Cântecele olteneşti le-am descoperit de la mama mea la o vârstă fragedă. În ele am recunoscut glasurile apelor de la Olt; glasuri cristaline care îmbrăţişau şi scăldau pâmântul românesc cu toată jalea şi acurateţea lor...
Maria Lătăreţu este însăşi legenda în carne şi oase care şi-a pus dorurile pe apele Oltului, dând totodată glas de ciocârlie doinei româneşti.

Camelia Opriţa în WordPress.com, Odă satului românesc
Adăugat de ElenaElena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria Lătăreţu este însăşi legenda în carne şi oase care şi-a pus dorurile pe apele Oltului, dând totodată glas de ciocârlie doinei româneşti.

Camelia Opriţa în WordPress.com, Odă satului românesc (7 noiembrie 2017)
Adăugat de MariaElena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria Lătăreţu este însăşi legenda în carne şi oase care şi-a pus dorurile pe apele Oltului, dând totodată glas de ciocârlie doinei româneşti.
Cântecul popular românesc este configurat pe realitatea inteligenţei creative, dar şi cântecele Mariei Lătăreţu au avut o contribuţie covărşitoare în generaţia următoare de interpreţi.

Camelia Opriţa în Odă satului românesc (7 noiembrie 2017)
Adăugat de Maria Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul popular românesc este configurat pe realitatea inteligenţei creative, dar şi cântecele Mariei Lătăreţu au avut o contribuţie covărşitoare în generaţia următoare de interpreţi.

Camelia Opriţa în Odă satului românesc (7 noiembrie 2017)
Adăugat de Maria Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marioara Murărescu a fost un ambasador autentic al folclorului nostru. Vorbea cu atâta afecţiune despre originalitatea tradiţiilor româneşti pe care le considera miracole conservate în sufletul satului românesc. Şi da, ele trebuiesc privite ca nişte miracole venite din rădăcinile neamului.
Necesitatea de a păstra integritatea tradiţiilor şi obiceiurilor noastre străvechi este însăşi mântuirea noastră de a trece în următorul mileniu cu aceeaşi identitate neştirbită.

Camelia Opriţa în Odă satului românesc (mai 2014)
Adăugat de Maria Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din gura Oltului au curs secole getice şi vor mai curge secole româneşti până la sfârşitul timpului, iată un motiv în plus pentru care olteanul ar trebui să se mândrească de rădăcinile sale autentice.

Camelia Opriţa în Însemnări din inima Olteniei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un trecut foarte îndepărtat, stelele umblau pe pământ alături de oameni. Ele erau adevărata legătură a oamenilor cu Dumnezeu. De altfel, stelele erau de-o seamă cu timpurile fragede de la facerea lumii; îmbrăcau nopţile în mătăsuri albastre până în inima Lunii şi coborau în ţinuturile sticloase ale apelor care scăldau pământul. Drept mărturie că acest lucru e adevărat, au rămas şi azi în talazul mărilor ca nişte păsări uriaşe de smarald...

Camelia Opriţa în Povestea stelelor, Începutul (2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un trecut foarte îndepărtat, stelele umblau pe pă-mânt alături de oameni. Ele erau adevărata legătură a oamenilor cu Dumnezeu. De altfel, stelele erau de-o seamă cu timpurile fragede de la facerea lumii; îmbră-cau nopţile în mătăsuri albastre până în inima Lunii şi coborau în ţinuturile sticloase ale apelor care scăldau pământul. Drept mărturie că acest lucru e adevărat, au rămas şi azi în talazul mărilor ca nişte păsări uriaşe de smarald.

Camelia Opriţa în Povestea stelelor - Ed. Sfântul Ierarh Nicolae - 2022, Începutul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul e că toate gândurile şi visurile de fericire pe care mi le-am făcut în legătură cu el au fost pentru mine însăşi fericirea în carne şi oase.

Mihail Drumeş în Scrisoare de dragoste (1938)
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost atrasă întotdeauna de tradiţiile şi obiceiurile olteneşti în care am găsit o multitudine de nunaţe pe care nu le poţi scrie, ci trăindu-le ca pe o mântuire eternă a neamului.

aforism de Camelia Opriţa din cartea Zidul gândurilor
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindele româneşti de Crăciun sunt stelele ce cântă cu harpa lor de zăpadă îngerilor. Steaua Naşterii Domnului este steaua care ne călăuzeşte să găsim calea către Adevăr.

Camelia Opriţa în Niculiţă – Copilul zăpezilor (decembrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Creangă este basmul românesc în care copilăria nu se termină niciodată.

Camelia Opriţa în Am îndrăznit să fiu copil o clipă (6 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost atrasă întotdeauna de tradiţiile şi obiceiurile olteneşti în care am găsit o multitudine de nunaţe pe care nu le poţi scrie, ci trăindu-le ca pe o mântuire eternă a neamului.
Doina este prilejul prin care omul comunică cu sufletul, reuşind să-l scoată din încercuirea suferinţei; doina este în eternitatea lui a doua natură, după Dumnezeu.

citat din Camelia Opriţa (mai 2019)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl meu este pentru mine cel mai mare copac cu flori de pe pământ, iar mama mea este pământul care îi susţine rădăcinile.

aforism de Camelia Opriţa din Jurnal (6 septembrie 2017)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl meu, este pentru mine cel mai mare copac cu flori de pe pământ, iar Mama mea pamantul care ii sustine radacinile.

Camelia Opriţa în Am început acest roman într-o zi de noiembrie
Adăugat de Georgiana Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul românesc reprezintă viaţa în toată splendoarea sa structurală a omului liber, ridicându-se din umbra pietrelor.

Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul românesc reprezintă viaţa în toată splendoarea sa structurală a omului liber, ridicându-se din umbra pietrelor.

Camelia Opriţa în Odă satului românesc (septembrie 2016)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima vine din acurateţea îngerilor în trecere pe pământ,
vrând să spună că dincolo de ea nu a rămas nimic mai curat printre pământeni.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român (13 iulie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constance Hately

Mi-ai lăudat sacrificiul, Spoon River,
Prin care le-am crescut pe Irene şi pe Mary,
Orfane de mama lor, sora mea mai mare!
Şi le-ai condamnat pe Irene şi pe Mary
Pentru dispreţul pe care mi-l arătau!
Un sfat, nu mai lăuda sacrificiul meu
Şi nu mai condamna dispreţul lor;
Le-am crescut, am avut continuu grijă de ele, e adevărat! –
Dar am otrăvit binefacerea,
Amintindu-le mereu că depind de mine.

poezie clasică de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER – editura CORESI, ediţie 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culorile, clătinându-se, lovesc clipele

Gândurile mele
cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele, auzindu-se o rază a Lunii
cum străpunge întunericul, şi din nou tăcere.

Gânduri independente
de clipe urcă miezul nopţii în căutarea altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viaţa însăşi.

vezi mai multe poezii de: Camelia Opriţa

poezie de Camelia Opriţa din BOEMA - Revistă de Literatură şi Artă Nr. 146 - Aprilie 2021
Adăugat de Ileana Vasiliu -Odobescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul trebuie folosit pentru a evita singurătatea, această groază înăbuşită care dă buzna în sufletul omului, amestecându-se în glasurile melancolice interioare ale gândurilor preapline de reproşuri ascuţite, şi nici lacrima nu aduce speranţa.

Camelia Opriţa în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!