Rămase nemişcat

în culcuşul hidropatic şi auzea strigătul
privea ceasul care arăta timpul
pe patru planete şi zece sateliţi
patul era
patul era
patul era
un bazin de cristal
plin ochi cu glicerină carbonată
uitase ce temperatură avea
se gândea că a coordonat din somn
lovitura
lovitura
o să fie cercetată de sonderii psihici
şi detectivii telepatici
se gândea să fac un duş
se gândea să pregătească pistolul
glock pentru esperii
care ar fi în stare să aresteze
un magnat intergalactic
explozie
explozie
şoc şi uşile seifului sar
iar banii aşteaptă să fie jefuiţi
era omul fără chip
un cal îl aşteaptă în prerie
e alb cu o pată neagră în frunte
coltul e încărcat şi esperii o ştiu
trabucul fumegă
îi simte mirosul
scoate o ploscă şi bea whisky
tare bun tare ca dracu tare
gâtlejul arde de la explozie
explozie
explozie
uşa seifului aruncată dracului
într-un perete verde
plin cu licheni crescuţi pe pieptul muribund
hrăniţi cu untură de balenă
îi vine să strige
îi vine să înjure
îi vine să facă amor cu tipa aia
care are cap de cal
aprinde un foc cu bricheta zippo
pufăie din ţigară cum face
omul fără chip
aşteaptă primul sonder
calul din prerie îl aşteaptă
are şaua pe el şi puşca cu două ţevi
e la locul ei în teacă
intră sonder blestemat
intră
intră
adevărul este la tine
nu mai ştiu cum se foloseşte
o străveche armă detonatoare
vrei să obţii un blocaj mental temporar
vrei să-l prinzi pe omul fără chip

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcerea cea mai mare a băieţelului era să-l prefacă pe Dingo într-un "cal" tare focos. Iar Jack avea toate motivele să fie încântat de "calul" său, care era, bineînţeles, mai bun decât un patruped de carton, fie el chiar cu rotiţe la picioare. Jack îl galopa pe deşelate pe Dingo, iar acesta era bucuros să se lase călărit; la drept vorbind, Jack nu era mai greu pentru câine decât a fi fost o jumătate de jocheu pentru un cal de curse. Dar şi provizia de zahăr din cămară scădea pe fiecare zi!

Jules Verne în Căpitan la cincisprezece ani
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul viu e o explozie, o cosmică, incomprehensibilă explozie.

citat din Matei Călinescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supraveghetorul

O fereastră se închide şi cade-o jaluzea
Noaptea e neagră şi el încremenit de moarte
Şi o explozie a razelor de lună-n cameră
Îi luminează chipul – un chip pe care eu nu-l văd

Ştiu că el e orb

Şi mai ştiu că mă supraveghează.

poezie de Harold Pinter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stătea abătut

omul de grotă cu ochii undeva
la marginea timpului
relaxat pe o piatră neşlefuită
se gândea să-şi cumpere
un fierăstrău electric
şi-un ciocan din epoca fierului

stătea gânditor cu ochii la tehnologia 5G
în peştera unde s-a retras
după evacuarea forţată
din grota centrală

a plâns aceeaşi lacrimă
după ce şi-a prins gândurile
într-o capcană a timpului

recapitula tristeţea de moarte
la marginea spaţiului
în frigul cavernei întunecate

trezit de dimineaţă simţea
cum intră în peştera lui
mirosul de christian dior

stătea abătut omul de grotă
în grota lui fără îmbunătăţiri
şi golul din sufletul lui
era încărcat cu opţiunea
viaţa pe datorie de 5 parale

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A înflorit cireşul

Cireşul tău
a înflorit
o explozie de alb
mi-a invadat
purpurul retinian
amintindu-mi de trenul
care iese din mine şi intră
trup călător
cărând în bagaje
suvenirurile copilăriei
şi în primăvara aceasta
de dragul tău
cireşul a înflorit
fără tine mamă…

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţinea pastila

de iod în mână şi se întreba
dacă a fost vreo explozie
el nu auzise pentru că dormea
cu dopuri în urechi şi ar fi inutil
să bubuie
ceva în apropierea patului
lângă seiful unde depozitase
mica pastila de iod care ar rezova
problemele ridicate de radioactivitate
o ţinea în mână
şi era hotărât s-o înghită cu puţină
apă sau bere neagră şi rece
nimeni nu poate fi vătămat de o
o
o pilulă
mică era imaginea din cap
cu tabloul chimic în care era plasat
iodul cel împricinat de oameni
sau l-au scos de pe tabloul
cu elemente chimice în ultimii ani (?!)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie despre "Nimic",

"La început a fost Cuvântul";
Dar Cuvântul de unde s-a luat?
Se spune că pământul
Dintr-o explozie ar fi apărut;
Şi, înainte de explozie,
Ce a explodat?

Sau poate... Totul a apărut din Nimic,
Dar Nimicul – ce mai e?
De unde vine acest "Nimic":
Dintr-un alt Nimic,
Sau din ceva mai mic?
Sau, poate, mai mare?
( Nu mi-ar fi de mirare!)

Ce este Nimicul?
Este "nimic" sau "gol"?
Şi dacă e "gol" –
Cu ce era umplut?
Ce a fost la început?

Dar dacă nu există
Nici început, nici sfârşit,
Doar "suspendată clipă" – infinit?
Şi dacă Nimicul e pur şi simplu – nimic
Din care a apărut acest infinit?

Nu sunt savant, şi nici cercetător,
Doar mă joc de-a filosoful;
Nimeni nu ştie şi nici n-a ştiut
Ce a fost la început;
În schimb, un lucru e cert despre Nimic:
"Ştiu că nu ştiu nimic".

poezie de Maria Supernic (13 februarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă ţin

de pat şi patul de mine
tragem tare să nu ne despărţim
pândă şi seducţie în cearşafuri
albe să se vadă un contrast
după o zi de dor ajung la el
cum ajungi şi la baie

mă ţin de rama metalică
sudată de un prieten în trei
straturi puse uniform de electrozi
m-a asigurat că ţine la ce vreau
eu să fac în patul acela

patul se ţine cu mâinile ei
de-mi vine să o mai iubesc
o oră două trei sau un veac

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O explozie internă. Ce înseamnă, de obicei, o explozie? Instaurarea bruscă a unui nou prezent. Da. Deci întotdeauna te reîntorci la prezent.

Irina Fieroiu în Claudia
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anti-DADA

Un cal s-a mutat într-o casă frumoasă,
Avea o culoare deschisă, dar ştearsă ( calul),
Soarele nostru privea numai calul,
Precum un şoarece – caşacavalul.
N-o să mă credeţi, greabănul, crupa
Păreau din vremea lui Chandragupta,
Fapt e că tot acest trup prea solid
Nu avea ce să caute. Spun sheet.
În timpul acesta noi ne iubeam
În fânul uitat de celebrul cal.

Căpitanul Kieckeritz
Avea scris frumos, din pix,
El citea cu interes
Din Le Monde şi din Express.
Capul său era înfipt
Într-un vârf de eucalipt.
Ce citea era secret,
Avea grade, fiind deştept,
Iar alături se-nvârtea
Personal iubita sa.
Kieckeritz, ah, Kieckeritz,
Nu bea votcă după şpriţ,
Că alcoolul nu e bun
Fără versuri şi tutun.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stă ascuns

aşteaptă că era nouă
să redevină era veche
nu face decât să supra
veţuiască cum poate
a rămas suspendat între
două lumi cu nostalgie că era
nouă să redevină
era veche

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de iubire

cu şpan şi cuie bătute
trăită de ucenic
făcea sicrie pentru pistolarii
mai puţin ageri mai puţin pricepuţi
a ţinut şi el pistolul în mână
trăgea în cutiile de tablă galbenă
atunci plecase din arizona
era prea cald pentru un pistolar
care avea căruţă cu termopane
şi aer condiţionat
călărea un cal albastru teleghidat
era decupat din lumea lui van vogt
era la un picnic la marginea drumului
într-o clădire a morţii
dintr-o zonă a morţii şi a fenomenelor paranormale
intrase în zona vizitată de extratereştrii
mânca burger şi bea whisky
fără gheaţă direct din sticla deschisă
spre lume
calul fuma marijuana dintr-un trabuc
când s-a dezlănţuit anomaliile
spaţiu-timp
focul a izbucnit brusc lângă tribunal
ardeau dosarele cu învinuirile procurorilor
depozitate pe trotuar
din tribunal a ieşit cu părul negru
potrivit de lung potrivit de scurt
zâmbetul arunca foc şi chemări
a simţit pericolul
avea un artefact şi îşi riscase viaţa
să-l recupereze
era înarmată cu o pereche de sâni
şi el a căzut în extaz

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste din texas

spusă de un pistolar care călărea
un catâr inteligent
la o cană de whisky contrafăcut
amestecat cu suc de roşii
şi piper alb
era într-un fort plin cu negri
care păzeau butoaiele cu whisky
aduse din new mexico
sau
sau
arizona cu diligenţe speciale
le păzeau de indienii apaşi
sau navajo
care s-au jurat să şterpelească
apa de foc bună pentru a intra
în transă şi alte grozăvii vrăjitoreşti
pe lângă văcarii beţi de dimineaţă
stătea cu pistolul colt în mână
şi
şi
şi
dintr-o dată au fluierat săgeţile
blowin' in the wind
ăla de-l cântă bob dylan
erau apaşii în jurul fortului
san fermin sau
sau
cam aşa ceva
mulţi indieni cu pene-n cap
şi kalaşnikovul în mână
parcă era şi trujillo
actorul ăla cunoscut
arunca tot timpul cuţite
parcă era în desperado
şi atacau în draci
trăgând cu toate armele din dotare
pentru whisky oricine e în stare
să facă crimă şi apaşii
asta au hotărât într-un congres
lupta a ţinut cinci zile
şi
şi
cinci nopţi până au rămas trei apaşi
plus trujillo care avea filmări
pistolarul cel călare pe catâr
şi doi negri mai negri decât noaptea
am scăpat de măcel

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec prin stepă

cu pistolul colt în mână
vântul mă mână din spate
fumez camel şi calul meu
a oftat ultima oară de îngrijorare
ştia că am ascuns banii sub
un copac lângă doi cactuşi
înalţi cât un om şi jumătate
era şi o fântână
cu apă rece şi dură
a simţit-o şi calul meu
care de la a doua gură s-a băligat
aproape pe picioarele din spate
a fornăit din polipii lui
i-am trecut o bucată zdravănă
de tutun macerat în whisky
să mestece cât căutăm eu banii
el stătea de şase în umbra copacului
urmărind cum sunt plimbaţi
scaieţii de vântul preriei
săpam cufundat în gânduri
îmi vorbeam încet
să-mi ţin de urât
nu discutam nimic cu roibul meu
nu vreau să-i distrag atenţia
şi între timp să fim atacaţi de ceilalţi cawboys
am săpat groapă după groapă
n-am găsit nimic
începeam să mă întreb dacă n-am fost
jefuit de propriul meu cal
îi simţeam gândul negativ
mă împingea din spate
mă îndemna
mă îndemna
să-mi împuşc calul
care mesteca tutun de calitate superioară
era un fin cunoscător
arunc nisipul în cele patru
puncte cardinale conform
vrăjilor din carte şi mă cobor
în groapă preocupat
să găsesc geanta cu bani
şi garanţiile de stat
sau
sau
sau
actele de proprietate sustrase
din banca prădată acum un sfert de secol
împreună cu reţeta de făcut
rachiu din aloe vera
trec prin prerie cu pistolul în mână
fluier o melodie country
şi caut un loc unde să ascund banii
fără să fiu spionat de calul meu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Michael: E doar matematică.
Sucre: Şi dacă matematica ta e greşită?
Michael: O să sapi într-o duzină de ţevi de benzină din perete. Va avea loc o explozie şi vom fi arşi de vii.
Sucre: Dar eşti bun la mate, nu-i aşa?

replici din filmul serial Prison Break
Adăugat de Alexandra Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria ne arată că viaţa este doar un episod între două veşnicii ale morţii şi, în acest episod, gândirea conştientă durează o clipă. Gândirea este doar o explozie de lumină în mijlocul unei nopţi lungi. Dar această explozie este totul.

citat din Henri Poincare
Adăugat de Marieta Baciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era un soldat

de turtă dulce şi avea un cap
de ciocolată amăruie
nu gândea când ţinea arma
fugea pe drumul de zahăr
lăsa urme de vanilie pe furiş
câteodată îşi umplea pipa
cu scorţişoară
era un soldat fără staniol
pe un câmp presărat cu fulgi
de cocos şi fugea până la hotar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sticla goală

O, libertate, te asemeni pe deplin
Cu o sticlă aruncată în cărare,
Care ieri-a ajuns-aici din magazin
Plină ochi cu bere englezească tare!

O-atingere de ger – o mână – un torent –
O explozie în mine şi-n afară;
Emoţie profundă –un lichid potent –
Şi-am dat pe gât toată berea dulce-amară.

Şi ce rămâne? – o formă fără viaţă!
Un recipient gol, trist şi lipsit de rost –
Templu părăsit de zeu, doar o sticloanţă –
Biata amintire a berii care-a fost!

poezie de William Aytoun, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Margarete

vine! nu vine! vine! nu vine...
aşteaptă!
aşa mi s-a spus de nenumărate ori
încât am ajuns să cred că asta-i numele meu adevărat
vine! nu vine! vine! nu vine...
fiecare zi se prelungeşte până se lipeşte de alta
şi tot aşa, zi după zi, epuizarea se căţără lingându-mi picioarele
aşteaptă. aştept. aşteaptă. aştept. aştept. aştept.
după care mi-am zis că am devenit zeul aşteptărilor
aşa cum şi Luna este zeiţa mareelor
aşteaptă!
şi-am aşteptat, dar Godot venea întotdeauna după unsprezece seară
abia târându-şi picioarele de la teatru şi se prăvălea lângă mine
zicând stins "a fost un triumf"
după care îşi desfăcea pachetul şi lua o muşcătură zdravănă
din tăcerile sleite... dacă ai fi văzut...
aşteaptă!
şi vedeam revoluţiile spălându-şi mâinile de sânge
nopţile ca şi cruciadele aveau ore bine stabilite
iar paznicul striga lipindu-şi incertitudinile
de suflul felinarului
aşteaptă!
şi Golgota fremăta sub biciul ploilor fulgerate
încât până şi perdeaua templului
a fugit despletită din calea istoriei
aşteaptă!
şi-aşa am aflat că la început a fost cuvântul
şi cuvântul eram eu şi eu eram cuvânt
aşteaptă... mă

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solul o primi

neprietenos după ce şi-a luat rămas
bun de la şa
se străduise să se rostogolească
cum văzuse în filme şi
cum făcuse chiar ea de mai multe ori
când calul o arunca la pământ
privea păianjenul modificat genetic
cum păşea prin praful roşiatic
cum o privea cu primitivismul său
îşi oferise o clipă să respire
apoi o altă clipă să geamă de durere

calul se zbătea cu spume la gură
şi insectele negre rupeau carnea
cu cleştii cornoşi
cu mandibulele puternice
hăpăind repede şi zgomotos

scuipă praful din gură şi se ridică
trase să scurteze chinul calului
aşa şi-a luat rămas bun de la el

fugea de insectele negre
fugea de păianjenul modificat genetic
fugea spre clădirile din lemn
unde se fuma pe rupte în timp
ce flăcăii dădeau whisky pe gât

când a păşit pe prima treaptă
decorul din jur s-a modificat
era în prerie şi călărea calul ei
viu şi nevătămat şi plin de nerv

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!