DE VEI VISA URÂT CÂND NEGRE GÂNDURI TE FRĂMÂNTĂ
De vei visa urât când negre gânduri te frământă
Şi când nimic ce vezi frumos în jur nu te încântă,
Îngenunchează-n rugă cu privirea către soare
Ca prima rază caldă să-ţi aducă pacea sfântă.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul celui deprimat

Multe gânduri îl frământă,
Neputând scăpa de ele
Se roagă la icoana sfântă,
Că-i vrăjit de pieze rele.

Se teme amarnic de belele,
Tot ce mişcă-l înspăimântă,
Că multe gânduri îl frământă
Neputând scăpa de ele...

La ferestre a pus zăbrele,
De uşă a proptit o stâncă,
Noaptea-i speriat de stele,
De umbrele ce nu cuvântă.

Multe gânduri îl frământă.

rondel de Ioan Friciu (2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da erau vinovaţi! Îşi meritau soarta! Atunci nu trebuie să-ţi fie teamă că vei visa urât

Camelia Opriţa în Mircea Cel Bătrân ( citat din filmul Mircea )
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbeşte...

Zâmbeşte
Şi vei fi fericit.
Zâmbind vei face
Şi pe alţii fericiţi.
Nu te costă nimic,
Dacă vei zâmbi.
Zâmbind,
Vei avea în suflet,
Soare şi lumină,
Pentru a dărui
Şi celor din jur,
Făcându-i fericiţi.
Cât de frumos,
Este când zâmbeşti.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eden

Trecuţi sunt anii toţi pe neştiute
Ca norii trişti ai toamnei duşi de vânturi
Ş-au fost ascunşi în terne labirinturi,
Cu ei s-au dus şi visele ţesute.

Edenul este împânzit de cânturi
Ş-acolo nu-s orgolii şi dispute,
Priveşti vrăjit grădinile lui mute
Şi nu te mai frământă negre gânduri.

Invidia şi ranchiuna tu o lasă,
Întreaga viaţă binele să-l faci,
O pâine dă-i săracului pe masă,
Nicicând avut străin să nu înşfaci.

De-ar fi ca să păşeşti în altă viaţă
Al lumii rost Creaţia te învaţă.

sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri dezgolite de veşminte

Patul meu, te-aşteaptă dulce,
Să te-ascundă-ntre cuvinte,
Când vor gânduri să se culce
Dezgolite de veştminte.

Lasă-te-ntre perne-ntinsă
Şi cuibar îţi fă din mine,
De-un sărut când eşti atinsă,
Peste sânul stâng, ştii bine.

Te topeşte-ncet, ca fulgul
Peste pieptu-mi ars de dor,
Cerul când ascunde-amurgul,
Într-o clipă de amor.

Cad în aşternut, luceferi,
Aruncând scântei şi foc,
Cât mai suntem încă teferi
Vreau în tine să-mi faci loc.

Şi în noaptea asta sfântă,
Când priviri sclipesc nebune,
Palmele-mi adânc frământă
Trupu-ncins, ca un cărbune.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi aminteşti de mine

Să-ţi aminteşti de mine atunci când voi pleca,
Când voi pleca departe, într-un ţinut tăcut,
Când să mă iei de mână tu nu vei mai putea,
Nici eu ca să mai stau, cu toate c-aş fi vrut.
Să-ţi aminteşti de mine când zi de zi de-acum
În van vei încerca de viitor să-mi zici
Vreau doar să-ţi aminteşti că e sfârşit de drum
Şi nu mai este timp de rugăciuni şi frici.

Dar dacă tu mă vei uita o vreme
Şi-apoi îţi vei aduce-aminte iar
Nu dispera, că totu-i necesar,
Căci prin aceste gânduri eu persist
Dar e mai bine să le-alungi devreme
Decât să-ţi aminteşti şi să fii trist.

poezie de Christina Georgina Rossetti, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te aştepta ca cineva să-ţi aducă liniştea împachetată în hârtie de cadouri. Nu te aştepta să-ţi readuca sclipirea in ochi, nici râsul furat de gânduri. Nu aşteptaţi o răsplată pentru toată afecţiunea oferită, nici flori de la cei care nu au văzut niciodată o grădină. Nu te aştepta la recunoştinţă, nici afecţiune de la cei care nu au avut parte niciodată de ea. Nu aştepta nimic de la nimeni, nici nu dispera. E uşor, fii liniştea de care ai nevoie, îţi atârnă în piept, îmbrăţişează-o. Fă lucruri bune fără să aştepţi nimic în schimb. Răsplata pe care o vei vedea în oglindă atunci când vei zâmbi şi vei descoperi că totul, pentru a merge şi a reuşi, depinde de tine!

Ioana Creţu în Şoapte (20 septembrie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te aştepta ca cineva să-ţi aducă liniştea împachetată în hârtie de cadouri. Nu te aştepta să-ţi readuca sclipirea in ochi, nici râsul furat de gânduri. Nu aşteptaţi o răsplată pentru toată afecţiunea oferită, nici flori de la cei care nu au văzut niciodată o grădină. Nu te aştepta la recunoştinţă, nici afecţiune de la cei care nu au avut parte niciodată de ea. Nu aştepta nimic de la nimeni, nici nu dispera. E uşor, fii liniştea de care ai nevoie, îţi atârnă în piept, îmbrăţişează-o. Fă lucruri bune fără să aştepţi nimic în schimb. Răsplata pe care o vei vedea în oglindă atunci când vei zâmbi şi vei descoperi că totul, pentru a merge şi a reuşi, depinde de tine!

Ioana Creţu în Şoapte (20 septembrie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încearcă să-ţi trăieşti viaţa frumos şi nu vei îmbătrâni urât.

aforism de Ianoş Ţurcanu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

SE ZICE CĂ ATUNCI CÂND VEZI CĂZÂND O STEA, UN PĂMÂNTEAN SE STINGE
Se zice că atunci când vezi căzând o stea, un pământean se stinge
Şi niciodată nu vei şti când oarecine la mormânt îl plânge,
Tu, treci atât de gânditor pe sub luminile din-nalta boltă
Uitând să-ţi cauţi steaua ta pe cer, căci teama inima ţi-o strânge.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumos şi urât

N-o fac pe lăudărosul
Nu-s din fire amărât,
Permanent admir frumosul…
Să-mi mai treacă de urât.

epigramă de Grigore Drăgan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuma când toate...

Acuma când toate spre viaţă s-avântă
De ce a ta frunte umbrită-i de nor?
N-auzi ciocârlia voioasă cum cântă
Rotindu-şi spre soare grăbitul ei zbor?

Te uită cum cerul privirea încântă,
Şi-ascultă ce-ngână sfătosul izvor
Acuma spre viaţă când toate s-avântă.
De ce-ţi este fruntea umbrită de nor
când râde câmpia de iarna înfrântă
Şi codrul tresare în şoapte de dor?
De ce nu te bucuri de-un vis trecător,
Şi zilele-apuse de ce te frământă
Acuma când toate spre viaţă s-avântă?

poezie clasică de Jean-Boniface Hetrat
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masă ţărănească

Când e-ntinsă masa mare
Şi te-nfrupţi din pâinea sfântă,
Se cuvine o urare,
Pentru cei ce o frământă.

epigramă de Ioan Mărginean din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunat apus de soare! Ce frumos este când se sfârşeşte ziua şi ce urât când ne sfârşim noi.

Constantin Tsatsos în Aforisme şi cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

VINULSĂ ÎL BEI LICOARE SFÂNTĂ (Rubayat)
Vinul să îl bei licoare sfântă
Până inima din tine cântă,
Dacă oarecum vei depăşi măsura,
Vei fi cu sănătate frântă.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre mii de gânduri care

Dintre mii de gânduri care
Zi şi noapte te frământă
Câte-s edificatoare,
Câte duhu-ţi înfierbântă,
Câte sânt folositoare,
Câte inima-ţi încântă,
Câte-or fi dăunătoare,
Câte doar te înspăimântă,
Câte-s ne vindecătoare,
Câte zelu-ţi înmormântă,
Câte-s apă şi mâncare,
Câte sufletu-ţi mănâncă
Câte-s răni usturătoare
Sau fac rana mai adâncă
Câte-s conştiente oare
Sau inconştiente încă...
Nu răspunde la întrebare
Ci întreabă-te; "sunt pe Stâncă?!"

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii (29 iunie 2021), traducere de Adelina
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul nu s-a mai aprins

Când viscoleşte afară,
Gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde-o primăvară,
Ori linia vieţii-i frântă

Ei ştiu ca orice muritor
Că viaţa li se sfârşeşte.
Şi mărturisind un dor,
Bătrâna pe moş priveşte.

De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-i primească împreună,
Că, unul fără altu-i greu
Să se transforme în humă.

Şi-ntr-o noapte-ntunecoasă
Viaţa repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
Focul nu s-a mai aprins!

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pribegie

Pribeag mergând în lume omul,
Să se întâlnească cu destinul,
Căci multe piedici va avea,
Până la împlinirea sa.

Iar sufletul plângând ar vrea,
Să se deschidă, să-nflorească,
Depinde doar de el să vrea,
Şi să primească hrana ta.

Dar va fi ger, va fi furtună,
Tu soare dacă şti să faci,
Nu vei lăsa să te doboare,
Nici ger, nici apă, nici furtună.

Putere tu vei căpăta, de vrei,
În slujba sufletul greu,
De gânduri negre vei scăpa,
Şi soarele va invada destinul tău.

poezie de Mihaela Dolores Balaj (ianuarie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre gânduri

Gândul îmi aduce gânduri
şi le strâng şi le desfac,
le aşez apoi în rânduri,
le împart şi cât le tac

Cerul îmi aduce gânduri
negre, albe şi altfel,
ale nopţilor sunt dese
şi le clatin, cătinel

Ziua e plină de-ntrebări
unele fără răspuns,
câte oare mai de care
nu dispar către apus

Gânduri, gânduri, peste gânduri
fiecare-n colţul lor,
câte oare o să-ncapă
în străfundul ochilor

Gânduri oarbe, gânduri mate
şi-au atâta incolor,
chiar de-i ziuă sau e noapte
le aud cântând de zor

Gândul îmi aduce gânduri
mă aglomerează-n cap,
fiecare mi-aduc riduri
mă omoară - că le tac

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre gânduri

Gândul îmi aduce gânduri
şi le strâng şi le desfac
le aşez apoi în rânduri,
le împart şi cât le tac

Cerul îmi aduce gânduri,
negre, albe şi altfel,
ale nopţilor sunt dese
şi le clatin, cătinel

Ziua e plină de-ntrebări,
unele fără răspuns,
câte oare mai de care,
nu dispar către apus

Gânduri, gânduri, peste gânduri,
fiecare-n colţul lor,
câte oare o să-ncapă,
în străfundul ochilor

Gânduri oarbe, gânduri mate
şi-au atâta incolor,
chiar de-i ziuă sau e noapte,
le aud cântând de zor

Gândul îmi aduce gânduri
mă aglomerează-n cap
fiecare mi-aduc riduri
mă omoară - că le tac

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!