Poeții se urcă
cât mai sus deși n-au aripi
se târăsc ca șerpii
poartă-n scutece versul
le dă stabilitate
urcă treptele spre celebritate
furișați prin geana de ceață
a serii ruginite
unde orologiile își lasă pleoapa
poeții stau de veghe sus
și scutură cuvântul
îl pun desfrunzit pe foaie
poeții urcă la stele
ducând cu ei plânsul și dorul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre șerpi
- poezii despre versuri
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre plâns
- poezii despre dor
- poezii despre căderea frunzelor
- poezii despre cuvinte
Citate similare
Poeții sunt ca șerpii: se urcă pe înălțimi amețitoare, deși nu au aripi.
aforism celebru de Mihai Codreanu din Sonete și aforisme
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi aforisme despre înălțime, aforisme despre șerpi, aforisme despre poezie, citate de Mihai Codreanu despre poezie sau aforisme despre aripi
Paradisul
Poeții când există e-o minune
poeții nu se nasc ei sunt născuți
poeții nici nu dorm numai visează
poeții niciodată nu-s prea mulți
poeții n-au religii și nici zei
poeții nu așteaptă pe la uși
poeții libertatea nu o sapă
și-s cei mai îngeri dintre nesupuși
poeții n-au familii au iubite
poeții bunăoară sunt cu toții
cei care lasă lumea pentru alții
poeții curg mereu de-a lungul nopții
poeții au un fel de n-ar mai fi
poeții niciodată nimic nu înconjoară
e o rușine să învingi poeții
și sacrilegiu e să-i naști a doua oară
poeții nici nu știu ce-nseamnă
a fi nemuritor sau muritor
-cât o cămașă viața lor durează-
poeții au un paradis al lor
poezie celebră de Ioanid Romanescu din Demonul (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre naștere
- poezii despre rai
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre victorie
- poezii despre viață
- poezii despre somn
- poezii despre sacrilegiu
- poezii despre rușine
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poeții nu mor niciodată cu totul
nici nu ar putea s-o facă
oricât de mult se străduiesc
prin fiecare poezie
de altfel poeții nici măcar nu știu să moară
deși o fac prin fiecare cuvânt
dar prin fiecare tușă de infinit
supun piatra
învață pădurea cu zborul
pictează cerul cu inimi
se amestecă cu nisipul
în castele fermecate
pătrund în adn-ul fluturilor
și se împerechează cu florile
poeții măsoară eternul în clipe
urcă lacrima spre oceanul iubirii
apoi cu fiecare suspin resemnat
răsucesc lumina în fuioare de curcubeu
îmbracă lumea în cămașă de in
și învață desculți spinii
poeții nu știu să moară
dar nu știu nici să trăiască
poate de aceea nu le e bine nicicând
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre lumină, poezii despre învățătură, poezii despre zbor, poezii despre păduri, poezii despre pictură sau poezii despre ocean
La mormântul Leonidei Lari...
... Poeții n-au cavouri somptuoase
Nici pietre grele nu le stau drept căpătâi
Poeții dorm în liniști luminoase
De lut amestecat cu veșnicii...
Funcționarii au, funcționarii și bandiții
Și hoți în lege - monumente - minim
Poeții nici sicrie n-au, numai ediții
Și scrumuri ce mai bat la vii în inimi...
poezie de Iurie Osoianu (17 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monumente, poezii despre lut, poezii despre legi, poezii despre inimă sau poezii despre cenușă
Poeții nu știu să moară
deși o fac prin fiecare cuvânt
sau prin fiecare tușă de infinit
trasă timid pe acestă imensă pânză cu stele
botezată cu emfază univers
apoi supun piatra
învață pădurea cu zborul
pictează pe cerul lor inimi pulsând vise
sau doar le amestecă cu nisipul
în castele fermecate
iar într-un târziu
pătrund cu labilitate în adn-ul fluturilor
și se împerechează cu florile
poeții nu știu să moară
dar nu știu nici să trăiască
poate de aceea nu le e bine nicicând
deși uneori măsoară eternul în clipe
ori urcă lacrima spre oceanul iubirii
apoi cu fiecare suspin resemnat
răsucesc lumina în fuioare de curcubeu
îmbracă lumea în cămașă de in
și învață desculți spinii
de altfel poeții nu mor niciodată cu totul
și nici nu ar putea s-o facă
oricât de mult se străduiesc
prin fiecare poezie
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maimuța și prostul cu pile (epigramare după un proverb indian din Indiile de West)
Cu cât mai sus se urcă maimuța în copac,
Cu atât mai mult și-arată și fundul și-al ei crac.
Cu cât maimuța urcă, ascultă-aici la moșu',
Cu atât mai mult se vede că are fundul roșu.
La fel e și cu prostul, prin pile pus în post:
Cu cât în funcții urcă, vedem cât e de prost.
pamflet de George Budoi din Dicționarul prostiei (19 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre roșu, poezii despre proverbe, poezii despre maimuțe, poezii despre copaci sau poezii despre India
Am poza ta
și încă mă uit atent la ea
până-mi ard ochii martiri
surâzi cum vrei la aparat
rana se deschide cât mai discret
convingi fantoma iubirii noastre
să iasă din adâncuri și să urce
la inimă își face de cap inocent
apoi urcă sus de tot și nu mă lasă
în pace deschide altă rană
mă învârt nebun prin orașul orb
privesc fotografia muncit
de gânduri austere care rămân
nerostite câteva veacuri reci
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fotografie, poezii despre timp, poezii despre pace, poezii despre oraș, poezii despre ochi, poezii despre nebunie, poezii despre iubire sau poezii despre inocență
O foaie albă
urcă spre cer
un vers neterminat
își așteaptă cuvântul
între tăcere și deznădejde
gogyohka de Felicia Liliana Axentoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre versuri, citate despre tăcere, citate despre poezie, citate despre cuvinte sau citate despre alb
Ce sunt poeții
Poeții sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale și culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.
În ei găsiți... o lume neștiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens și fără de motiv.
Poeții sunt cristale și rubine,
Zile și nopți de vise... netrăite,
Luceferii... și stelele carmine
Împinse pătimaș înspre ispite.
Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Și acuză infinitul... de sperjur.
Poeții buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre seducție sau poezii despre noapte
Ce sunt poeții
Poeții sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale și culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.
În ei găsiți... o lume neștiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens și fără de motiv.
Poeții sunt cristale și rubine,
Zile și nopți de vise... netrăite,
Luceferii... și stelele carmine
Împinse pătimaș înspre ispite.
Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Și-acuză infinitul... de sperjur.
Poeții buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce sunt poeții
Poeții sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale și culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.
În ei găsiți... o lume neștiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens și fără de motiv.
Poeții sunt cristale și rubine,
Zile și nopți de vise... netrăite,
Luceferii... și stelele carmine
Împinse pătimaș înspre ispite.
Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Și -acuză infinitul... de sperjur.
Poeții buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stele ard lemnul cosmic
Se face noapte în gânduri și tu nu adormi,
se țes pânze ce acoperă somnul așteptat,
râuri străine străbat întunericul
pietrele stau de veghe cu ochii spre cer.
Stele ard lemnul cosmic fără flacără.
Ursitele stau în jilț cu nervii întinși
sătule de prezicerile date peste cap,
se lasă în voia hazardului de început,
tot ce se naște este ursit.
Urcă prin mine izvoarele moștenite
în inima cui nu vor fi limpezi?
În suflet înfloresc mugurii speranței,
rodesc în cuvinte fructele verii,
în fiecare anotimp se nasc temeri,
privesc cum se urcă pe scară norocul.
Întotdeauna lumina se răzbună
pe cei cu ochelari de cal.
Din timp în timp soarele-și ridică ochii
și sărută cu dragoste pământul.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre început, poezii despre vară, poezii despre sărut sau poezii despre suflet
În satul ăsta viu se răstignesc poeții
clepsidrele se sparg
țărâna e albastră
iar norii strigă ploaia
și se-nrudesc cu frigul
poeții stau pe cruce
cuvintele se scurg
pe lemnul disperării
în toiul dimineții
și zboară porumbeii
cu albul deznădejdii
trasând cu aripi grele
mici cercuri sângerii
mă credeți pe cuvânt
că nici Isus nu poate
prin verbul reîncarnat
să lege cu o sfoară
durerile ce-apasă
în satul viu pe unde
poeții gustă zilnic
metalul ruginit
din carnea lor amară
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verb, poezii despre sat, poezii despre reîncarnare sau poezii despre porumbei
Din văi urcă ziua
Din văi urcă ziua mai sus, tot mai sus,
cu pașii-n lumina, zglobie -
"Ci unde te duci? Spune-mi unde?" -
"Doar vezi că vârful de munte mă-mbie."
Deodată se-ntunecă muntele tot,
și culmea de aur dispare -
"Ci unde ești? Unde?" și dibui în jur -
pământul e mut până-n zare.
Și iată-ntr-o clipă mă simt părăsit -
pierită e ziua mea oare?
În friguri, privirea-mi zdrobită de dor
spre vale-a-nceput să coboare.
Trecutul meu tot e acolo, în nori -
și simt cum mă-ncearcă mâhnirea -
mi-e frică și-s trist de parcă-ar veni,
ca-n ceasul suprem, ispășirea.
poezie clasică de Jan Neruda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre munți, poezii despre ziua de naștere, poezii despre văi, poezii despre trecut, poezii despre promisiuni, poezii despre nori sau poezii despre frică
* * *
Poeții ciocnesc inimi și varsă jos cuvinte
Dansează Luna din cratere cu pace
Și cântă moartea dulce suflând în oseminte
Se-aruncă foi, se strigă, se tace și desface.
Poeții
stau la masă
și-și plâng în palme munți
în ochi își plâng misterul și inima în pumni.
Poeții!
Câtă groază să fie și pe îngeri
Căci îi trezesc din somn
Și le scrâșnesc din aripi
Și se sărut pe frunți.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere
Maimuța și parvenitul (epigramare după un proverb indian, Friedrich von Logau și A.C. Cuza)
Cu cât mai sus se urcă maimuța cea neroadă,
Cu-atât mai mult și-arată și fundul și-a ei coadă;
La fel și parvenitul, și omul de nimic:
Cu cât în funcții urcă, vedem cât e de mic.
epigramă de George Budoi din Epigrame (19 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe epigrame despre proverbe, epigrame despre om și maimuță, epigrame despre maimuțe sau epigrame despre India
- umilință
- Brutus: Umilința e scara tinerei ambiții,
Spre care cel ce-o urcă își întoarce fața.
Dar, după ce a urcat-o până în vârf,
El scării îi întoarce spatele
Și se uită în nori, disprețuind treptele de jos
Pe care le-a suit, ca să ajungă sus.
replică celebră din piesa de teatru Iulius Caesar, Actul II, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tinerețe, citate de William Shakespeare despre tinerețe, citate despre nori sau citate despre ambiție
Turism
Șoseaua urcă spre Voineasa,
Iar Lotrul curge spre Brezoi...
O fată și-a pierdut cămașa
Prin fânul de curând cosit,
Și-acum, în poarta casei, s-a proptit
Să-și mai arate-o dată sânii goi
Și trupul rumenit de soare
Turiștilor înfometați
De farmecul unei idile trecătoare
În pitorescul munților Carpați...
Așa sunt toate fetele la munte...
În prima zi -
Oricare-ar fi -
Se lasă sărutate doar pe frunte...
A doua zi,
Până și cele mai ursuze
Se lasă sărutate chiar pe buze...
Iar în a treia
Sau a patra zi
Se lasă duse sub un brad
Unde se-mpiedică, mai toate,
Și leșinate-n brațe-ți cad,
Ca niște biete curci plouate...
Deși - prin munți, în fiecare vară,
La fel, turiștii urcă
Iar fetele... coboară...
Șoseaua urcă spre Voineasa
Și Lotrul curge spre Brezoi...
Iar mirele
Și cu mireasa
Din carul nou cu patru boi -
Un dar de ziua nunții lor -
Zâmbesc șireți
Și fericiți,
Că grație turiștilor
Au fost uniți
În vecii... vecilor!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre turism, poezii despre nuntă, poezii despre șosele, poezii despre zâmbet, poezii despre sâni, poezii despre superlative sau poezii despre ploaie
pas cu pas
urcă treptele
raiului
senryu de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie sau citate despre rai
Treptele superiorității se urcă greu când se urcă.
citat din Marin Voiculescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!