Cântec I

Azi dimineaţă eram rouă.
A venit soarele şi m-a băut
Viaţa împărţindu-mi-o-n două.

Azi la amiază eram nor,
A venit soarele şi m-a băut
Picătură cu picătură, uşor.

Astă seară stea voi fi, stea,
N-am să clipesc de multe ori.
Marea mă cheamă, vrea să mă bea.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi dimineaţă

eram o ploaie mohorâtă de toamnă
şi mă scurgeam în pârâiaşe
pe vineţiile stânci colţoase
luam paiele şi le împleteam în cozi
îmi venea să mă sting în nisipul
întins greoi ca o blană de lup

azi dimineaţă mă stingeam
putred pe marginea unui fluviu
vişiniu care trecea printre degetele
unor zei ce se jucau cu timpul meu

azi dimineaţă m-au băut cerbii
şi caii albaştri sub vântul toamnei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întârziere

Eram sa iubesc
Dar vântul m-a prins desculţ de buze
Şi m-a purtat intr-o alta limba
Analogic.

am dat din mâini cui a dorit.
Nu a venit nimeni sa le spele de lapte,
De pene, de lut.
Aşa puteam sa zbor in doi
Pe sub tâmplele curcubeului ori nu puteam?

Eram sa mor
Dar dragostea m-a prins cu un sărut de palma infinitului
Câteodată ceata vorbeşte cu norii
Câteodată raiul o asculta
Câteodată aştept cu toporaşi iarna in soare.

Eram printre ere,
Ce altceva puteam fi?

poezie de Robert Coman din Proprie (18 august 2022)
Adăugat de Robert Coman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

Când ploaia de la geamul tău
Plângând, te va trezi în noapte
O picătură voi fi eu
Venit la tine de departe.

Când vântul, fremătând uşor,
Lin printre crengi va adia
Tu vei simţi prin al tău păr
Timidă, mângâierea mea.

Când Soarele va străluci
Şi, zâmbitoare, a ta faţă
O rază-a lui o va privi
Voi fi eu cel ce te răsfaţă.

Când marea-n ea te va primi
Şi-n apa ei vei luneca,
Un val al mării eu voi fi
Învolburat de vraja ta.

Când, la fereastră, chipul meu
Plângând, te va trezi în noapte
În poezie voi fi eu
Venit la tine de departe.

Voi fi cu tine zi de zi,
Te-oi însoţi în a ta viaţă,
La geamul tău mă vei privi
Zâmbind, în astă dimineaţă"

Din vis, atunci eu m-am trezit
Şi am privit spre curcubeu,
Ştiind că cel ce mi-a vorbit
A fost chiar El, iubitul meu.

poezie de Marilena Răghinaru din Frânturi de suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adormirea Mariei

Azi, adoarme o stea de mare,
picătură dinspre cer,
suflet bun pierdut în zare,
alinare-n auster.
Ea răzbate-n tricolor,
printre stele călătoare
şi ne-mpărtăşeşte dor
de la cer până la mare.
O confundă printre gânduri
astă zi de adormire,
o esenţă printre sâmburi
saturaţi de fericire.
Vălul clipelor fugare
Se aşterne elocvent,
peste astă stea de mare,
ce-i pierdută în torent.

poezie de Liviu Reti (15 august 2019)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul nostru univers

Eram singur pe pământ,
Dar tu ai venit ca un gând,
Ca un dor şi mi-ai umplut
Inima de amor.

Eram o stea pe cer
Şi tu ai venit ca un mister,
Cu părul negru despletit,
Eu ţi-am zis bine ai venit!

Tu pe buze m-ai sărutat,
Eu în ochii tăi blânzi m-am uitat
Şi noi înspre micul nostru univers
Fericiţi am plecat.

poezie de Vladimir Potlog (9 ianuarie 2004)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărit de ocean

azi dimineaţă îmi păreai senină
nu ştiam de unde să încep să te am
te jucai cu o rază de soare
de-a iubirea
te-ascundeai
după zâmbetul tău diafan

pe la amiază te-ai înnourat a furtună
tocmai când aş fi vrut
picătură cu picătură să te beau
miroseai încă a sâmburi de gutuie
a nisip sărat
a mărgean

mai spre seară te dezbrăcai de cuvinte
mă împresurai cu tăcerea
trupului tău
nişte şoapte înroşeau răsăritul
cu un geamăt adus
de ocean

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vizită

Veacul m-a făcut
Atât de cult
Încât mă uit
Peste oameni.

Am învăţat atâtea
În timpul din urmă,
Că suntem
La un punct însemnat.

S-ar putea face
Multe reforme.
Mă gândeam singur.
Eram fără nimeni.

Şi tocmai azi
Au venit musafirii.
- Tu ce dai, eu ce dau...
A, de când nu ne-am văzut.

poezie celebră de George Bacovia din Poezii - Editura Tineretului, 1966
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul eternei ploi

M-a plouat ieri... M-a plouat azi... Mă plouă mâine...
M-am înmuiat în gânduri de atâta ploaie,
Am să prind norul şi-am să-l leg ca pe un câine,
Prea m-a udat şi m-a târât prin apăraie.

Natura lăcrimează-n îmbibate haine,
Copacul ud sub vântul ploii se îndoaie,
M-a plouat ieri... M-a plouat azi... Mă plouă mâine...
M-am înmuiat în gânduri de atâta ploaie.

Băltesc cărările-n mocirle şi noroaie,
Torentele în urma lor lasă ruine,
Prăvale apa-n viitură şi puhoaie,
Soarele palid şi-a pierdut din vâlvătaie,
M-a plouat ieri... M-a plouat azi... Mă plouă mâine...

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram zăpadă, tu m-ai topit. Solul m-a băut. Ceaţă a spiritului meu, eu mă înalţ din nou spre soare.

Rumi în Căutarea mistică (1273)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra băută

Am băut primul pahar
Apoi am băut al doilea pahar
Apoi tot setul de pahare
Am băut vitrina de pahare
Am băut oglinda, pendula
Şi-am sughiţat două secunde
Am băut apartamentul
grădina din spate
m-am băut pe mine
apoi mi-am pus dopul
băut
şi-am băut un somn liniştit
la umbra mea băută...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor participanţi la activităţile obşteşti

Judecându-i azi, la rece,
Ascultaţi părerea mea:
Unii au venit să plece
Alţii au venit... să stea!

epigramă de Laurian Ionică din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din viaţă

Mi-a bătut în poartă Fericirea
Şi intrând în curte m-a strigat.
Eram dus alături cu iubirea.
A-nchis poarta iute şi-a plecat.

Mi-a bătut de-asemeni Bucuria.
A intrat, a stat sub pomii goi.
N-a văzut pe nimeni să-i vorbească
Şi-a plecat grăbită înapoi.

Într-o seară, luminând pe stradă,
Mi-a bătut şi Steaua mea — de sus
Tot aşa, eram plecat aproape,
Şi-a strâns fusta-n mână şi s-a dus.

Mi-a bătut în poartă şi Necazul.
Eram dus departe. Liniştit,
S-a întins pe ţolul de la uşă
Şi m-a aşteptat până-am venit.

poezie celebră de Virgil Carianopol din Inedite (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Struguri

Soarele a căzut în panere,
Albastru, violet, auriu,
Soarele dealurilor mele,
Soarele dulce pe care îl ştiu.

Strugurii mei, luminile mele,
Gem în panerele lumii,
Soarele din viile acestea mustoase,
Soarele căzut pe mâinile tale.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele

timpul trece ca un fulger azi e ieri, mâine e azi
scutur zilele şi anii ca pe acele de brazi.

doar o clipă, am în faţă o frumoasă zi de vară
când scăldată-n râul rece eram jumătate goală.

a râs soarele la mine jucăuş printre arini
-îţi trimit razele toate ia şi pune-le-n priviri

ia şi râul, ia şi munţii ţipătul de piţigoi
aminteşte-ţi viaţa toată că ai fost cândva cu noi!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele

timpul trece ca un fulger..
azi e ieri... mâine e azi..
scutur zilele şi anii
ca pe acele de brazi!

doar o clipă... am în faţă
o frumoasă zi de vară
când scăldată-n râul rece
eram jumătate goală...

a râs soarele la mine
jucăuş printre arini
-îţi trimit razele toate
ia... şi pune-le-n priviri

ia şi râul... ia şi munţii..
ţipătul de piţigoi
aminteşte-ţi viaţa toată
că ai fost cândva cu noi!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără să ştiu

Nici devreme
nici târziu
ba mă eşti
fără să ştiu!
Azi dimineaţă cum stau eu
pe balcon
să urmăresc formele de albastru
ce aleargă de la un zeu la alt zeu
a venit o picătură
de ploaie
şi mi-a udat bunătate de frunte!
De atunci plâng într-una!
De ce nu mă ploaie şi pe mine
minele
pe o frunte de picătură de ploaie?
De ce?
Şi îmi zic în sine
Îmi zic:
Nici devreme
nici târziu
ba mă sunt
fără să ştiu!

poezie de Alin Gheorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stând pe marginea Lunii

Ascultam cerul,
stând pe marginea lunii,
în serile când gândurile îmi porniseră în lume,
eram picătură de om în inimia ta,
umbra mea fulgera
cerul în amiezi de floare,
fulger cu o mie de braţe.
Primul val adună stelele în cupola naltă
a nopţii ;
Dumnezeu era stea în centrul focului,
scria cu scântei, vestindu-şi soarele
de sub tălpile mele.

Fără tine eram un cerc subţire de lumină,
cu tălpile însângerate trăgeam un cântec singuratic
să pornesc timpul pe cerul răsturnat;
te aud, te privesc, nu mă vezi,
îţi aud vocea tremurândă umblând
într-un cuvânt subţire de lumină:
... esc...
Oh, ce iubire am visat!

poezie de Camelia Opriţa (22 februarie 2009)
Adăugat de Maria Elenia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Program de livrări

accesat de doamna în negru
am fost promt să livrez
comanda specială
nu aveam coltul la mine
din neglijenţa caracteristică artistului
mintea părea pătrunsă de lumină
când ochii mei au întâlnit
rotundele frumuseţi în cercuri luminoase
coapselor plămădite armonios
buzele doar frumuseţe
n-am înţeles ce trebuie să-i aduc
eram descumpănit în faţa ei
simţeam că sunt la o plimbare
în amurg spre tainica iubire
putea să întindă braţele-aripi
să mă facă prizonier sau sclav
eram în mrejele ei şi nu aveam puterea
să lupt pentru libertatea mea
marea suspina cu subînţeles
eram atât de pierdut încât
nu înţelegeam subtitrarea

a întrebat dacă pot să fac
livrarea pentru care am venit
vocea m-a hipnotizat
n-am înţeles întrebarea la început
măsuram descumpănit lumina
din ochii ei tăioşi

m-a întrebat unde-i pachetul
şi dacă vreau bani cash

eram o păpuşă de cârpă
de trestie de frunză ruginie
eram o pasăre de lut aruncată
în cenuşă lasată-n vânt

a vrut să mă readucă în lumea asta
şi a întrebat dacă eu sunt poetul
şi unde-i poezia ei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu e ce crezi...

Azi, într-o lume când nu e timp să ne cunoaştem,
Eu am aflat o taină surdă, lăsată din vremea când ne naştem…
Îngăduit de Dumnezeu, aşa a fost să fie…rămasă suspendată
Într-o poartă de timp ce a salvat o viaţă; a fost viaţa mea moartă.

N-am cunoscut pe nimeni să fi-nţeles ce îmi descoperise
Destinul modelat celest pe timpul pământesc care albise…
Eram frustrată în chemări, mult prea bogată-n nerăbdări,
Război afară, luptă înăuntru…potop de renunţări.

Când vremea te suspendă, din ochi străin nu se explică…
Şi eşti privit în multe feţe şi eticheta o ai mică…
Năpădit-au răni din judecăţi pripite ce nu îmi definesc
Fiinţa mea completă, care să existe…a plâns nelumesc.

Dar a venit şi vremea să pot înţelegând, să strălucesc…
O soartă toţi avem, iar acceptarea ei este un dar ceresc;
Dar a venit şi clipa mea, din tot al meu mulţumind etern
Celui ce m-a creat şi care m-a trezit ca să trăiesc demn.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

A venit un strigoi
mi-a pus mâinile pe piept
şi mi-a zis
"Mă sperii!"
A venit o pasăre
mi-a luat mâinile de pe piept
şi mi-a zis
"Ce zbor o mai fi şi ăsta?"
A venit
un peşte mi-a pus mâinile pe el
şi a zis
"Simţi pieptul tău?"
A venit îngerul şi a râs
Avenit melcul şi m-a târât
A venit broasca şi m-a scuipat
Ai venit tu
şi m-ai amputat...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!