Am dobândit

o imunitate după ce am
strâns bradul de crăciun
acele miroseau a răşină
mă trăgeau de meninge
visam globuri şi steluţe
însă situaţia era sub control
la imunitatea asta nu-mi trebuia
remdesivir sau ivermectină
nu simţeam explozia
care traversa strada
în pantofii cu toc
dobândiţi în schimbul
miei de euro lăsaţi la casă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parlamentarii noştri şi imunitatea

Sigur, au imunitate, însă doar la declaraţii,
În politică, la vorbă-n interesul astei naţii,
Însă, lume, ia aminte, şi e bine să se ştie,
Că ei n-au imunitate niciodată la prostie...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (22 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bradul de Crăciun – poem diamant

Adus
din munţi
sau de plastic
împodobit frumos cu beteală
luminiţe colorate, globuri şi bomboane
iubit de toţi copiii
el este simbol
al veşnicului
Crăciun.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laptopul era deschis

larg în faţa mea şi mesajul
trebuia citit de ochii mei
de mintea mea rătăcită
şi totuşi mi-a venit
brusc în minte imaginea ei
scriind toate acele mesaje
şi cât de pasionate erau
cât de intense
ca şi cum s-ar fi îmbătat de la scrierea lor
de la natura lor secretă şi clandestină
a relaţiei sale cu acel bărbat
eu trebuia să aflu asta
îi plăcea să mintă şi să se furişeze
era actriţă desăvârşită şi-i plăcea actoria
dar era în afara scenei
trebuie să tac şi s-o iert?
bâjbâiam după sentimente
bâjbâiam după cuvintele
care să exprime acel sentiment
de trădare din mine

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

ploaie de toamnă -
pantofii cu toc înalt
calcă bălţile

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am privit senin

bradul curmat de lama alb-albastră
a toporului care l-a ronţăit
era încă verde în ochii mei
şi mirosea a răşină fără să rănească
pe cineva prin viaţa lui solitară
a pierdut lupta cu metalul călit
deşi părea să sufere de o tinereţe
nebună cu dezavantajele ei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

spirit de Crăciun -
steluţe agăţate
pe tomberoane

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

bradul de Crăciun -
la fiecare uşă
un colindător

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

globuri şi lumini
beteală colorată -
bradul de Crăciun

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

bradul de Crăciun
făcut la grădiniţă -
cetină pe jos

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

lunca-nflorită -
lăsaţi în voia sorţii
pantofii cu toc

haiku de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

bradul de Crăciun -
cerşetorul nu pleacă
cu mâna goală

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bradul stă

liniştit în faţa pisicii încărcat
cu globuri şi beteală
asta e vina lui că nu caută
poezie pentru felina ce începe
să calculeze saltul până
în vârful provocator
curg luminiţele visătoare
în faţa pisicii pregătite
să execute zborul unei păsări
prinsă-n dimineaţa ruginie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steluţe în genele ei

Ningea pe Colentina şi erau steluţe în genele ei.
Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru
şi erau steluţe, steluţe, steluţe în genele ei.

Ningea, ningea, ningea peste Colentina
demult, demult...
da, dragii moşului, erau...
erau steluţe în genele ei.

Ningea pe firele de troleibuz, pe toneta de tichete ITB
ningea pe mustaţa mea şi pe gagica în roşu de alături
tramvaiele aveau ştergătoare de parbriz şi erau... hai, toţi în cor:
erau steluţe în genele ei.

Eram student, era studentă
eram eminent, era iminentă
şi erau steluţe în genele ei.
Aerul era rece, tramvaiele reci
maxi-taxiurile abia înfiinţate
mergeau toate pe patru roate
şi erau steluţe în genele ei.
...

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste cu pantofi pictaţi

pantofii de mireasă se pictează
pe talpă
cu cuvintele: fericire
sau cu cuvintele: bucurie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: ce-o vrea să fie!

pantofii de călătorie se pictează
pe talpă
cu cuvintele: drum bun
sau cu cuvintele: cea mai frumoasă călătorie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: anulată pentru altădată.

pantofii de serviciu se pictează
pe talpă
cu cuvintele: datorie
sau cu cuvintele: job să fie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: hai sictir!

nu mai ştiam ce pantofi doream
să-mi cumpăr
am hotărât să umblu
desculţă
o vreme

până când într-o zi
am fost oprită şi întrebată
dacă nu vreau să-mi citească în talpă
contra cost
ca într-o cană de cafea consumată

mult prea mirată
de propunerea de plată
mi-am privit tălpile
nu mai erau roz
nu mai erau fine
aveau cicatrici
nu arătau bine

m-am dus la magazinul de pantofi
şi mi-am cumpărat
pantofi roz
foarte moi şi fără toc
am avut noroc
nu era nimic
pe talpă pictat
pictorul de pantofi era plecat
la mare
pentru un curs
de perfecţionare

poezie de Codruţa Vancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Crăciun: (către soţ) Of, Gicule, de ce m-ai adus aici să văd ce nici nu credeam c-am să văd vreodată?!
Domnul Crăciun: Dar, Moţule, tu ai insistat...
Doamna Crăciun: (dezolată) Nu trebuia să mă laşi să vin. Dacă erai bărbat cu-adevărat, trebuia să iei nu bilete de tren, ci atitudine fermă. Decât să fi venit aici, mai bine îmi dădeai două palme.
Domnul Crăciun: Dacă asta numeşti tu atitudine fermă, află că iniţial aşa m-am gândit şi eu... Două palme, (rânjet de satisfacţie) mda, era ceva...

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşind din muzeu

am dat peste un feliator
de fum acvamarin
holul era dezbrăcat
de inhibiţiile adormite prematur
visam că ies în stradă
în tăria nopţii
ieşind pe bulevardul lenin
auzeam câinii cum sfâşiau clipa
nu se opreau din lătrat
urlau tot mai răguşit şi înverşunat
încercau să smulgă luna
din pieptul unei musulman
m-am ridicat din pat
în pijamalele abuzate de sudoare
am trecut prin casa adormită
cu diazepam şi whisky contrafăcut
haina găurită de cuţite
am tras-o din mers peste cap
în stradă era femeia
cu trăsături de nefertiti
îmbrăcată într-o rochie de mireasă
şiroind de lacrimi dulci
ne-am intersectat de trei ori
la rând pe străzile unde câinii urlau
neobişnuiţi cu ploaia acidă
buzele noastre miroseau a gunoi
dar eram eleganţi ca o noapte de noiembrie
balele câinilor se scurgeau
pe trena ei de voal plină
de tifoane mânjite cu sânge şi iod
simţeam că visele nu erau la locul lor
cerul era înfricoşător de înstelat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul cu frunze de lumină

I-am agăţat pe ramuri albe, globuri roşii de iubire,
Serenitatea să o am mereu la îndemână,
Ochii să privească-n sus, spre a vieţii preamărire.

Mi-e casa impregnată cu parfumul de sulfină,
Clipe turcoaz dansează pe note de fericire,
Copacului cu frunze lucitoare de lumină
I-am agăţat pe ramuri albe, globuri roşii de iubire.

Din bradul verde eu am luat doar bobul de răşină
Tămâie să ard, candelă s-aprind în cimitire.
Fragilităţi, dureri, nevoi să trec în carantină,
Priviri de mulţumire să ofer cu bucurie,

Copacului cu frunze lucitoare de lumină.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strada Paris

Treceam aseară pe strada Paris,
Gândind de eşti aievea sau eşti un vis,
Când deodată mi-ai apărut în faţă;
Strada era plină de fum sau de ceaţă
Şi de asta păreai cam ireală.
Mi-ai întins o mână ca o momeală,
Am luat-o şi te-am dus la mine acasă
Unde am stat împreună la masă,
Bând o ţuică mică'ntr'un pahar mare,
Aşa, cum de altfel, îţi place matale.
După care, frenetic, mi te-ai dat toată, din plin,
Dar plină de ură şi de venin...

Ai fost oare aievea sau ai fost numai vis?
Oare am fost eu vreodată pe strada Paris?

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Larry Lipton: Nu-mi vine să cred că mi-am făcut griji pentru tine şi Ted. Adică... fără bronzul artifical, lucrările dentare şi pantofii cu toc, practic ce-ţi rămâne?
Carol Lipton: Tu!
Larry Lipton: Exact! Mi-a plăcut asta!

replici din filmul artistic Misterul crimei din Manhattan, scenariu de Woody Allen (18 august 1993)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice schimbare din viaţa ta presupune mai întâi o schimbare la nivel de credinţe. Ai nevoie să accepţi acele gânduri noi care te îndeamnă să acţionezi. Însă dacă tu îţi găseşti scuze, justificări şi motivaţii prin care îţi susţii situaţia actuală, nimic nu se va schimba, ci te vei adânci din în ce în ce mai mult în conflictul interior în care te afli deja. O parte din tine îşi doreşte schimbarea, însă cealaltă parte te menţine pe loc. Dacă a apărut dorinţa de schimbare, înseamnă că asta este ceea ce-ţi doreşti de fapt. Din momentul în care îţi doreşti altceva, negarea schimbării şi străduinţa de a-ţi găsi noi argumente prin care să stai în situaţia ta actuală te îndepărtează de liniştea interioară. Iar mai devreme sau mai târziu, asta duce la depresie.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!