Unui ins

Un ins, un repetent şi puţinel la minte
Şi-nchipuia că m-aş îmbogăţi din scris
Habar n-avea c-a împleti cuvinte
Se ard atâtea nopţi... şi nu-i decât un vis...

Mi-a spus că scriu prea multă poezie
Că nu mai las un loc la tineret
Şi să mă ruşinez de-atâta lăcomie...
Sărmanul repetent... ajuns
,, apologet!"

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politrucilor care conduc ţara, dar au fost repetenţi în facultate: Liviu Dragnea (vătaf al PSD, infractor condamnat în 2016, repetent în anul III); Călin Popescu Tăriceanu (liberalul roşu, repetent în anul II); Crin Antonescu (PNL, repetent în anii II şi IV)

Cuvântul repetent şochează
Şi cu impertinent rimează.
Nu doar că fost-au repetenţi,
Ei sunt şi mari impertinenţi.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (24 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui repetent

Nu şi–a luat diploma Mircea,
Dar săracul vină n–are,
C–a primit în clasa–cincea
Ordinul de–ncorporare.

epigramă de Paul Constantin (12 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala?... Am nouă clase şi una... repetent. E bine să ai şcoală, da' nu prea multă, că 'dai p-afară'...

citat celebru din Puiu Călinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boii României

"Boii" cei cu multă carte
Au o soartă mai aparte,
Însă boul repetent
A ajuns în... Parlament.

epigramă de George Budoi din În Ţara lui Invers, capitolul "Recunoaşteţi personajul?" (12 mai 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vineri

Nu-i ceaţă-n vineri:
Clădirile se-ascund
De prea multe geamuri.

Nu-i frig în vineri:
Vara se umple
De prea multă toamnă.

Nu-i ploaie-n vineri:
Norii asudă
De prea multă joi.

Nu-i vis în vineri:
Somnul se-ntinde
De prea multă noapte.

Nu-i brumă-n vineri:
Verdele plânge
De prea multă febră.

Nu-i doi în vineri:
Tu vindeci ziua
De prea mult eu.

poezie de Gabriela Chişcari (2 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din amintiri...

Scriu acum ceva pe foaie
Că să nu mă fac de oaie,
N-am mai scos o poezie
De când am murit, se ştie.

Scriu orice îmi vine-n minte,
Mă joc cu orice cuvinte,
Afară e frumos tare,
Dar nu ies, mă fac de oaie.

N-am mai scos o poezie
De când vremea de beţie
Mă luase într-un val
De-am ajuns şi la spital.

Poezia nu e bună,
Parcă e scrisă pe lună,
Scriu odată la un an,
Dar va scriu, nu sunt mârlan.

poezie de Vlăduţ Matei (19 aprilie 2013)
Adăugat de Vlăduţ Matei
Comentează! | Votează! | Copiază!

De astăzi nu mai scriu...

M-am hotărât, de astăzi nu mai scriu,
E prea multă risipă de cuvinte.
Şi drept să spun, aproape că nu ştiu
De-or folosi cuiva, de-aci "nainte.

Nu este hotărâre de moment
Sau rezultatul nu ştiu cărui vis,
Ba, am primit chiar şi-un avertisment;
Că prea târziu m-am apucat de scris.

Dac-aş fi fost o iotă mai precoce...
Ar fi-nţeles, primeam şi ajutor,
Dar nu am har, chemare şi... nici voce,
Mi-a precizat... puţin iscoditor.

Şi plictisit, s-a-ntins în jilţul lui
Fin, aurit şi "nalt cât o cetate.
Aş fi dorit să spun, dar n-aveam cui,
Că mă simţeam jignit, fără dreptate.

Am ridicat privirea şi i-am spus;
Prietene, ascultă-mă ce-ţi zic,
Vino mai jos, când stai acolo sus,
Orice-ai privi se vede mult mai mic...

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui fost elev, pe care nu m-am îndurat să-l las repetent

Deşi era prostuţ şcolar,
L-am promovat - îmi amintesc -
Nici el, acum, parlamentar,
Nu prea mă lasă... să trăiesc!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sacrificiu şcolar

A învăţat pe brânci, săracul,
Să nu rămână repetent,
Dar n-a putut susţine Bac-ul,
C-a fost ales în parlament.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul de valoare şi impostorii în Ţara lui Invers

Poţi fi dotat c-o minte brici,
De la principii să n-abdici,
Să fii oricât de mult şcolit,
De impostori eşti umilit,
De-un mediocru repetent,
Care-a ajuns în Parlament;
Eşti întrecut de măscărici,
De nulităţi, de oameni mici...

poligramă de George Budoi din În Ţara lui Invers (18 mai 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu ochi albaştri

azi am să scriu un poem
cu ochii albaştri ca şi ai mamei,
cu gene lungi şi buze cântătoare
m-a învaţat unul să scriu
cică poezie şi de atunci nu mă opresc
de unde dracu iei cuvintele îmi intreb
prietenul, prietenul meu Costel
cum care Costel? Costel ăla care scrie
poezie în toate limbile şi dacă i se termină ia cu împrumut
şi nu se opreşte
că a făcut datorii mi-a spus mamaia lui
că şi-a cumpărat casă şi maşină şi nevastă şi copii
de-aia Costel scrie poezie
şi m-a învăţat şi pe mine să scriu
ce dracu doar nu-s eu mai proastă
poate găsesc şi eu măcar un editor să mă citească
şi să mă publice pe un sait
agonia parcă îi zice.
azi am scris un poem
cu ochii albaştri şi mă simt împlinită
ce dracu era şi timpul să ajung şi eu odată poet...
la aprozarul din colţ se vând cuvinte pentru versuri proaspete

poezie de Valeria Tamaş
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc să mă ruşinez în vârful muntelui, mai bine mă ruşinez la poalele lui.

proverbe armeneşti
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

Student la şcoala vieţii,
Până astăzi absolvent,
Ajuns la anii bătrâneţii,
Vreau să rămân "repetent".

epigramă de Paul Constantin (22 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmînd cu studiul ce mi-era foarte cu greu pentru că nu eram deprins cu studii grele şi compuse de mai multe feluri de cărţi pentru care în această clasă rămăsei repetent şi în anul şcolastic 1869-1870 în care la ecsamen ieşii şi trecui în clada IV unde găsii pe camaradul meu rămas repetent şi trecând prin mai multe studii, precum am lucrat cu mîna mea mai multe harte de geografie între care cele mai principale este descrierea judeţului Ilfov şi harta Africii, tot în această clasă am scris şi fizica, ce pînă atunci nu era încă pusă sub tipar. Astufel petrecui pînă la anu şcolastic 1870-1871 primăvara, când de Paşti cursu fu întrerupt ca dupe obicei puindu-se vacanţie.

Gheorghe Nicola Stoian-Ogrineanu în Cronica din Bechet. De neamul Ogrinenilor (1974)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corectitudinea lui Gigel

Strigă tatăl furios:
-Eşti un mare mincinos.
N-ai spus că eşti corigent!
- Cum, să mint? Sunt repetent!

epigramă de Amalia Costinescu-Crusos din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părerea părerii

Uitasem că pe cer sunt stele
De atâtea nopţi cu nor şi ceaţă,
Uitasem că trăiesc o viaţă
De-atâţia ani de zile grele.

Uitasem Luna cum răsare
De-atâtea nopţi întunecate,
De-atâta spus că nu se poate
Uitasem să mai pot se pare.

Că m-am uitat în ochi la tine
Şi m-am trezit ca dintr-un vis;
Mai luat în braţe şi mi-ai zis:
Te strâng de pe cărări străine.

Iubirea mea risipitoare;
Pe care, cât ai căutat...
Ţi s-a părut că m-ai uitat,
Ţi s-a părut că ţi se pare!

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi cer iertare de prea multă poezie...

Am constatat cu-ngrijorare că versul meu nu vă e drag
V-am plictisit şi rău mă doare, că doar câţiva mai sunt în prag...
Şi ca urmare, iau măsura ce se impune, nu mai scriu
Decât la lună-o poezie şi poate chiar şi mai târziu...

Tristeţera mea nu e benignă, ştiu că v-aţi săturat de ea
Dar ea e-n mine şi ştiţi bine că n-am să mă despart aşa
De-odată, niciodată, căci este-n soarta mea şi ştiţi
Toţi cei acei ce de-ani de zile, în orice clipă mă citiţi...

De fapt, firesc chiar mi se pare, că scriu prea mult şi nu-i normal
Să vin cu versurile-n ploaie şi să v-acopăr cu-al lor val.
Eu scriu fiindcă aşa mi-e bine şi mă retrag unde doar eu
Mă sfătuiesc în poezie, la margine de Empireu.

Am universul meu sihastru, unde n-aud şi nici nu văd.
Acolo cerul e albastru şi niciun nor nu întrevăd...
În versuri sunt cea mai frumoasă şi nu am vârstă, nici nu mor
Doar, uneori mă răscoleşte de tine, toamna mea, un dor...

Îmi cer iertare pentru toate poemele ce vi le-am scris
Şi sper să îmi respect cuvântul şi să mai scriu cât am promis...
Că ce-i prea mult nu este bine, devine agasant, vetust
Iar eu nu vreau ca dezolanţa de la cei dragi, nicicând s-o gust...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemărginire

Pe lanul tău, prea plin de iarnă rece,
Păşesc atâtea păsări cu păreri.
Nimic din ce a fost nu se petrece,
Nimic nu are semn de primăveri.

Din glasul tău, prea plin de-ngăduinţă,
Rămâne tonul multelor ninsori
Nimic din primăvară nu-i căinţă,
Nimic nu am din ultimii tăi nori.

Pe cerul tău, prea gol de-nvăluire,
Miracolul albastru nu-i apus
Avem un zbor înalt scris în menire
Şi o ninsoare albă avem de spus.

poezie de Mihaela Gudană (12 februarie 2018)
Adăugat de mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Dumnezeu a împărţit darurile

Când Bunul Sfântul Dumnezeu
Rostit-a blând numele meu,
Mi-a spus că îmi dă spirit, minte,
Talent la scris şi simţăminte,
Şi-a spus că-ar fi prea mult ca mie
Să îmi mai dea şi bogăţie...

pamflet de George Budoi din Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (5 octombrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi scriu poeme din eternitate

Cu sufletul amorf îţi scriu poeme
şi cu cerneala cerului căzută în orbite,
miraculos, un înger de lumină
îşi lasă aripa peste cuvinte.

Îţi scriu poeme ca şi cum aş ninge
din tablouri scumpe ale vieţii mele,
îţi scriu poeme ca şi cum de sânge
mi-ar izbucni din carne nişte stele.

Îţi scriu poeme ca dintr-o genune,
fluidizată în trupul meu febril,
în care ard serafic nişte semne
din era unui cântec de copil.

În chip de plante, păsări, maluri, fluturi
mi-am modelat iubirea-n testamente,
ce m-a reinventat, din schitul minim,
într-un mausoleu de sentimente.

Pe tine, omule, te-am rupt din traiectoria
nisipului amanetat de-un gol de moarte,
şi nu ştiu dacă-ţi aminteşti, dar ţie
ţi-am scris poeme din eternitate.

Tu ce mai faci? M-auzi dintre cuvinte?
Tu-mi înţelegi această grea povară
de-a fi mereu şi iar doar poezie,
ca o nesfârşită iarnă-primăvară?

poezie de Adriana Dandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!