,, Voinţa care se dă la o parte şi oboseşte şi retrăgându-se ne aduce moartea, ca şi cum lumea nu ne-ar mai suporta şi s-ar grăbi să ne arunce afară din ea."

Javier Marias în Mâine în bătălie să te gândeşti la mine
Adăugat de Renata D
Comentează! | Votează! | Copiază!

2

Nu te grăbi, muritori suntem!, nu te grăbi:
sângele-apus în lumina de stele nu are,
beat de trăirea din zi,
conture de floare!...

Către pacea din lacrimă nu te grabi:
ne-ar trebui nenăscutul chilim
pe care alţii din noi s-ar iubi...;
şi până la ziua cât timp mai avem a muri!

poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

,, Şi cel mai intolerabil e să rămână în trecut cineva pe care ţi-l aminteşti ca viitor."

Javier Marias în Mâine în bătălie să te gândeşti la mine
Adăugat de Renata D
Comentează! | Votează! | Copiază!

,,(...) mâine să fiu o povară pe sufletul tău sângeros şi vinovat."

Javier Marias în Mâine în bătălie să te gândeşti la mine
Adăugat de Renata D
Comentează! | Votează! | Copiază!

,, (...) între timp faptele se pot transforma în simplu gând şi în simplă amintire, în nimic."

Javier Marias în Mâine în bătălie să te gândeşti la mine
Adăugat de Renata D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem alcătuiţi în egală măsură din ceea ce am fost şi din ceea ce am fi putut fi.

citat din Javier Marias
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi la o parte aşteptările pe care le au alţii de la voi. Lăsaţi la o parte "ar trebui" şi "s-ar cuveni" şi luaţi în considerare numai acele gânduri şi acţiuni care vă aduc cea mai mare bucurie. Trăiţi dinăuntru în afară şi din afară înăuntru.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te grăbi

Nu te grăbi!
Din zâmbete încă mai răsar oameni,
Ştiai?
Uite cum din bucurii cresc inimi,
Ca florile din lumină,
A primăverii.
Nu te grăbi!
Din mângâieri încă se desenează mâini,
Ştiai?
Uite cum din dor se nasc ochi,
Ca norii din ploaie,
A vieţii...

Nu te grăbi!
Din timp încă mai cresc suflete,
Ştiai?
Uite cum din şoapte se nasc buze,
Ca soarele din curcubeu,
Al vremii...

Nu te grăbi!
Din iubire încă mai sar vieţi,
Ştiai?
Uite cum din tine mă nasc eu,
Ca soarele din umbră,
A visului...

poezie de Gabriela Chişcari (10 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

,, Adio, râsete, şi adio, jigniri. Nu am să vă mai văd, nici voi n-o să mă mai vedeţi. Şi adio înflăcărare, adio, amintiri."

Javier Marias în Mâine în bătălie să te gândeşti la mine
Adăugat de Renata D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu durează suficient, căci totul se sfârşeşte şi odată terminat se dovedeşte că niciodată n-a fost de ajuns, chiar dacă ar fi durat o sută de ani.

citat din Javier Marias
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

,,(...)călătorim încet spre propria noastră dispariţie, pentru a trece doar prin faţa întunecată sau reversul acestui timp, unde nu mai poţi să te gândeşti, nici nu mai poţi să-ţi iei adio"

Javier Marias în Mâine în bătălie să te gândeşti la mine
Adăugat de Renata D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să mergem la Domnul Isus şi să-I spunem toate nevoile noastre. Putem aduce la El micile noastre griji şi nedumeriri, precum şi marile noastre necazuri. Orice probleme s-ar ivi, care ne-ar tulbura sau ne-ar întrista, ar trebui să venim cu ele la Domnul, în rugăciune.

Ellen G. White în Rugăciunea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipoteză

Oh, dacă moartea chiar ar fi un avatar
O preschimbare în ceva cu alte trăsături
O simplă reîncărcare energetică...

Dorurile ar deveni simple amânări
Perpendiculare care undeva în amonte
Mai devreme sau mai târziu
Devin tangenţiale.

Toate schimonosirile şi toate căutările pe Google
Nu ar mai avea rost!
Legea lui Arhimede s-ar anula instantaneu!
Oh, dacă ar fi moartea atât de uşoară
O simplă schimbare a funcţiei matematice
O previzibilă mutare
Într-o altă matrice...

Necunoscutul nu ne-ar mai părea
Atât de opresiv!
Radioactivii nori care adulmecă
Privirea mamelor
s-ar risipi!

Probabil, disperarea noastră cea de toate zilele
S-ar întoarce la matcă....

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa - infinit de suflete

Şi e pustiu, e rece...
În sufletu-mi de gheaţă
Şi strig mereu: Mai vreau o viaţă!
Încă o viaţă!
O viaţă simplă, dulce,
Cum şi-o închipuie oricare
O viaţă în care toţi ar fi iubiţi
De orişicine, de fiecare.
Om să fii şi să iubeşti,
Că... ai o singură dorinţă,
Ce-ţi poate fi îndeplinită
Din simpla ta voinţă.
Voinţa de a iubi,
Voinţa de a trăi,
Voinţa de a uita,
Voinţa de a ierta.

poezie de Ecaterina Mereuţă (21 iunie 2016)
Adăugat de KittyM
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am nevoie, nu am ce face cu lumea care este. Mă apasă, mă înăbuşă, mă acoperă. E o lume fără scăpare. Nu se poate trăi decât cu lumea care ar putea fi. Şi atunci trăieşti ca şi cum lumea aceasta ar fi cu adevărat, ca şi cum ai iubi o şi ai fi iubit de ea, ca şi cum s-ar întâmpla ceva în ea.

Constantin Noica în Mathesis sau bucuriile simple (1934)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când mergi într-un bar, nu te grăbi să goleşti conţinutul paharului. Stai în colţul tău de lume şi priveşte, ascultă, pe toată lumea şi pe niciunul, zgomotul vieţii cum îţi vibrează în urechi. Adâncit în gânduri, de vorbă cu tine, discret, ca să nu atragi atenţia, deşi, deja ai fost reperat de doi ochi curioşi, interesaţi, gata să-ţi vorbească de cum îi priveşti. Dar, tu nu te grăbi, nici paharul să-l bei şi nici lumea să o priveşti, pentru că numai aşa, învăluit în mister, ascuns în umbra umbrelor, poţi vedea viaţa aşa cum este.

Marius Torok
Adăugat de Marius Torok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă contemporană

Dacă munţii-ar avea gură
Să ne spună ce văzură,
Cum trăiau pe-aici bărbaţi
Viguroşi, neînfricaţi,
Care se luptau cu ursul,
Care nu ştiau ce-i plânsul.

Dacă munţii ar vorbi
Să ne spună într-o zi
Cum veneau duşmani călare
Să ne fure, să ne-omoare,
Însă noi ne adunam
Şi pe toţi îi alungam.

Dacă munţii ar voi
Multe ne-ar destăinui
Ca aicea stăm din veac
Că noi suntem pui de dac
Şi ne-am apărat moşia
Ţara noastră, România.

Dacă munţii ar putea
Sunt convins că ne-ar mustra
Că acum ne-am înmuiat,
Că toţi ne-au încălecat:
Şi lichelele din ţară
Şi străinii de afară.

Dacă munţii n-ar tăcea
Sigur că ne-ar îndemna
Să ne regăsim mărirea
Să distrugem asuprirea
Să ajungem iar eroi
Să ne luăm ţara înapoi.

poezie de Octavian Cocoş (19 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii acţionează direct. Încearcă cu ştreangul sau cu pistolul şi, deşi moartea lor poate fi împiedicată de cei care îi iubesc, reuşesc în final, cu propriile mâini, să se arunce pe lumea cealaltă. Pentru asta e nevoie de un caracter puternic, ceea ce eu nu am.

Puşkin în Jurnal secret 1836-1837
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş trăi

Cum n-am trăit cu nimeni, te-aş trăi.
În tine-ar înflori buchete-ntregi
De frumuseţi ce nu s-ar ofili
Şi ai avea mereu ce să culegi.

În spate, am lăsa doar veşnicii —
A vieţii poezie ne-ar fi sacră
Şi mulţi care din urmă ar veni,
Iubirea şi-ar urca-n a noastră arcă.

Te-aş învăţa-mplinirea pe de rost
Şi ai abandona bătrâna-ţi haină.
N-ar mai conta nimic din ce a fost,
N-am mai lăsa să scape nicio taină.

Şi zilnic am vâna noi nemuriri,
Lumi noi am cuceri cu-a noastră vrajă.
Am fi esenţa-aceleiaşi trăiri
Şi-n suflet, fericirea, ne-ar fi strajă.

poezie de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Breaking news

Din ochiul meu
golit de imagini a curs
ultima lacrimă care
poate să readucă
moartea
printre coşciugele rânduite
în stânga şi în dreapta
ca nişte lumânări
pregătite să ardă
până la capăt

da... până la capăt...

s-ar putea
să nu vă mai pot privi
dar imun la răutăţile unora
o să-mi fac ultima plecăciune
în faţa celor care
m-au primit
în gândul lor şi
m- au iubit...
nu nu din interes
sau poate
la îndemnul celui răstignit
pe durerea acelora care
au fost...

s-ar putea să
nu mă mai iubiţi
asta pentru că port
marea vină de a exista şi
a mă fi cuibărit
în lacrima unei pietre
rămasă sub val...
singurul loc de care
moartea nu ştie
deşi trece pe acolo zi de zi

oricum moartea mea
a îmbătrânit şi
nu vede prea bine...

s-ar putea...

poezie de Teodor Dume (martie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate

Poate am trăi mai cu folos,
Ţelul de ne-ar fi doar fericirea,
Şi avutul cel mai valoros,
De pe lume, de ne-ar fi iubirea...

Viaţa noastră poate-ar înflori,
De-am putea răpune lăcomia,
Şi tezaur luminos ne-ar fi,
In această lume, omenia,

Zilnic dacă nu ne-am implica,
În cumplit răzbel pentru putere,
Şi-n străfund de suflet de-am avea,
Dărnicia, maximă avere...

Poate am muri mai liniştiţi,
Lumea asta dac-ar fi mai bună,
Dac-am fi cu toţii mai cinstiţi,
Hărnicia de ne-ar fi cunună...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!