Oareunde oarecând
Pe drumul dintre undeva cândva
Într-un eter încremeniți ca unde,
Aș vrea să ne cripteze cineva
În armonia liniștii profunde.
Apoi îngemănați ca siamezi,
Cu buze încleștate-n sărutare,
Nălța-vom rugă albelor zăpezi,
Să ningă câte-un veac de așteptare.
Din dragoste vom împleti un gând
Și-n suflete dospi-vom o speranță,
Apoi uniți vom respira pe rând
Eu poezie scrisă, tu romanță.
Recuperați din jumătăți de cer
Parcurge-vom vecia pas cu pas,
Că-n legea firii toate nasc și pier
Și numai tu și eu am mai rămas.
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
- poezii despre legi
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ultimul gând
am adunat în palme timpul
nu a stat
m-a privit o clipă
apoi a plecat
la pas, pas cu pas
pe drumul lui
la ceasul rămas, spre alt popas
am căutat o viață fericirea
nu m-a cunoscut
nu a știut că a trecut de multe ori pe lângă mine
am strâns în brațe femeia
sărutând trupul fierbinte și gol
o clipă m-a privit țipând în brațele iubirii
apoi a plecat, cu alt bărbat
pașii ei se strecurau
pe nisipul umed de lacrimi
azi pășesc pe alei
de tei, de ce vrei
în față doar vântul mai bate
bate și bate
pe drumuri uitate
printre frunze căzute, printre frunze uscate
de viață, de lume, de toate
pe aici, pe unde poate
pașii mei curg, se scurg
în cenușa ultimului gând rămas
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre trecut, poezii despre tei, poezii despre prezent sau poezii despre nisip
Undeva, cândva
Undeva, cândva
Poate undeva, într-un loc sub soare,
Într-un infinit, printre lumi stelare,
Gândurile poate s-or întrepătrunde
S-or ciocni în spațiu, or vibra ca unde.
Poate într-un loc, poate undeva,
Într-o altă lume, poate-i cineva,
Poate-i printre îngeri, poate-n univers
Iar de ne-om găsi, ne-om iubi intens.
Poate-n locu-acela, unde-i cineva,
Emițând iubire, ni s-o releva,
Că prin alte lumi, chiar de-s paralele,
Gândurile sale, vin spre ale mele.
Poate pe acolo, chiar de-i altceva,
El venind spre mine, undeva, cândva,
Unde nu-i durere, unde nu vom plânge
Noi ne-om bucura când la piept ne-om strânge.
Iar de-atunci încolo, de va fi ceva,
Vom clădi o lume, poate, undeva,
Ne-om iubi cu patos, ne-om hrăni din seva
Ce ne-o dă iubirea, mie și... cuiva...
poezie de Florentina Mitrică (5 decembrie 2015)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre îngeri, poezii despre stele, poezii despre plâns, poezii despre infinit, poezii despre durere, poezii despre bucurie sau poezii despre Soare
Armonii de flaut
Înalț din mine către mine,
O rugă pentru vindecare,
Apoi o rugă către Tine,
Să ne ajuți pe fiecare
Să nu-mi lași grijile s-apese
Pe unde răni nu-s vindecate,
Sunt prea adânci și mult prea dese
Și încă mai zvâcnesc în noapte
Sub pleoapa existenței sfinte,
Un ochi închis ar vrea să vadă,
Te rog frumos adu-mi aminte,
Ce mintea nu mai vrea să creadă
Și mă întreb unde să caut,
Într-un ecou sau înlăuntru?
În armonia unui flaut
Ce cântă-n suflet... dinăuntru?
Înalț din mine către mine,
O rugă pentru vindecare,
Apoi o rugă către Tine,
Să ne ajuți pe fiecare
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre noapte, poezii despre frumusețe, poezii despre existență sau poezii despre ajutor
Drumul dintre inimi
Iubito, îmi vei fi în brațe azi:
Apolo - eu, iar tu-mi vei fi vestală
Și de va fi din templu să decazi,
Pământ voi fi, iar tu-mi vei fi petală.
Și te voi strânge-n brațe ca-ntr-un joc
În care tu o flacără, eu - jarul,
Vom arde clipele în dans de foc
Și ne vom face-n fericire-altarul.
Vom fi scântei sau stele prin eter,
Eu curcubeu, tu stropii de culoare,
Nori albi vom fi și păsări de pe cer,
Vom fi și vis și dorul care doare.
Iubita mea, e azi și te aștept
Pe drumul dintre inimi, cel mai drept.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre visare, poezii despre superlative, poezii despre păsări, poezii despre nori sau poezii despre jocuri
Ultimul vis
mă-nalț din iarbă pas cu pas
din scara vieții a rămas
doar două trepte de urcat
cu tine vreau să le împart
și-apoi îmbrățișați noi doi
uitând pământul de sub noi
în cer cu stele infinit
vom fi un vis rostogolit
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Pământ
Cât cer am strâns...?...
A mai trecut un an din viața noastră...
S-a mai topit un pas către zenit
Am mai pierdut un Timp și, cine știe...
Cel care va urma, va fi mai bun?
Să ne retragem azi, în propriul cuget...!
Să ne privim prelung în proprii ochi...!
Vom fi lăsat iubire-n urma noastră?!
În brațe, cât-avere am cuprins?
Să cântărim tot aurul din suflet
Să măsurăm cât cer am strâns în gând
Smeriți, să știm: când ușa se va-nchide
Vom fi aleși? În Cer vom fi primiți?
poezie de Iulia Mirancea (25 decembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre smerenie sau poezii despre aur
Printre Morminte!
Oameni care au fost și nu mai sunt,
Cei care au rămas le-au făcut câte un mormânt.
Ei sunt morți, și nu-și mai aduc aminte,
De cei vii, care merg printre morminte!
Au adormit într-un somn adânc și nu au vise,
Noi am rămas să visăm în continuare la uși deschise!
Cei ce au dispărut ne-au lăsat câte un gând,
Noi am rămas ca să le ducem flori la mormânt.
Suflete vii ce acuma nu mai sunt,
Iar unii dintre noi îi vom urma curând.
La câțiva dintre ei istoria le păstrează amintirea vie,
În timp ce unii dintre noi se pregătesc să nu mai fie!
Noi, toți ne-am născut rând pe rând,
Ei au plecat dintre noi vrând-nevrând.
Cei care au rămas vor să umple și să conducă pământul,
Iar pe cei care sau dus i-a înghițit mormântul!
poezie de Ovidiu Kerekes (24 noiembrie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre moarte, poezii despre istorie sau poezii despre flori
Doar vânt
Între răsărit și apus
A mai rămas o filă.
Între cer și pământ
A mai rămas un zbor.
Între buze și cânt
Se frânge un cuvânt.
Între noi
Rămâne doar vânt.
Pe urmele tăcerii
Mă frâng.
Te strig.
Ecoul se rupe
La capăt de gând.
Aripile mă strâng.
Între zori și asfințit
A mai rămas un rând.
Scrie-mi pe el
Un pas
Să te ajung.
Rupe tăcerea din glas...
Între cer și pământ
Sentiment frânt.
Între noi doi
Doar vânt.
poezie de Alexandrina Vlas din Când universul cade
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre tăcere, poezii despre cuvinte sau poezii despre aripi
Numai pentru oamenii fericiți
Mai bine ai lămuri niște aspecte.... cu noua ta iubită
înainte ca ea să-și transfere calabalâcul
mai întâi periuța pentru dinți
apoi pieptenele și uscătorul de păr
pentru că nu le va folosi pe ale tale
vor veni pe rând
bluzele și fustele
blugii și chiloții
pantofii și papucii
alimentele din frigider și oalele și tigăile
raftul cu mirodenii și-alte lucruri condimentate
cu gustul ei și-n plus cu acele cuvinte fatale...
" Ei, bine... De-acum vom fi mereu împreună și am de gând
să neantizez tot ce-a mai rămas din viața ta mizerabilă!"
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre păr, poezii despre mâncare, poezii despre fuste, poezii despre fericire sau poezii despre dinți
Ce e Iubirea
Iubirea nu există,
E doar o poezie tristă
Scrisă de un poet îngândurat
Care prin veacuri a rămas uitat.
Iubirea-i o poveste începută
De cineva care-a iubit odată,
Dar a murit și a rămas uitată,
Azi nu există iubire-adevărată.
E un cuvânt ce spus la întâmplare
Adesea te rănește și-apoi moare.
Se pierde-n timp, și e purtat de vânt,
Căci pân' la urmă e doar un cuvânt.
Și peste timp rămâne doar uitarea
Și amintirile care se pierd cu zarea.
Ce e iubirea nimeni n-o să știe,
Și la final rămâne-o poezie.
Pe care un poet începe a o scrie
Și scrie rând cu rând neîncetat,
Iubirea e un gând necugetat
Ce la final rămâne-a fi uitat.
E scrisă printre rânduri și-n poeme,
E discutată printre multe dileme,
Și s-a vorbit de-atâtea ori despre iubire
Ca mai apoi să fie-o amintire.
Crestată pe pereți și pe copaci
Când din iubire nu mai știi ce faci,
O spui, n-o simți și nici nu vei simți
Ceea ce simți atunci când vei iubi.
Rămânem la cuvântul aruncat,
Ce spus de-atâtea ori e neînsemnat,
Și până la urmă iubirea e... se știe,
O strofă tristă dintr-o poezie.
poezie de Alexandra Grigoreanu
Adăugat de Alexandra Grigoreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre început, poezii despre vorbire sau poezii despre tristețe
Când e să plec, la fiece pas mă-ntorc din cale
Când e să plec, la fiece pas mă-ntorc din cale
Spre tine. Greu purtându-l, mi-e trupul frânt în două...
Sorbind același aer cu tine, vlagă nouă
Recapăt. Și-astfel iară pornesc. Dar tot cu jale.
Apoi, din nou cu gândul la bunul drag ce-l las,
La drumul fără capăt și viața-mi trecătoare,
M-apasă deznădejdea, și lacrimile amare
Din ochii-mi se revarsă cu fiecare pas.
Și-n trista-mi tânguire, mă roade-o îndoială:
Ăst trup al meu de humă, cum oare se desparte
De sufletul lui - care ești tu- plecând departe?
Dar Amor îmi răspunde: E-o veche rânduială
Ca omul care arde în flacăra iubirii
Să stea deasupra legii și în afara firii!
sonet de Petrarca din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre aer
Dor de lacrimă
rustic privesc
clipele ce-au rămas agățate șirag
într-o urmă
trecătoare printr-o clipă
ce-a fost odată un prezent
înalțat pe drumul către stele.
recompun un zâmbet și-o sărutare
scrisă albastru pe scoarța inimii mele
ca pe-un copac ridat de-atâtea versuri
costumate în alb-albastru.
sidef al luminii
acoperă rana pansată de trecut
răsare ca un steag alb
arborat a pace
către suflete rămase-n așteptarea iertării.
nu doresc decât clipa
când
un pas va fi de ajuns
să înconjur tot pământul.
vreau să trăiesc poate doar clipa
când
lacrima mă adoarme
cu susur de valuri.
vreau să știu doar clipa
când
un nor va fi de ajuns
să-mi îngroape ființa...
vreau să sărut doar un pas
rămas în lume
cȃnd
mă va plânge lacrima
din trupul unui nor...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (iunie 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre versuri
Umblăm pe câmp fără popas
Umblăm pe câmp fără popas
sub zodii prin târziul ceas.
Hotare, veac, tărâm s-au șters.
Mai suntem noi și-un univers.
Pierdem în noapte, rând pe rând,
tot ce sub noi era pământ.
Și mergem iar în gând, la pas.
Un cer deasupra ne-a rămas.
Vreo stea când cade din țării,
fără să vrei, spre ea te ții
și poala-ți potrivești, s-o prinzi.
Lucirea numai i-o cuprinzi.
Și cumpănim ce e, ce-a fost.
Noroc înalt, pornit cu rost,
ne-ntâmpină de sus prin vânt,
să nu ne-ajungă-n văi nicicând.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre înălțime, poezii despre văi, poezii despre noroc sau poezii despre graniță
Risipa
de energie o cheltuim
strivind pietre între unghii
vor pocni sec
îngrășate cu aurul nostru
s-au umflat ca păduchii
apoi vom spăla dealurile
cu o ploaie torențială
vom amaneta firele de iarbă
pe gratis o vom face
speranțele vor merge
braț la braț cu ploaia
o risipă de strategie cu noaptea în gând
ne vom retrage într-o cameră de hotel
plină cu greieri vioi
le vom asculta concertul
în timp ce face dragoste
fumând marijuana amestecată cu frunză
de stejar multisecular
o să fie o risipă de săruturi
și îmbrățișări uscate-n vânt
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre stejari sau poezii despre greieri
Mai apoi
Atunci va fi progres
Vom conecta Wireless
Creiere la calculatoare
Și vom avea corpuri sintetice
Un fel de cyborgi în prelungire
Ne vom hrăni cu energie
De la aștri sau din eter
Atunci mulți va persista
Printre prezumții și supoziții
Nimic nu va mai fi
Cum era altădată
Nici drum de întoarcere
Nu se va mai căuta
Totul va fi pe înainte
Atâtea arătări cosmice
Fără de număr vor fi
În grădina Domnului
Căci toate acele invenții
Ar putea evolua
Seduse de propriile idei
În cascade ascendente
Departe în hiperspațiu.
poezie de David Boia (6 iunie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre seducție
- poezii despre numere
- poezii despre inventatori
- poezii despre idei
- poezii despre evoluție
- poezii despre energie
- poezii despre creier
- poezii despre corp
- poezii despre calculatoare
Scrisoare de bun rămas
Iubito, câtă lume între noi
Numărători de ploi din doi în doi
Și dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut...
Ascultă-mă și lasă-mă să strig
Mi-e frică de-ntuneric și de frig
Și nu mai vreau să știu până la sfârșit
Cine-a iubit frumos, cine-a greșit
Cine-a făcut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas
Cine și-a smuls pereții rând pe rând
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând
Cine a pierdut și cine a câștigat
De toate înlănțuit sau dezlegat
Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin și prea înalt
Când am să uit cum sună glasul tău,
Decât tăcerea, ce-mi va fi mai rău
Și cum să pot sub stele înnopta
Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?
Numărători de ploi din doi în doi
Iubito, câtă lume între noi.
poezie celebră de George Țărnea
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Ca să ajungi undeva nu trebuie să știi tot drumul, pas cu pas, încă de dinainte de a pleca. Primul pas este să îți asumi călătoria și unde vrei să ajungi. Ca să îți asumi această călătorie, trebuie să îi spui pe nume; lucrurile se vor aranja de la sine, pe parcurs.
citat din Daniel Zărnescu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În așteptare
În seara asta doamna mea
ne vom plimba prin toamnă
și-ți voi ghici în luna stea
și-n multe frunze doamnă.
Ne vom plimba răpuși de noi
sub crengile pletoase,
vom număra din doi în doi
săruturi furtunoase.
În seara asta doamna mea
am să te strâng în brațe
și rochia ta de catifea
se va lipi de toate.
Să vii cu pasul legănat
grăbindu-te pe drumul,
unde voi fi îmbujorat
cu florile duiumul.
Îmi număr clipele ce trec
cu greutatea nudă
și orele mi le petrec
visând la tine crudă.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre seară, poezii despre rochii, poezii despre plimbare sau poezii despre ore
Karmă...
Tu ai venit când n-am visat,
Tu ai venit atuncea când
Să zbor din nou n-am mai sperat
Nici în cel mai romantic gând...
Tu ai venit cu gând curat,
Plin de-amintiri și de dureri,
Căutând, cu sufletul, un sfat,
Să scapi de drama ta de ieri...
Eu te-am primit cu gând deschis,
Cu compasiune și respect...
Ți-am zis tot ce-am știut de zis,
Dorind "nedreptul" să-l îndrept...
Nici eu, nici tu, n-am vrut mai mult
Decât, cumva, să încercăm,
Ca într-al vieții trist tumult
O oază liniștii s-aflăm...
Dar ce s-a întâmplat apoi,
N-am controlat, nici tu, nici eu...
A fost un vis peste-amândoi,
Din cerul tău, din cerul meu...
De fapt, o continuare-n vis
A unui ancestral trecut,
C-așa, probabil, ne-a fost scris:
Să-l reluăm de la-nceput...
Căci, altfel, cum să explicăm
Că ne-ntâlnim în orice gând
Și-n orice chip ne completăm,
Așa deplin, așa curând...
Da, cred că nu ai spus greșit,
Că "ne-am știut" fără să știm...
Că-n altă viață ne-am iubit,
Chiar dacă nu ne amintim...
Că ne-am mai întâlnit, precis,
În alte vremi, cândva, cumva,
Și-am fost eroii unui vis,
Care s-a rupt de undeva...
Dar karma e un verdict greu
Când vrea să dreagă-un vis stricat...
Și-l reluăm, prin timp, mereu,
Din punctu'n care s-a sfăr'mat...
Vom fi sortiți să ne iubim
Și-n alte vieți, neîncetat,
Până-mplinim acel sublim
Al karmei care ne-a legat...
poezie de Mariana Cruceru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi sau poezii despre romantism
Digul
Marea lovește digul pe care în seara aceea
n-am avut curajul să mergem până la capăt. Piatra udă
luneca și, la un pas de noi, era ruptă. Dacă eram neatenți,
ne puteam prăbuși în apa ce fierbea dedesubt.
Dar am fost atenți. Ca totdeauna. Atât de atenți,
încât într-o zi vom renunța să mai pătrundem pe dig.
Ne vom mulțumi să ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
și îl vom uita în cele din urmă,
vom uita că-ntr-o seară eram poate hotărâți să mergem la capăt.
Acum chiar dacă aș merge pe dig,
nu mai pot s-o fac decât singur. Pot aluneca
sau pot înainta curajos. E totuna.
Și-aș vrea să uit în ce zi mă aflu, în ce an și unde,
să ascult marea lovindu-se întruna de dig, să mă întreb
cine sunt, ce vârstă am și ce caut aici.
Și de ce m-am oprit în fața acestui dig,
ca și cum l-aș cunoaște?
poezie celebră de Octavian Paler din Scrisori imaginare
Adăugat de Corina Avram
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre curaj, citate de Octavian Paler despre curaj, poezii despre vârstă, citate de Octavian Paler despre vârstă, poezii despre mulțumire, citate de Octavian Paler despre mulțumire, poezii despre cunoaștere, citate de Octavian Paler despre cunoaștere, poezii despre apă sau citate de Octavian Paler despre apă