Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Gând parfumat de măr copt

Ianuarie e o Țară a tristeții pentru amândoi,
povestea iernii din firimituri se trăiește
după fiecare noapte nu mai vine o renaștere,
au trecut vremurile-n doi
când, tăcuți, în flacăra sobei ne oglindeam
acum, când îți scriu, mă simt ca o furnică
ce târâie după ea cuvintele în șir indian...
Gând parfumat de măr copt
mi-e năpada
adăpostește-mă, asemenea unui copac
împarte umbra cu mine,
îmi bate inima până-n tabla casei
rânduri, rânduri cade zăpada
nu știu dacă nu cumva,
e-o unică mărturisire și viața și moartea...
trăindu-le... pe jumătate
dispare încet, încet, de pe retină
și tu și visul în care sângeram spate-n spate..

poezie de din Volum nou, Amprente (13 ianuarie 2021)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Gând parfumat de măr copt

Ianuarie e o Țară a tristeții pentru amândoi,
povestea iernii din firimituri se trăiește
după fiecare noapte nu mai vine o renaștere,
au trecut vremurile-n doi
când, tăcuți, în flacăra sobei ne oglindeam
acum, când îți scriu, mă simt ca o furnică
ce târâie după ea cuvintele în șir indian...
Gând parfumat de măr copt
mi-e năpada
adăpostește-mă, asemenea unui copac
împarte umbra cu mine,
îmi bate inima până-n tabla casei
rânduri, rânduri cade zăpada
nu știu dacă nu cumva,
e-o unică mărturisire și viața și moartea...
trăindu-le... pe jumătate
dispar încet, încet, de pe retină
și tu și visul în care sângeram spate-n spate..

poezie de din Poezie si pandemie, Poeme de duminica (3 ianuarie 2021)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gând parfumat de măr copt

Ianuarie e o Țară a tristeții pentru amândoi,
povestea iernii din firimituri se trăiește
după fiecare noapte nu mai vine o renaștere,
au trecut vremurile-n doi
când, tăcuți, în flacăra sobei ne oglindeam
acum, când îți scriu, mă simt ca o furnică
ce târâie după ea cuvintele în șir indian...
Gând parfumat de măr copt
mi-e năpada
adăpostește-mă, asemenea unui copac
împarte umbra cu mine,
îmi bate inima până-n tabla casei
rânduri, rânduri cade zăpada
nu știu dacă nu cumva,
e-o unică mărturisire și viața și moartea...
trăindu-le... pe jumătate
dispar încet, încet, de pe retină
și tu și visul în care sângeram spate-n spate..

poezie de din Volum nou, Amprente (17 ianuarie 2021)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stare covidiană

De-o vreme
toate drumurile cară în spate
statul pe loc parcă-mi contemplă
mersul pe jumătate...
botez un cer peste viața mea
în fiecare vis...
și strig ca nebuna:
"nu-mi ajunge o viață
să iubesc un singur om''
aș fi obraznică
dacămai cere una?
uit la cerul sub care trândăvim
pentru când vom fi liberi, mi-e teamă...
iubirea să nu bată pasul pe loc când ne iubim...

poezie de (17 aprilie 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

Mărturisire

Eu nu scriu că-s scriitor
Scriu că vorbele dor
Dacă le-aș lăsa nescrise
Mi s-ar face bube-n vise.

Eu nu scriu că sunt poet
Scriu că vreau să mor încet
Scriu în pagină de carte
Să trăiesc și după moarte.

Eu nu scriu citească
Nu'ș ce față-mpărătească
Și nici versul să mi-l suie
Cineva pe vreo statuie.

Eu nu scriun-am ce face
Scriu când lumea-ntreagă tace
Scriu când crucea mi-e ușoară
Când din mine dau pe-afară.

Eu nu scriu să capăt glorii
Nici să intru în istorii
Scriu că mi-este drag să scriu
nu simt când mi-e târziu.

Nu-s poet nici scriitor
Sunt un biet plugar pe-ogor
Semăn litere de jar
Sub brazda din calendar.

Nu-s nici una nu-s nici alta
Pentru lună eu sunt dalta
Ce sculptează-n miezul nopții
Fulgere în stâlpul porții.

........................................

Vreți de mine să aflați?
Vă îndemn să căutați
Dimineața când dau zorii
În trilul privighetorii!

poezie de (17 septembrie 2019)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Irevocabila poveste de iarnă...

Motto: ''fiecare e un rezumat a sufletelor celorlalți''(I. Vulpescu)

În fiecare zi, mai scriu la propria-mi carte și mă-ndemn
cum să ies din fundăturile zilnice,
punând sub microscop, pentru tine-un poem...
ca și cum mi-aș cere, mie, iertare
(de fiecare dată-i la fel )ca pe un ultim vis de iubire, te caut
(nu ca pe-un blestem)
ninsorile plâng pe dinlăuntru
pentru mult timp, scăpate-S iar din calendare...
întind mâinile... și nu știu de ce umbra mea e o pasăre...
de ce copilul din inimă, nici azi, nu știe să zboare...
remarcabilă râvnă la umbra cuvântului sfânt (dacă-ai șți!
cu fiecare privire-n oglindă se moare
încet și limpede, cât de limpede-i intrarea-n pământ!)
irevocabilă poveste de iarnă...
simți pojghița de viață peste izvorul ce sunt?

poezie de din personale, Amprente (31 decembrie 2021)
Adăugat de Daniela Pârvu DorinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Vrei să vorbim?

Vrei să vorbim? Acum ce faci?
Cumva mai ai dor pentru mine?
Atât de mult, de ieri, îmi placi,
Alaltăieri scriam în rime.

Acum, din noapte, nu mai pot,
scriu un vers cu libertate,
Îmi ești în gând și-așa socot
Că m-ai cuprins în tot și toate.

Vrei să vorbim, spune-mi, ce faci?
Aș vrea să știu atât de multe,
Poate încet, încet, placi,
Tu nu mai poți să-mi ieși din minte.

La ora asta-n dimineață,
Sunt tristă cu gândul fugărit,
Îmi sorb cafeaua și-mi e ceață,
În jurul meu e timp pălit.

Aș vrea să știu, spune-mi, ce faci?
La fel aș vrea această întrebare,
Acum vorbesc cu rosii maci
Gândul cheamă la schimbare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Jumătate din mine

În fiecare seară pleci cu un tren nevăzut,
ieși din viața mea pe jumătate
și abia în zori revenim un întreg,
spunându-mi că buzele mele
au cea mai gustoasă aromă de cafea.

În fiecare zi
mă simt ca un înger crescut la sânul tău
mirosind a iarbă proaspăt cosită
când îmi scutur părul
fără să-mi pese
moartea îmi suflă în ceafă...

Și chiar dacă pleci jumătate din mine,
la fel de frumos bate ceasul vieții...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spune-mi, te rog...

simt o tăcere albă și-o dulce apăsare
mi-e sufletul țăndări, in fâșii rup
e noaptea-n care plouă peste păsări
și... peste libertatea mea de lup...
castanii plâng in sus, salcâmii dau în floare
e caldă ploaia... seara se preface!
fumez tăcut și nu pot înțelege
de ce pedeapsa clipei nu mai tace...
și nu mai știu ce e aevea... sau dacă mi se pare
spune-mi, te rog, tu!
cui să mai cer iertare...?
și cine să lase
mai fug din visul tău in care
împleteam amândoi un jug de mătase...
azi cântă un greier, bate clopotul rece
și mă surp pe marginea iubirilor tale...
nu-ncape inima mea intr-a ta, atât e de mare...
și-mi tac pedeapsa clipei care nu mai trece...

poezie de
Adăugat de Daniela Pârvu DorinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Joc de iarnă

Dacă ning și vezi că tac, cu sufletul te strig,
ia aminte!
(și pune-n vatră lemne,
în jocul nostrum, în care nu ești, se face frig...)
în agonia iernii ni-s trupurile sfinte
nu știu de ce-ntorc luna pe toate părțile
(de ce cuvintele
cu care scriu sunt ace de brad
ce scrijelesc în piele!
din a noastră poveste nu se iese ca din alte povești...)
focul naște-n zăpadă culori nepământene...
știu și când umbli peste tot în mine
și cum în lacrimă nu mă gasești,
cu sufletul te strig
noi vom sfârși sugrumați de troiene!
De-aceea ard în fereastră un bob de tămâie
nu știu cât din mine îți mai curge prin vene...
în palmele noastre văd urme de cuie
așa provoc, eu! rănindu-ne
și stând agățați cu sufletul de stele
cine-mi mai hrănește sângele? strig...
(aprinzi sau stingi un foc, lasă semne...)

poezie de din Poezie si pandemie, Amprente (7 ianuarie 2021)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce mai faci, mamă?

Nici eu nu mai știu ce am făcut cu timpul
Mi-e dor să îți mai văd odată chipul
În nopțile când sunt atât de trist
Și doar din amintirea-ți mai exist

Doresc ca uneori să mă mai cerți
Pe urmă, cu blândețe, să ierți
O zi de aș putea să îți vorbesc
Dacă ar vrea Mai Marele ceresc

Mai vino iar, acum, când îmi e dor,
Când gândurile mele toate dor
Mai mângâie-mi odată fruntea încrețită,
Atige-o cu iubirea-ți infinită.

Mai spune-mi despre tine, dragă mamă,
Am timp să te ascult, fii fără teamă,
Au fost atâtea zile, au trecut,
N-am reușit să-ți spun cât te-am iubit.

Acolo unde ești, mai poți să privești?
Îmi este dor de tine și știu iubești
Tu mi-ai rămas în inimă și-n gânduri
Și păsările pe deasupra, rânduri, rânduri.

Ți-am mai vorbit din când în când de mine
nu te temi, aici e totul bine,
Aș vrea să îmi răspunzi, de bună seamă,
Acolo, sus, în ceruri, ce faci, mamă...

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fagure de pământ

Nu mai ai timp nici sa cobori în tine,
fericirea-și ridică biserică fără altar
simt miros de fân cu flori pînă-n artere,
din mine se pleacă greu,
mi-e frică pentru cînd se va faceși-n lume tăcere...

ce zbor apăsat mi-e așteptarea,
cu foarte puținul din ziua de ieri
îmi rămâne sub piele
cerneala cu care îngerii scriu scrisorile sfârșitului
ieșind din cuvânt
storcându-mi sufletul ca pe un strugure,
mult înainte ca trupul să se ascundă
în fagurele de pământ...
29.08.2019

poezie de din Din creatiile nepublicate (29 august 2019)
Adăugat de Daniela Pârvu DorinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Visul

Pe cărare de poveste
Vin în minte rânduri, rânduri,
Amintiri de mult uitate,
Îngropate printre gânduri,

Picură încet ca mierea
Lacrimi de argint în mine
Fine cum e adierea
Ziua trece, noaptea vine...

Nerostitele cuvinte
Ale tale, ale mele
Scânteiază-n depărtare
Licurici din praf de stele.

Liniștea împresoară
Mă învăluie-n lumină
Strălucirea ei în noapte
Fac cuvintele să vină.

Se învârt în juru-mi tandru
Este vis, o feerie
Eu le-ajut încet cu pana
Să coboare pe hârtie.

Stoluri de cuvinte-alese
Cu aripi de întelesuri
Se așează pe hârtie
Într-un dans ciudat de versuri.

Un cuvânt mai mult ca toate,
De lumină strălucește
De uimire deschid mâna
El in palma mea pășește.

- Cine esti? întreb in taină
Cum de stai în palma mea?
Ești vreun zeu sau poate-o zână?
-Eu sunt TU. IUBIREA TA.

Mă cutremur în fiintă
Însă inima-mi e calmă,
Între vis și nebunie
Îmi tin sufletul în palmă.

Trece un fior prin mine
Si tresar uit în mână
Prin fereastră-ncet se scurge
Doar o raza de la lună.

Noaptea neagră țese vise
Din cuvinte și din gânduri
Pe cărare de poveste
Vin in minte rânduri, rânduri...

poezie de (22 martie 2013)
Adăugat de Constantino AmarandeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine la cine se-mparte?!

cine la cine se-mparte?!
când scrii cu sufletul celuilalt -
de la mine la tine atâta cale vin
atâta drum...
simt o asuprire tandră
și-o altfel de singurătate -
iubire fragilă regizată de destin...
lumea dinafara iubirii nu există,
e o formă de disperare iubirea -
și viața ta toată e rece
și locuiești același trup
în care nu-ți regăsești ispășirea...
dar sufletul meu te petrece
bântuit de aceeași iubire-ntr-un vers
între fascinație și sărut
dacă iubești, iubirea nu-ți trece
și nu mai știu în care vârtej,
din care tumult
viața noastră în doi capătă alt înțeles...
eu scriu cu sufletul tău acum,
de la mine la tine atâta cale vin
cu aceeași asuprire tandră
din aceeași iubire fragilă
regizată de destin.

poezie de
Adăugat de Daniela Pârvu DorinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cuth Hajnalka

Între lumi

Simt o lume deasupra mea
O lume în care suntem noi înșine
O lume în care suntem nemuritori,
În zile în care nu trăiesc
Scriu viața așa cum nu e ea
Și vinu-l sorb încet ca și cum e făcut doar pentru mine
Din struguri plini culeși în luna octombrie,
Când soarele e mai sfios, când iarba plânge petale muribunde suflate-n neant,

Simt o lume în mine
Ce cred eu că o cunosc
O lume împletită din mai multe vieți
Scriu viața așa cum a fost ea o dată
Și vinu-l sorb ca altădată
Savurez gustul atât de bine știut
Mă face să zâmbesc crezând că am trăit aceste clipe
Iar de învățat din ele tot n-am învățat,

Simt o lume sub mine
Ce cheamă mereu fără-ncetare
O lume ce vreau să îmi rămână străină,
Vinu-l sorb mai repede și nu vreau paharul să sece
Mi-e frică de ce va urma după ultimul strop
Dar apoi, muza din mine îmi vorbește
"E totul creat doar de mintea ta"
Și totul se risipește...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îngerului tău

În fiecare din noi e un înger ce moare
tocmai când sufletul își revine din fire,
suntem întrebați ai cui suntem fiecare...
când tu, senin cobori dintr-o poveste,
dacă spui că ți-e bine cu mine
și mie îmi este...

Am crezut că nimic nu mai poate da viață
vieții mele/dar azi sunt fără scăpare
vorbindu-ți te-nfrunt!
mie să nu-mi zici despărțire, plecare, uitare
azi-când mi-e drumul spre tine
deloc anevoios și abrupt!

Înger, al meu, ce-ai trăit după ureche
ca și mine-n poziție de drepți-
unde ți-ai pus pentru mine aripa?
singurătatea nu-mi mai este icoana
spânzurată de noi pe pereți-
nu anii îi vreau stăpâni peste noi
ci mai degrabă clipa!

Înger, al meu, azi nu știu ce-mi ești, ce-ți voi fi!
nici ție ce-ți mai poate fi scris,
ce știu e că vreau să iubesc
în fiecare minut câte-o zi/ până când...
bătrânul cer ne va cădea în genunchi...

poezie de (8 iulie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu DanielaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gând mărginit

Gând mărginit

Mai bine timid și miop

decât să iubești cu ură ploile

numai pentru că ele îmi înfloresc zâmbetul

luminează mai mult decât ziua toridă

pe care, în mine o-ngrop...

Nu știu ce gând mărginit o să-mi mai vină

dar urăsc spațiile înguste dintre oameni

oglinzile care se sparg

lăsându-mă și mai singur în lumină...

poezie de din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (20 aprilie 2021)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru tine

Pentru tine scriu aceste versuri,
Pentru tine trăiesc,
Pentru tine respir,
Pentru tine-mibate inima,
Pentru tine simt dragostea.
Pentru tine plâng
Pentru tine râd...

Și cu mine, cum e atunci
Când după mine te uiți,
Pentru mine zâmbești,
Pentru mine înveți să iubești
Pentru mine cânți,
Pentru mine arde flacăra dragostei
din sufletul tău... 000

Tu ÎNGER MINUNAT...
Viața tu mi-ai colorat...
Sărutul tău amețitor,
Mă face să simt cum zbor,
Deasupra miilor de stele,
Ce-ți spun mereu să crezi în ele!
Ca o eternitate eu te voi iubi,
Și chiar și-atunci...
Când eu nu voi mai fi!

poezie de
Adăugat de FlorySemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vara-i pe sfârșite

După atâta trudă, abia îmi aparțin
în anotimpul ce vine cuminte
azi port umbră-n loc de haină-
și mă gândesc să trag peste mine sufletul tău
nu fac o dramă
că vara-i pe sfârșite
dar toamna mi te-oglindește in fereastra de zi...
simt totul ca pe-un nou început
dar mi-e teamă!
mi-e teamă să închid ochii
înserarea să nu-mi devină nemărginită...
de aceia am nopți albe și zile gri!
când spun că mi s-au furat toate bucuriile
vii tu să-mi pui peste tristețe balsam!
iubesc toamna, te iubesc și pe tine,
te-aștept... mai cred in vise,
că... visuri nu mai am...

poezie de (16 iulie 2018)
Adăugat de Daniela Pârvu DorinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În aburi de cafea

În aburi de cafea,
Îți caut tot mai des privirea.
Închid ochii,
Și prefac, că te ating.
Tu taci.
Mă faci să cred că nu mă simți.
Dar eu te văd,
Te simt, și te ating.

Duc ceașca
Încet spre buzele-mi setoase
Așa. Acum,... îmmm
Te simt tot mai aproape.
Simt cum pătrunzi în mine,
Iar eu îți simt căldura
Și după prima-nghițitură
Mai vine încă una.
Dorința crește tot mai mult.
Așa. Acum,... îmmm
Ți-am cunoscut și gustul
Și pasiunea dă-n tumult.
Mai vreau. Mai vreau. Mai mult.

poezie de din Florile cireșului tânăr (2017)
Adăugat de Daniela GumannSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Nicoleta Toniță

Teorema cu două necunoscute

teorema cu două necunoscute
când cunoscutele nu sunt știute
decât de noi. Mi-e necesar să știu
că pâinea are firmituri. Ciocănitoarea
e o certitudine de a spune că încă
viața este în noi bătând cu ciocanul
secundelor vârfurile trăirii, adânc
în inimă. Dincolo de privire se-ascund
în falduri, aripile de înger lăsate tribut
zăpezii. Am cu mine piatra încălzită-n inimă
scriu, roșu, adânc, cu litere scrijelite...
mâine este atât de aproape de noi
încât îți simt respirația acoperindu-mi toți porii
crește zborul. Rânduri de psalm
rostec, încet, rugăciunea înălțării...
să mergem acasă...
în locul în care nu ne întâmplăm decât noi

poezie de
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook