Gânduri de ziua mamei
Trecut-au anii iute ca un fum
Și-au luat cu ei copilăria mea,
Când te priveam, simțind al tău parfum,
Și frumusețea ta mă copleșea.
Îți mai aduci aminte cum râdeam,
Cum mă legai la pantofiori în prag
Și-apoi spre grădiniță o porneam
Și mă priveai tot timpul cu mult drag?
Cum mă duceai la școală de mânuță,
Cărându-mi neîncetat acel ghiozdan,
Și mă-ngrijeai precum o albinuță
Zi după zi și-n fiecare an?
Eu n-am uitat candoarea ta de zână
Și faptul că am fost nedespărțiți,
Am străbătut o viață împreună
Am fost și triști, am fost și fericiți.
M-ai învățat puhoi de lucruri bune
Și cu atâta forță m-ai iubit,
Încât ai ars de dor și pasiune
Și ca o lumânare te-ai topit.
Povara ta m-apasă și pe mine,
Căci vârsta ta e ca un bolovan,
Dar este rândul meu să stau cu tine,
Zi după zi și-n fiecare an.
Tu nu mai ești acum ca o mireasă
Eu nu mai sunt acel copil micuț,
Dar vei rămâne zâna mea frumoasă,
Iar eu voi fi mereu al tău puiuț.
poezie de Octavian Cocoș (26 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre frumusețe
- poezii despre copilărie
- poezii despre învățătură
- poezii despre școală
- poezii despre vârstă
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre nuntă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Chipul
Eram un spin nenorocit
Într-o lume trează, un suflet adormit
Eram cândva, odata, o umbră-n întuneric
Un om atât de iluzoric
Am fost plătit de soartă
În viața mea să formez o poartă
Să nu las cheia la vedere
Să ascund tot ce-n viață mi se cere
Mă aflam în al meu gol
Într-un nesfârșit hol
Când am dat peste o lumină
Era un chip de înger, o față mult senină
M-a văzut că în speranțe rătăceam
Că fiecare vis eu ocoleam
M-a luat de mână, mi-a vorbit
Ca unui om zdrobit
"Nu te teme, sunt aici
În fiecare clipă să te ajut să te ridici
Lasă tot ce tu cunoști
Îți voi da ce ai nevoie să găsești"
L-am urmat și m-a ținut
În fiecare ceas mi-a fost un așternut
Iar când noaptea ne cuprindea
Împreună, eram un trup de catifea
Îți mulțumesc că m-ai iubit
Și în fiecare zi m-ai făcut atât de fericit
Ai fost în urma mea, la fiecare pas
Să mă prinzi, să nu rămân într-un impas
Cum m-ai văzut, cum m-ai privit odată
Printre fiecare spin de ceață
Cum m-ai crescut și mi-ai vorbit cândva
Îți spun acum: tu ești seva mea
poezie de Costel Obadă (14 aprilie 2012)
Adăugat de Costel Obadă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre îngeri
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre plată
Tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Ai fost femeia veții mele,
Ai fost ca luceafărul între stele,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Și pe altul l-ai iubit.
Știe lumea toată
Că te-am iubit cu o dragoste curată,
Dar tu sufletul mi-ai rănit,
M-ai trădat, m-ai părăsit.
Dar n-am uitat niciodată
Clipa când te-am întâlnit,
Ți-am dăruit dragostea mea toată,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit.
Dar tu îmi spui acuma că nu ești vinovată
Și vrei să fim în doi ca altădată.
Dar eu nu te iubesc cum te-am iubit,
Căci dragostea mea pentru tine pe veci a murit!
poezie de Vladimir Potlog (28 martie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre vinovăție, poezii despre uitare, poezii despre trădare, poezii despre stele, poezii despre femei, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre curățenie
Franțuzoaica mea
Cât de frumoasă ești, "Madame"!
Te văd "souvent" cum stai la geam;
Eu pe trotuar, în casă tu,
Și-aș vrea să-ți spun, "Je t'aime beaucoup!"
Mă tot îndemn, dar n-am curaj,
Iar vremea trece, "C'est dommage!"
Dar într-o zi ți-am zis așa:
"Bonjour, madame, comment ça va?"
Tu m-ai privit, ai râs puțin,
Apoi te-ai dus "dans la cuisine".
"Malhereusement" m-ai ignorat
Și-n altă zi am încercat,
Dar m-ai respins din nou fățiș,
Așa-i în viață, "Je m'en fiche!",
Dar vreau să știi că "pour toujours"
Tu vei rămâne "mon amour".
poezie de Octavian Cocoș (22 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre râs, poezii despre dans, poezii despre curaj sau poezii despre Franța
... Aș vrea, de s-ar putea....
Am fost aproape de Rai, cu tine de mine aproape
Cu al tău grai desprins din Rai
Erai zâna ce-mi spuneai șoapte in noapte
Acum ești prea departe și nu ai parte de cele ce le sperai
Voi înțelege cândva, atunci când voi putea
Că cele întâmplate, mi-au fost date spre a fi învățate
Din baza mea de date te voi șterge și nu aș vrea, pe tine, cu numele, iubita mea
Dar asta este dorința ta, ce o voi respecta mai presus dintre toate
Se prea poate, că intr-o noapte să mă strigi în șoapte
Dar eu voi da întâietate la a mea viață
Căci din cele prezentate, nu mai aud a ta inimă cum bate
Departe poate în altă viață, ne vom întâlni poate în piață
Să fac la toate față nu am cum, că nu sunt paiață
Al meu suflet fierbinte îl pun la gheață
Fetiță minunată ce mi-ai dat cândva speranță
M-ai învățat ceva, să nu mai îmi pun sentimentele pe față
A fost aievea doar un vis
Multe atunci s-au zis
La un sărut aprins
Să tremuri nu ți-am interzis
Doresc să trăiesc și eu firesc
Omenesc voi să vorbesc
Și din tot ce făptuiesc
Nu voi să greșesc
Trecutul e o poveste ce-mi dă de veste
Că prezentul se trăiește. la fiecare așa cum este
Și voi ca în viitorul ce mi se pregătește
Una că tine dacă mai este.
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre viitor, poezii despre trecut sau poezii despre sărut
Pierdut
Vai, dragoste, de ce m-ai părăsit?
După basme, unicorni și zâne
Tu ai fost prima ce m-a osândit.
Ai lăsat un gol să mă aline...
Să mă-ndrume, în fiecare ceas să-mi spună:
- Ești lăcașul meu, nu te gândi
C-ai să scapi de mine pe furtună.
Îți promit... nu grăiesc în dodii.
Voi fi a ta stea, voi fi a ta noapte
Voi fi cușca iar mintea ta va fi a mea făptură
Singur și captiv, în lacrimi tu vei spune:
- Dragoste, iartă-mă. Merit a mea tortură.
Merit căci te-am îndepartat
Când tu în a ta minunată plasă
M-ai ținut și m-ai alinat.
Iartă-mă. Ai fost și ești cea mai prețioasă.
poezie de Costel Obadă (14 aprilie 2012)
Adăugat de Costel Obadă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unicorni, poezii despre superlative, poezii despre promisiuni, poezii despre noapte sau poezii despre ceas
Copilul meu drag! (versuri dedicate băiețelului meu Alexis)
M-ai ajutat să cred în mine... m-ai schimbat atât
Mi-ai dăruit un zâmbet cald, copile... ești atât de bun!
În jurul tău este veselie, în ochii tăi e bucurie
Și știi că dăruind din ele te contopești și devii iubire!
Când tristețea mă apasă închid ochii și-mi amintesc
Chipul tău, privirea ta duiosă și mâinile ce ți le treci prin părul meu...
Cuvintele frumoase și pline de înțelepciune ce mi le-ai oferit în dar
Ori de câte ori simțeai că am să cad
Tu m-ai ajutat să mă ridic fără să îmi ceri nimic în schimb
Ție îți datorez acum faptul că am învățat să râd...
Cum am să te răsplătesc, cum am să îți mulțumesc
Căci în Ajun de Crăciun simt că sunt un om mai bun?!
Cum oare am să pot să îți ofer mai mult decât însăși viața mea?
Nici o viață nu ar ajunge să îți arăt cât te iubesc
Nici o viață nu ar fi suficientă căldura să îți ofer,
Tu ești visul devenit realitate ce dă sens vieții mele neînsemnate!
poezie de Mădălina Gheorghe (25 decembrie 2013)
Adăugat de Mădălina Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre devenire, poezii despre înțelepciune sau poezii despre zâmbet
Mă-ncred în Tine
Mă-ncred în Tine, Domnul meu divin,
Smerit mă plec și-n fața Ta mă-nchin,
Din cerul Tău măreț mă cercetează,
Și calea către Tine-mi luminează.
Condu-mă Tu pe calea Ta mereu,
Cu Tine vreau, căci singur 'mi-este greu,
Singur nu pot înainta, știi bine,
Tăria mea ești Tu, puterea ce mă ține.
Mă-ncred în Tine, Doamne Dumnezeu,
Sprijin mi-ai fost în ceasul cel mai greu,
Când am crezut că nu mai am scăpare,
Mi-ai arătat să văd puterea-Ți mare.
M-ai ridicat din pulbere, de jos,
Mi-ai spus: Cu Mine ești victorios.
M-ai luat la pieptul Tău, m-ai mângâiat,
Iertare, mântuire, Tu mi-ai dat.
Mă-ncred în Tine azi și-n veci de veci,
Din viața mea Te rog să nu mai pleci,
Nu mă lăsa să rătăcesc pribeag,
Cu Tine vreau să merg Isuse drag.
Amin!
poezie de Ica Drăgoi (26 septembrie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre smerenie, poezii despre religie, poezii despre prezent, poezii despre mântuire, poezii despre lumină sau poezii despre iertare
Mamă - dulce nostalgie
N-am uitat privirea blândă, cu care tu m-ai primit
Când ajuns acas' la tine, eram tare obosit.
M-ai luat, mamă, de mână și pe pat m-ai așezat
Cu căldura-îmbrățișării, pe frunte m-ai sărutat.
Te-ai așezat lângă mine, m-ai întrebat cum mă simt,
Eu ți-am spus că-mi este bine, savurând al tău alint.
Mi-am adus atunci aminte, de copilăria mea,
Când iubirea ta de mamă, niciodată nu-mi lipsea.
Doamne, cât era de bine, când la masă ne chemai.
Ne puneai mâncare-n blide, să mâncăm ne îndemnai.
Unde ești copilărie? Unde ești măicuța mea?
Tot umblând prin țări străine, greu mă apasă vremea.
Acum, când mă-întorc în sat, găsesc casa părăsită,
Curtea numai are gard, ograda e neîngrijită.
Mi-e dor de tine mamă! Mi-e dor de copilărie.
Dorul către voi mă cheamă, fără voi, viața-i pustie.
Port în buzunar la piept, mica ta fotografie,
Semn că încă te aștept, MAMĂ - DULCE NOSTALGIE.
poezie de Dumitru Delcă (10 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre țări, poezii despre sat, poezii despre mâncare, poezii despre mamă sau poezii despre fotografie
Mi-e dor...
Mi-e dor să nu mai știu nimic
Și să iubesc în nopțile târzii
Acei ochi verzi, poemul meu demonic
Ce gândul mi-au furat în clipele pustii.
Mi-e dor să vii în nopțile cu Lună
Să ne iubim ca doi nebuni râzând
Dacă ți-aș fi a inimii nebună
Ai mai fugi de mine suspinând?
Mi-e dor de noi în clipele lui Marte
Când ne plimbam prin ploaie liniștit
Tu mi-ai rămas, cu un parfum aparte
Și te păstrez în tâmple, ca pe-un mit.
Mi-e dor să vii cu primăvara la rever
În păr să-mi prinzi un ghiocel plăpând
De vei pleca în tine am să pier
Un strigăt mut, un înger lăcrimând.
Mi-e dor să nu-mi mai fie dor
De tine și ochii tăi cei verzi
Mi-e dor, și-n tine vreau să mor
Iubindu-te, de ce nu vrei să crezi?
Ție îți este dor vreodată
De mine și doru-mi de copilă?
Îți mai aduci aminte că odată
Ți-am fost păcatul fără vină?
Nu îmi răspunde căci mă porți
În piept de când au înflorit castanii
Ești tu pribeagul ce la porți
Mai bați și-acum deși trecut-au anii?
Voi înflori și eu precum salcâmii
În fiecare an în gândurile tale
Să-ți amintești că noi am fost nebunii
Ce inima și-au îngropat-o-n mare.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre inimă, poezii despre gânduri, poezii despre flori sau poezii despre verde
Mă întreabă iubita
De ce m-ai ales pe mine
Dintre sute de femei
Și m-ai luat apoi cu tine,
Care-a fost al tău temei?
De ce mă săruți întruna
Și mă ții la pieptul tău,
Îmi ștergi lacrima cu mâna,
Și mă aperi de ce-i rău?
De ce mă iubești fierbinte,
Ca un soare arzător
Și mă porți mereu în minte
Și de mine îți e dor?
De ce vrei să-ți fiu alături,
Să vorbim necontenit,
Să ne îmbrățișăm sub pături,
Să te-alin când ești mâhnit?
Astfel m-a întrebat iubita;
I-am răspuns: Eu sunt o stea
Și a rânduit ursita
Tu să fii planeta mea.
poezie de Octavian Cocoș (14 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre planete, poezii despre mâini sau poezii despre apărare
Satiră pentru un nesimțit
Și cauți cordăciuni în lumea largă,
N-a fost de-ajuns că m-ai avut pe mine...
Străbați în lung și-n lat lumea pribeagă,
N-ai înțeles cum îți era mai bine!
Și cauți ideal care expiră...
N-a fost suficient că eu eram!
Sufletu-ți se stinge, dar respiră...
Trăiești ca mort, dar eu îți existam!
Când dai de greu, îți amintești de mine...
Știi cât de mult în inimă-i rănit!
În viață cauți doar drumurile line,
Dar ce-i ușor, nu face fericit!
Și lenea te doboară când te-atinge,
Acel moment în care să te zbați...
Îți plouă peste creier și îți ninge,
Și nu cauți un drum ca să răzbați!
Și cauți și tot cauți o scăpare...
În labirint de inimă ești prins;
Și viața ta nu mai are culoare,
Din clipa când în inimă m-ai stins.
Mă cauți în orice femeie ce o vezi...
Și inima-ți suspină dupa mine.
Știi de iubirea mea și o visezi,
Știi c-ai greșit făcând doar după tine!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre ninsoare, poezii despre moarte, poezii despre lene sau poezii despre idealuri
Din lumea apelor
-Tu, care ești din fostele amoruri?
De ce îmi vii și-acum să mă privești?
Cum, ai uitat? Eu nu mai știu de doruri:
Iubiri sunt doar în vechile povești.
-Crăiasa mea, sunt primul dintre-aceia!
Nu vreau să te privesc, vreau să te rog:
Vrăjește-mă, din nou, căci tu ești zeia
Ce poate îmblânzi un inorog.
Tu poți să mă prefaci în prințul care
S-a-ndrăgostit de tine în trecut,
Dar te-a trădat greșeala lui cea mare-
Iar tu l-ai transformat... cum ai știut.
Te-ai răzbunat apoi, și-n lumi de ape
Ai mai trimis atât de mulți iubiți,
Încât acest tărâm nu-i mai încape,
Iar ei se simt prea aspru pedepsiți.
De m-ai iubit, mă iartă și mă scoate,
Puterea de-o mai ai ca altădat',
Din lumea-n care sunt acum și, poate,
Mă vei iubi cum m-ai iubit odat'.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă sau poezii despre greșeli
Ciclul vieții
Ești gârbovit și mergi împiedicat,
Ai chip de ceară, glasul te-a lăsat,
Respiri cu greu și ești un pic senil,
Nu crede nimeni că ai fost copil.
Dar te-ai jucat și tu și ai zburdat,
De tot ce e în jur te-ai bucurat,
Lipsit de griji, cu ochi senini râdeai,
Când mama te certa te întristai...
Iar anii au trecut și, negreșit,
Ai fost flăcău și te-ai îndrăgostit,
Ai fremătat de doruri mii și mii,
Și ai avut la rândul tău copii.
Când au crescut, și-au luat în lume-avânt,
C-așa e legea firii pe pământ,
Și ai ajuns bunic, cu mulți nepoți,
Și rând pe rând te-ai ocupat de toți.
Azi ești bătrân, slăbit și inutil,
Însă ai fost și tu cândva copil,
Ai chip de ceară, ceasul ți-a sosit,
Dar ai fost tânăr, chipeș, fericit.
poezie de Octavian Cocoș (15 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre legi sau poezii despre jocuri
Dascălul
Faci ceva care îți place,
Vii cu drag zilnic la școală
Și predai cu pasiune,
Fără nicio îndoială.
Ce te bucuri când elevii
Note bune au luat,
Dar ești trist când vezi că unii
Spun că nu au studiat.
Și privești cum trece timpul
Cu povești și demonstrații...
Vârsta nu ți-o spui în ani
C-o măsori în generații.
Acum stai și te gândești,
Poate mulți te-au criticat,
Dar un lucru este cert
Tu pe toți i-ai învățat.
poezie de Octavian Cocoș (9 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre elevi sau poezii despre bucurie
Deschide-mi o fereastră
Deschide-mi o fereastră către Tine,
Ascultă-mi rugăciunea, Domnul meu,
Mă ostenesc să te ascult mai bine
Și când mă rog mă rog la Dumnezeu.
Sunt o făptură mică neînsemnată -
O gâză într-o lume de povești -
Dar mă mândresc că am în cer un Tată
Că Tu ești Tatăl meu și mă iubești.
Așa cum sunt am fost creată-anume,
M-ai modelat cu palmele din lut,
Mi-ai dat un trup și-apoi mi-ai dat un nume
Și-n toate după Tine m-ai făcut.
Mi-ai dat iubire și mi-ai dat credință
Că voi ajunge iar în casa Ta
M-ai învățat că totu-i cu putință
Că nu-i nimic ce Tu nu poți ierta...
Deschide-mi o fereastra către Tine,
Ascultă-mi rugăciunea, Domnul meu
Apleacă-Ți îndurarea peste mine...
Sunt doar un om, dar strig la Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre mândrie, poezii despre lut sau poezii despre Dumnezeu
Îți mai aduci aminte?
Îți mai aduci aminte de prima întâlnire
Când inima în piept bătea fără oprire?
Îți mai aduci aminte de prima sărutare
Și cum ne-mbrățișam în noaptea-mbietoare?
Îți mai aduci aminte când ne plimbam pe plajă
Și visurile noastre erau precum o vrajă?
Îți mai aduci aminte ce bine ne simțeam
Când tu m-aveai pe mine și eu pe tin' te-aveam?
Îți mai aduci aminte ce mult vorbeam și tare
Când mână-n mână alături ieșeam la o plimbare?
Îți mai aduci aminte cum zilele treceau
Chiar dacă era soare ori ploile veneau?
Îți mai aduci aminte c-aveam doar o dorință
Ca focul să-l aprindem în trup și în ființă?
Îți mai aduci aminte cum inima ofta
Și cum de-atâta poftă cu totul se topea?
Îți mai aduci aminte ce tandru mă priveai
Fiindcă vedeai în mine ființa ce-o iubeai?
Îți mai aduci aminte cum mâna mi-ai întins
Știind că soarta-n suflet văpaia ne-a aprins?
Îți mai aduci aminte iubirea ce-am simțit
Și ziua-n care-am spus un "da" ce ne-a unit?
Îți mai aduci aminte la drum cum am plecat
Cu o iubire pură și sufletul curat?
Îți mai aduci aminte că ne-am promis mereu
Să ne iubim întruna la bine și la greu?
Îți mai aduci aminte promisiunea sfântă
Că fericiți vom fi, tristețea va fi-nfrântă?
Îți mai aduci aminte copilul cum țineai
Și cum îl legănam atunci când oboseai?
Îți mai aduci aminte ce viață bună aveam
Și cum în armonie familie eram?
Îți mai aduci aminte cât ne iubeam de tare
Și cum râdeam întruna cu lumea la picioare?
Îți mai aduci aminte ce mult am suferit
Când vremea a fost dură, cuvântul nerostit?
Îți mai aduci aminte cum am jelit de-aprins
Că ne-au plecat părinții și-al nostru foc s-a stins?
Îți mai aduci aminte ce chin am îndurat
Atunci când lumea noastră pe dos s-a răsturnat?
Ce s-a ales de viața ce-am dus-o amândoi?
Ce a pățit iubirea cea sfântă dintre noi?
Unde s-a dus sărutul duios de noapte bună
Și îmbrățișarea caldă din nopțile cu lună?
Mă-ntreb, a fost aievea? Putem face ceva?
Că vreau la tine-n brațe, eu simt în sinea mea.
Și de la capăt oare putem ca să o luăm
Să stăm alături iarăși, iubirea s-o gustăm?
poezie de Marcia A. Newton, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc
Asta sunt și alta n-am
E cam umflată, doamna asta și nici așa frumoasă nu-i!
(Își zise-n gând una geloasă, ce-avea-mpotriva mea un cui.)
Și ce dacă-i așa cum spune? Eu, vârsta, n-am să mi-o ascund,
Nici gușița, nici obrăjorii și nici al meu popou rotund.
Am fost și slabă și frumoasă, atunci când a fost timpul meu
Că are grijă-n lumea asta, de fiecare, Dumnezeu;
Acum am anii de bunică, deși am sufletul zurliu
Și sunt destul de frumușică pentr-o mamaie... și mai știu
Că roata s-anvârtit mereu și gândul rău, mereu, se-ntoarce
La cel ce dușmănește și cu ușurință, rele face.
Eu iubesc oamenii oricum și la dușmani le-aș zice-așa:
Mai uită-te și tu-n oglindă și nu numai la mutra mea!
Că fiecare-avem și bune și rele și frumos și-urât
Dar eu nu am avut și n-am pe nimeni, ca un os în gât;
Îmi văd de poezia mea și cine vrea, să mă citească!
Iar cine nu, e liber, zău, în altă parte să se-oprească.
Că dragoste cu sila nu-i și nici gustul nu se discută,
Că sunt frumoasă pentru unii și pentru alții sunt urâtă.
Nici prețuire nu cerșesc și cui nu-i plac, să meargă-n pace!
Eu am ce dărui mereu și-n mine, bunătatea zace.
Și de zăresc pe undeva, vreo frumusețe de femeie
Îi spun în față: draga mea, ești minunată ca o zeie!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dușmănie sau poezii despre poezie
Mămica mea
Cu ochii candele aprinse
Cu sufletul mereu neobosit
Mi-ai dăruit iubire si te-ai stins
Un suflet cald si neobișnuit
În casa ta cu multe odăioare
Miros de turtă dulce si colaci
Tu m-ai crescut cu jertfă si onoare
Flori îți culegeam rosii maci
Si câți copii eram noi oare
Mai mulți ca degetele de la palmă
Dragoste tu aveai pentru fiecare
Erai mereu fericită si calmă
Nu mi-amintesc ca să ne cerți
Veneam la tine cu lacrimi de nevinovat
Ce-a fost a fost si să mă ierti
Tu m-ai îmbrățișat si m-ai iertat
Ce dor îmi e de glasul tău duios
Mă rog la stele să ti lumineze
Locul verde tăcutul loc frumos
Lunei cu blândețea să te venereze
Si n-am cuvinte ca să-ți spun
Mi-e dor de timpul ce a trecut
De ani ce au zburat ca un taifun
Îți multumes că m-ai născut
Îți multumesc din suflet credincios
Îti multumesc
mămica mea frumoasă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre onoare
Târziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumusețe atât de veche, și totuși atât de nouă, târziu de tot Te-am iubit. Și iată că Tu Te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afară, și eu acolo, în afară, Te căutam și dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut, eu, cel lipsit de frumusețe. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine; mă țineau departe de Tine acele lucruri care, dacă n-ar fi fost întru Tine, nici n-ar fi existat. M-ai chemat și m-ai strigat și ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat și ai strălucit, și ai alungat orbirea mea; ai răspândit mireasmă și eu am inspirat, și acum Te urmez cu înfocare; am gustat din Tine și acum sunt înfometat și însetat după Tine; m-ai atins doar și m-am și aprins de dor după pacea Ta.
Sfântul Augustin în Confesiuni
Adăugat de ANA MARIA BOTNARU
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate de Sfântul Augustin despre frumusețe, citate despre pace, citate despre iubire, citate de Sfântul Augustin despre iubire, citate despre existență, citate de Sfântul Augustin despre existență sau citate despre dor
Dor de mamă
Trec anii-n zbor
Și timpul în neștire trece
Însă numai un singur dor
Cu viața timpul și-l petrece.
Mi-e dor de tine, mamă dragă,
Mi-e tare dor; Ce mult mi-e dor!
Aș vrea să știe o lume-ntreagă,
Că fără tine pot să mor!
Dar viața merge înainte,
Iar timpul zboară fără habar
Și de ți-ai pierdut dragul părinte
Inima-ți plânge în zadar.
Căci nimeni înapoi n-aduce
O ființă a cărei vieți s-a stins;
Degeaba sufletul îmi plânge,
Pierdută ai fost, oricât am plâns.
De atunci mult timp a mai trecut
Și a fost mai mult un timp pierdut.
De atunci lacrimile s-au uscat,
Dar dorul tot n-a încetat.
Căci toată viața dor îmi va fi,
Cât pe Pământ eu voi trăi.
Mereu eu numai tristă sunt,
Dar oamenii-s nepăsători;
De toți ar fi nemuritori,
Ce-ar mai fi viața pe Pământ?!
Dar tu te-ai dus înaintea lor
Și m-ai lăsat c-un singur dor.
Și acuma orice veselie
E ca și cum n-ar exista;
Nimic nu-mi mai place mie,
Decât doar amintirea ta...
În mintea mea tu ești tot vie
Și vei trăi o veșnicie!
Aceasta-i unica bucurie
Ce poate să-mi mai placă mie.
Mi se întâmplă foarte rar
Un zâmbet șters să mai schițez,
Mi se întâmplă mie, dar,
Mai mult nu pot să-mi imaginez.
Nici nu pot să râd voios,
Nu am puterea să o fac,
Din când în când zâmbesc frumos,
Însă numai când mă prefac.
De nimeni nu sunt înțeleasă,
Poate că le par prea voioasă;
Ei nu știu ce-n suflet se ascunde,
Căci nimeni în suflet nu pătrunde...
Doar tu adânc mi l-ai străpuns
Și-n inima mea ai pătruns.
Eu nu sunt singura din lume
Ce a pierdut pe cineva
Și nu-i de ajuns un singur nume
Izvorul vieții a-l seca.
Mai sunt mulți care-mi sunt aproape
Și unii chiar mă înțeleg,
Dar numai tu ai fost tot ce se poate
Chema mai bun, mai înțelept.
De lângă mine ai plecat
Dar, mamă, eu nu te-am uitat!
Eu mă gândesc mereu la tine,
Tu ești mereu doar lângă mine...
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre plâns