Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Frigiderul

stăpânea ființa lui începând
din colțul buzelor rânjite
până în adâncul ființei lui
dormea îmbrățișându-l strâns
schimbau vorbe despre frumusețile
care erau frumos aranjate
în rafturile care străluceau
era frigiderul visurilor sale

striga în visul lui la televizor
s-o lase mai ușor cu meciurile de fotbal
i-a aruncat în ecran pliante
cu frigere pline cu bucurii
a promis că-i ridică o statuie
într-un oraș cu azur luminos
o să-i pună la ușă mașină
cu girofar și sirenă

s-a fălit și-n fața dulapului
cu haine roase de timp
ce dormea pe-un parchet laminat
plin de gâze uscate
avea și chei ruginite și strâmbe
nu era un frigider luminos
și toată lumea putea remarca
cine-ți înveselește sufletul

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cordoba era

la picioarele cavalerului negru
toată lumea tremura în fața lui
creștiniii sau păgânii, nobilii
sau țăranii - nimeni nu era în siguranță
când judeca el - condamna
la moarte cu zâmbetul pe buze
se uita la isabela care îndura
o blândă biciuire cu plumbii înroșiți
în focul izbăvirii
carnea ei sângera frumos
un amant i-a băgat un denunț
și
și un crucifix sub patul unde
era sedusă și sodomizată
spunea plângerea
lucero și-a lins buzele
de inchizitor atotputernic
se
se gândea s-o treacă prin patul lui
ridică mâna și tortura încetă
un gâde veni primească ordine
cavalerul negru a dat un ordin
isabela a fost dusă într-o chilie specială
iar denunțătorul a fost adus
de inchizitorii din cordoba
și
și a început supliciu
trebuia mărturisească
se căiască și
și
ceară îndurarea lui dumnezeu
a recunoscut tot ce spunea
zică don castro de jerez y cueva
denunțătorul isabelei
inchizitorii i-au smuls dinții și
și
unghiile de la picioare
un clește înroșit bine de tot
i-a strâns obrajii
lucero nu era mulțumit
ochii învinuitului au fost scoși
și
oferiți corbilor din jurul castelului
restul trupului a fost aruncat în foc

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avea un singur

hobby: mașina lui
un bentley cumpărat în '33
un bentley cu patru cilindri în V
un bentley cu compresor electric
marca amherst villiers dacă vreți
știți
știți
știți
avea un pistol glock
toți se uitau pe ecrane
vânzătorii de oi electrice
aveau pălării negre și țineau
un trabuc în colțul gurii
se înghionteau
șușoteau
șușoteau
era o mașină care făcuse războiul
într-un garaj special
avea revizii făcute de specialiștii
în bentley din chelsea
era o mașină sport decapotabilă
de culoarea
cenușie
cenușie
cenușie
a navelor de război
și atingea ușor 140 de kilometri
la oră pe ecran
tastatura se rabatează
vânzătorii de oi electrice
comunicau telepatic
puneau mână de la mână
joace șeful lor în filmul cu bond
să-l urce-n mașina aia
tragă două trei cadre
tragă
tragă
cu pistolul colt police positive
calibru 38
îmbrăcat în costum gucci 2050
sau armani 2055
plimbă bișonul electric
care nu-și face nevoile într-un parc
din notting hill și sclipesc
dinții juliei roberts
avea un hobby de spion
avea un hobby
mașina lui
la care ținea foarte mult

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emil Cioran

Plotin legase prietenie cu un senator roman care-și eliberase sclavii, renunțase la bunurile lui, și mânca și dormea la prieteni, pentru că nu mai poseda nimic. Acest senator era, din punct de vedere "oficial", un rătăcit, cazul lui trebuie fi părut îngrijorător, și chiar era, de altminteri: un sfânt în Senat... Prezența lui, chiar faptul acest lucru era cu putință, ce semn! Hoardele nu erau departe...

în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -99.00- 74.99 lei.

Lumea putea

confirme că era un ozn
dar nimeni nu știa de unde
apăruse în toată splendoarea lui
și nu era om să nu recunoască
frumusețea lui metalică în întregime
mulți și-au spus trebuie
fie făcut de neeuropenii
cei răi care se uită urât
la europeni cei buni
era atât de încăpător
încât intrau șase sau șapte
prichindeii de până-n clasa a șasea sau
a opta dacă erau mai mici
dar ei nu erau impresionați
de ozn aterizat în parcul
de joacă și de mici nebunii copilărești
au urcat scările fără teamă
știau totul despre vehicul
păreau stăpânii lui
și adulții priveau hipnotizați
cum ozn pleca fulgerător
sau ateriza ca o nălucă din vis
apoi ne-am întrebat dacă nu era făcut
de copilașii din orașul
intrat în cartea recordurilor

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Robert Frost

Erau binevenite-n credința și-n a lor părere

Durerea ar fi putut crede că era durere.
Îngrijorarea că era îngrijorare.
Ele erau binevenite-n credința și-n a lor părere,
Perechea dându-și o importanță mare.

Nu. A fost nevoie ca toate zăpezile atârnând
De-acoperișul odăii lui să-și picure-întristarea,
Începând de când era doar un copil plăpând,
Pentru a se-așterne și pe capul lui ninsoarea.

Ori de câte ori acoperișul se-albea sub geana bolții,
Dedesupt capul lui în bezna din cocioabă
Era tot mai puțin negru decât catranul nopții,
O nuanță aproape de culoarea zăpezii, gri-albă.

Îngrijorarea-ar fi putut crede că era îngrijorare,
Durerea că era durere.
Dar niciuna dintre ele n-a fost tâlharul care
I-a furat părul negru, singura avere.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Stopping by Woods on a Snowy Evening Hardcover" de Robert Frost este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.99- 42.99 lei.
Cornelia Georgescu

Mihai nu dormea nici el; se trezise înainte de începerea furtunii. Motivul lui: examenul! Prima probă era la mate. Era foarte pregătit, superpregătit, dar tot avea emoții, nu și le putea reține. Dacă se va încurca? Dacă va greși ceva, din grabă sau neatenție? Dacă...?! Și întrebări banale de acest gen continuau să-i răsune în minte, împiedicându-l să se odihnească liniștit. Furtuna nu-l deranja deloc, cu nimic.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Tot de mare înghesuială avu parte și tânărul cu ochi albaștri, Mihai. În fața casei sale, se aflau negreșit, mulți reporteri și nu numai. Mihai se încruntă. Din doar vreo câțiva pumni împărțiți, fără a se uita unde, în stânga și în dreapta lui, ar fi reușit treacă imediat, să-și croiască drum, să nu întârzie, dar nu putea proceda astfel. Era civilizat, nu un bătăuș de mahala. Fost campion mondial... În plus, cinci bulinuțe aurii străluceau din seara trecută pe reverul hainei sale; era șeful securității misiunii, al doilea în echipaj, deci, nu-și putea permite un comportament neadecvat situației în care se afla. Oricum, nu obișnuia sară la bătaie, nu-și ieșea ușor din fire, își controla pornirile, conștient nimeni nu-i era rival. Nu-i rămânea decât iasă, vorbească cu oamenii aceia. Ce le-ar putea spune mai mult decât declarase seara trecută? Ce mai era de adăugat? Dar poate aceștia erau alții, nu aceiași, care veniseră și la Institut.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestea lui shag

era și nu era deosebită
cum sunt toate istorioarele
copiilor abandonați de societate
în brațele rockului psihidelic
cu experiența alterării mintale
sub influența drogurilor
a descoperit lsd și chitara
mieuna în pilde dezvăluite de suflet
erau pastile de înțelepciune
o practică spirituală care-i corecta
conștiința de consumator de whisky
muzica lui era mintea lui
ancorată în călătorii extracorporale
bătrânul jo a crezut shag
o să fie un guru veritabil
care avea puterea de a întoarce
mintea la suflet și
și
și shag știa te ducă ușor
la anxietate sau calmul meditației
o călătorie interioară în pace
îi spunea trandafirului că-l iubește
fagul e frumusețea lumii
credea că nu este chiar atât de păcătos
și că viața lui nu moare

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Ultima dorință

Era bătrân, bolnav... Știa de-acum
nu mai e dulăul care-a fost
Când își avea-n ograda lui un rost.
Știa că-i vremea ultimului drum.

Era slăbit, nu mai putea mânca
Nici oase și nici codrul mic de pâine
Ce, altădat', în colții lui de câine,
Pe loc, în mici fărâme se spărgea.

În colțul lui din capăt de grădină,
Privea spre cei ai casei, mai lătra
Când un străin în curte le intra
Sau când dădea târcoale vreo jivină.

Să se ridice, îi era mai greu
Dar o făcea, se bucura cu drag
Atunci când, de departe, pe drumeag,
Simțea vine singurul său zeu.

Îi aștepta, lătrând cu bucurie,
O vorbă ori o mână de alint
Pe capul său cu fire de argint
Ori pe spinarea lui, de-acum surie.

Și le primea, era și-acum iubit
Ca altădat', la fel ca-ntotdeauna
Când ei, în joaca lor, erau totuna,
Când timpul nu era de socotit.

Se gudura. Mai vechea alergare
O mai avea prin vise, uneori,
Acelea-n care el, în primii zori,
Voia doar joacă, joacă și mâncare.

Au fost atâtea clipe împreună,
Atâtea zile, nopți, atâția ani
Ce-au fost prieteniei artizani,
Încât "Adio!" n-ar putea să-i spună,

Și n-ar putea să facă un păcat
Plecând acum, departe îi fie
În clipele de ultimă-agonie,
Iar el să-l plângă. Nu! Și l-a mușcat.

A dispărut luându-și suferința,
Crezând că-i doar a lui. N-a bănuit
Că-n urma lui, cel care l-a iubit
Nu-l căuta. I-a respectat dorința.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mergea pe cărările lui

cu frâna trasă la birtul plin
de mușchi înveliți în cămăși
transpirate de munca brută
prestată în pădure sau aiurea
unde mâinile țineau cozi
de topor sclipitor udat
cu transpirația frunților

vorbeau despre femeile lăsate
le ducă dorul în odăi
glumeau trăgând de timp
întindeau mâna după pahare
țigările scoteau fum înecăcios
era tutun ieftin și de calitate îndoielnică
dar le îndulcea viața

se simțea prins de un pahar
la masa din colțul localului
din carton presat căptușit
cu bucăți de tablă inoxidabilă
avea senzația că era într-un roman
de charles dickens și fata
din afiș îi băga sânii în ochi

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nistor își ridică din nou privirea spre Adela. Până în acel moment, nici măcar nu remarcase cum era îmbrăcată. Era vară, era cald, nici un vânticel nu tulbura liniștea din jur... Evident, Adela, ca mai toate adolescentele de vârsta ei, era îmbrăcată modern, dar destul de sumar, provocator; și totuși, nu indecent. Nu i-ar fi permis tatăl ei, domnul Gigi Cristescu, un om destul de exigent, mai ales cu fiica lui. Dar era frumoasă, cu bluzica strâmtă, subțirică, ușor decoltată... Era înaltă și subțirică, dar nu prea subțirică; avea un trup de invidiat, sau doar așa i se părea lui Nistor, adică sublim! Și părul blond, lung, natural, parțial strâns la spate, ochii albaștri, cu mutrișoara ei de copilă... Cum să n-o placă? Era minunată! Fermecătoare... Dar el va pleca, ea va rămâne... Ce dificil! Chiar cu toată promisiunea ei că-l va aștepta.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

ținea

ursulețul de pluș strâns
în brațele ei micuțe
nu s-ar despărți nici
odată l-a pierdut în parc
pe o bancă udă
era legătura cu mama ei
atât mai avea de la ea
dormea cu el în brațe
mânca cu el
se juca cu el
acum învăța cu el
îl învăța zică mama
învață mai greu ursulețul
era de pluș de aia învață mai greu
îi povestea că era o fetiță aban
donată unor bunici bătrâni
ținea ursulețul sub umbrelă
și plângeau amândoi

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rătăcea în părul ei

cu buzele, cu nasul
toată ființa lui o gusta
o mirosea, o pipăia
era ca un vânt nebun
îi descifra enigmele
citea povestea ei
venele gâtului se zbăteau ca un val
pielea ei era un amestec fin de poezie și jazz
muzică de jazz
rătăcea cu buzele, cu nasul
pe gât, pe umeri
pe sâni
îi șoptea secrete
vorbe dulci
era copilăresc, suav
fierbinte
se contopeau și toate alea

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Timpul rebel

lua iarbă și era fericit
iubea mai mult decât era iubit
nu știa ce să mai facă
se plimba cu mașina de tuns iarba
își lua rămas bun de la vecini
cum văzuse-n filme și pornea
mașina ce scurta firele
de iarbă verde crescută uniform
era sedus de timpul
care bătea în adâncul ființei lui
gândul era aproape sferic
pătruns de plane ca niște oglinzi
de ape verzi de la prea multă iarbă
pleca chemat de instinct
mâhnit pornea aparatul de ras
făcea o tură până-n vârful capului
revenea de-acolo uitând de ce a plecat
regretând timpul pierdut prin capul lui

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ăsta a fost

era înainte ca pașii lui
ur
ce încet urcau (!?)
până la mijlocul scării
flacăra lămpii era încă mare
prea mare
ploaia tropotea afară
ochii lui în ochii ei
și ea stătea sur
prinsă în mrejele lui
ea-și amintea de acea parte a nopții
de energia vorbelor lui

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Câteva clipe, din prag, directorul urmări scena înduioșătoare. Un zâmbet scurt îi înflori, abia vizibil, la colțul gurii. Era mulțumit se rezolvase problema, dar mai lipsea ceva pentru ca bucuria lui să fie deplină: Acel băiat era, de fapt, fiul lui. Ar fi vrut ca Lucian cunoască acest amănunt, dar nu avea tăria de a i-l spune. Și dacă nu-i spusese până în acel moment, de ce ar face-o tocmai acum?! Se retrase ușor, lăsându-l pe Lucian cu mama lui, deși încă mai avea mult de lucru în acea încăpere.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Nu putea, vezi, se învoiască împăratul a da pe fie-sa după argat, deși îl lovise fata cu mărul. Atunci puse de a doua oară treacă lumea și de a doua oară fiică-sa lovi cu mărul în cap pe cheleș, care iarăși fugi ținându-se cu mâinile de cap și țipând. Împăratul, plin de mâhnire, iară își luă vorba înapoi, și puse de a treia oară treacă toată lumea. Daca văzu și văzu împăratul că și d-a treia oară tot pe cheleș îl lovi fata, s-a plecat la sfatul împărăției, și i-a dat lui pe fiică-sa. Nunta se făcu cam pe ascuns, și împăratul apoi îi oropsi pe amândoi, și nu mai voi știe și să auză de dânșii; atâta numai că de silă, de milă, îi priimi locuiască în curtea palatului. Un bordei într-un colț al curții li se dete spre locuință, iar argatul se făcu sacagiul curții. Toate slugile împăratului râdeau de dânsul și toate murdăriile le arunca pe bordeiul lui. Înăuntru însă calul cel cu aripi le adusese frumusețile lumii; nu era în palaturile împăratului ceea ce era în bordeiul lui.

în Făt-Frumos cu părul de aur
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.
Cornelia Georgescu

Lia auzi din nou acel strănut puternic, repetat și brusc își aminti de Lucian. Deci, el era cel care strănuta. Observă "pătura" cu care fusese acoperită era, de fapt, geaca lui. Regăsi și rucsacul, pe care ea-l mototolise sub cap, înlocuind astfel obișnuita pernă. Îngrijorată, își întoarse capul în direcția în care știa ar trebui se afle Lucian, îndreptând și lanterna într-acolo, dar lumina, mult prea slabă, nu ajungea până la el, deci, nu-l văzu, însă știa că era acolo; de data aceasta se dezmeticise de tot. Se ridică în picioare, luând și geaca lui sub braț și se îndreptă spre el. Ajunse în locul în care se afla el și observă cum încă dormea, chinuit, din poziție șezândă, cu spatele gol (flanelul i se ridicase mult) sprijinit de peretele stâncos al peșterii, capul căzându-i când într-o parte, când într-alta, ceea ce-l determina tresară ușor, însă fără se trezească. Din când în când strănuta sau chiar tușea înăbușit. Știind fusese accidentat pe partea stângă, îl mișcă, apucându-l de umărul drept, ca să-l trezească; între timp, fixase lanterna într-un loc sigur.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Thomas Hardy

Buzele lui întredeschise erau buze care vorbeau, dar nu despre iubire, ci despre spații de milioane de mile, ochii lui închiși erau ochi care priveau, dar nu în adâncurile altor ochi, ci în cele ale altor lumi. Sub tâmplele lui pulsau gânduri, dar nu despre frumusețile altor femei, ci despre priveliștile siderale și configurațiile constelațiilor.

în Idilă pe un turn
Adăugat de Violeta JumatateSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Far from the Madding Crowd" de Thomas Hardy este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 6.99 lei.

Prima dragoste

Un foc brusc
i-a invadat fața,
ce colorează o inimă
întunecată de durere.
Apoi am citit zâmbetul,
tipărit pe față, care
avea o culoare aprinsă.
Ea nu știa nimic despre dragoste.
S-a aprins o lumină,
strălucitoare pe fața ei, iar
în privirea ei, era dragostea...
El i-a citit inima...
A vrut doar un zâmbet
înapoi de la fată,
Zâmbetul ei i-a dat speranță
Iar privirea lui a fost mirată,
de lumina inimii ei
care s-a îndrăgostit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook