o tălmăcesc?
Cum suport eu drumul și diferențele
De temperatură, luminozitate și presiune
Dintre rai și iad,
Dacă n-am vinul să-mi dea curaj?

poezie celebră de
Adăugat de CristiBSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.
Valeriu Butulescu

Ofițerul: Și unde este acum Femeia?
Bărbatul (izbucnește în lacrimi): A rămas la el! Autorul o ține închisă în bibliotecă! Vreau reclam și acest aspect...
Ofițerul: Și ce face Autorul cu soția dumneavoastră, acolo, în bibliotecă...
Bărbatul: Face absolut tot ce poftește...
Ofițerul: Vă rog fiți mai clar!
Bărbatul: Domnule! Mi-e frică să vă spun...
Ofițerul: Formidabil! Fac lucruri așa îngrozitoare?
Bărbatul: Soția mea este o femeie serioasă! În schimb, el, Autorul e un tiran sadic.
Ofițerul: Fiți mai clar în exprimare!
Bărbatul: Ea, sărmana, tace și se supune. Nu are voință proprie. E tot un personaj...
Ofițerul (notează): Concret! Ce face autorul cu soția dumneavoastră, acolo în bibliotecă?
Bărbatul (plângând): O violează, domnule ofițer...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forța imaginației), scenariu de (2010)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook