Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

FLORI ROȘII, ALBE DE MUȘCATĂ DINTR-O STÂNCĂ APĂ AR SORBI
Flori roșii, albe de mușcată dintr-o stâncă apă ar sorbi.
Dacă-n lumea noastră bulversată. o floare am putea iubi
Și-n izvorul milosteniei, de păcate traiul îl spălăm
Până când luxoasa viață și-ngâmfare, n-ar putea a ne orbi.

rubaiat de (2020)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Flori negre

(Lui Al T. Stamatiad)

Flori negre
Flori galbene
Flori roșii
Flori albe

Flori negre
Flori galbene
Flori roșii
Flori albe

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul mușcatelor

Albe și roșii mușcate
Râd la ferestrele tale,
Clipesc suav din petale,
În tulpină seva se zbate.

La ferestre stau înșirate,
Cu drag te așteaptă în cale.
Albe și roșii mușcate,
Râd la ferestrele tale.

Când toamna vine agale,
Florile tale stau supărate.
Atât de frumos colorate,
Ele varsă lacrimi de jale...

Albe și roșii mușcate.

rondel de (22 iulie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

INIMA ȘI FLOAREA VOR SĂ ÎNFLOREASCĂ ÎNTR-O LUME TULBURATĂ
Inima și floarea vor să înflorească într-o lume tulburată.
Sus, pe steiuri de granit s-ar naște albe flori de colț și de mușcată
Dacă-n mintea noastră-ncețoșată, o speranță de mai bine-ar fi,
Toate-acestea se vor împlini când pacea-n lume-i betonată.

rubaiat de (2020)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Edgar Lee Masters

Mabel Osborne

Florile tale roșii, frumoasă mușcată, stau căzute
Într-o tăcută reverență printre frunzele verzi!
Dar tu nu ceri apă.
Tu nu poți vorbi!
Tu nu trebuie să vorbești –
Toți știu că tu suferi de sete
Și, totuși, nu aduc apă!
Ei trec pe alături, spunând:
"Mușcata are nevoie de apă."
Eu aveam un prea plin de bucurii de împărtășit
Și-mi era dor să-mi împart fericirea cu tine,
Eu, care te iubeam, Spoon River,
Și care tânjeam după dragostea ta,
M-am ofilit sub ochiii tăi, Spoon River –
Însetată, însetată,
Prea amuțită în puritatea sufletului pentru a-ți putea cere dragostea;
Iar tu ai știut și ai văzut cum mă sting în fața ta,
Ca această mușcată pe care cineva a plantat-o peste mormântul meu
Și a lăsat-o să moară.

epitaf de din Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Spoon River Anthology Paperback" de Edgar Lee Masters este disponibilă pentru comandă online la numai 16.99 lei.
Sorin George Vidoe

Zăpezile roșii

În parcul
unde mor castanii
florile nasc
petale negre

zăpezile roșii
nu pot naște
flori albe...

poezie de din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Rondelul mărului bătrân

Albe flori vor înflori,
În măr, lângă fântână;
O scorbură bătrână
Pare a întineri.

Din secata rădăcină
Lăstăraș va răsări,
Albe flori vor înflori
În măr, lângă fântână.

Pomul va pica pe rână,
Vremea-l va bătători,
Iar lăstarul din țărână
Ramurile-și va spori

Și albe flori vor înflori.

rondel de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Camelia (Camellia japonica)

Are flori ca trandafirul,
Blând le mângâie zefirul;
Flori bătute, roșii, albe,
Roze, galbene, rozalbe.
Ea semnifică norocul
Și iubirea în tot locul.

poezie de din Elogii florilor (25 iulie 2016)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Mersul pe raze

Rotunjită clipă
până-n imagine
ne copleșești căutările
cu pașii aceștia
flexibili
ne ții la-ndemână
cu rosturi și flori
cu piscuri de roze
și faguri de miere
floare de stâncă adesea
să fim
în mersul pe ape
către izvor
aria minții
licăr
spernanță
și
galaxia cunoașterii
ne prinde încet
printre stalacmite de
flori și cuvinte

nesațul
până în inima pietrei
ne sapă
ne taie
mai mult să pătrundem
aria
dintre cuvinte
și floarea de stâncă

poezie de din Pe umerii vremii (4 iulie 2003)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș putea să fiu...

putea să fiu un buchet
imens de flori
ce Dumnezeu l-a desenat
în mii de culori
putea să fiu de ieri de azi de mâine
bucata ta de pâine

putea să fiu o pasăre în zbor
să vin la tine când ți-e dor
putea să fiu izvor cu apă rece
să-ți fiu setea care trece

putea să fiu un cer senin
putea să fiu un surâs pe buze un suspin
născut din al tău venin

putea să fiu...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stelele pitice roșii se transformă în pitice albe, stelele ca Soarele devin gigante roșii după care se transformă în pitice albe, iar cele mai mari devin gigante roșii după care implodează/explodează, devenind stele neutronice sau găuri negre.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Flori de păducel

Era o zi de primăvară
Mi-a-ntins o mână înghețată
Un zâmbet trist
Acoperea tăcerea.
Doar ochii vorbeau
-Ce știi tu despre mine?
-Nimic...
Dar lasă-mă să-ți încălzesc
Sufletul.

Zgomotul orașului
Se auzea undeva departe
Lânga noi
Flori albe de păducel
Adunau în petale primăvara

Un câmp nesfârșit
Încearcă să ne adopte.
Apusul își trimitea razele roșii
Miros de iarbă
Și adiere de vânt.
Se lasă seara,
Cuprinzând în îmbrățișarea ei
Gândurile noastre nerostite
Și florile albe de păducel.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe patul cu flori albe

Cascada de flori albe pline de iubire
ninge intens pe fața ta și fulgul se plimba,
pe cap, pe umeri, prin nori de fericire,
lângă vise, speranțe cu tine aș zbura
într-un vis de iarnă de te-aș atinge
pe patul cu flori albe aș dormi o viață
și deodată din vis aș vrea să mă trezesc
când fulgi de ninsoare pe mine mă albesc.
Cu lacrimi de nea aștept să mă privești
și fața să-ți fie cu-n zâmbet în privire,
în gând, în viața ta tu mă primești
fără a ști de mine să-mi dăruiești iubire.

poezie de (17 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Gest pentru atunci...

mi-e dor de o toamnă lungă
în care voi intra ca lumina
peste întuneric și
când va fi să plec
cu o foame de apă
mi-aș dezosa durerea
pe o stâncă umedă
și-n inima ei
aș scrijeli
ultimul bilet

să nu-l citești
gestul tău ar putea fi ultima victimă

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Bea apă din izvorul de unde beau caii. Calul, dintr-o apă rea, nu va bea niciodată.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Bacovia

Balet

Lunecau baletistele albe...
Degajari de puternice forme –
Albe, in fata lumii enorme,
Lunecau baletistele albe...

Lunecau baletistele albe
Si lumea sufla impatimita –
Albe, razand spre lumea prostita,
Lunecau baletistele albe.

Lunecau baletistele albe...
Tainic trezind complexul organic –
Albe, starnind instinctul satanic,
Lunecau baletistele albe.
|

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Unei flori

Părea mândră și frumoasă ca un crin
Și pură ca un trandafir, tânăra fată,
Dar uitându-mă mai atent puțin,
Am observat că de fapt era... mușcată.

epigramă de (16 august 2009)
Adăugat de Constantin Ionuț GîrjoabăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

festin

între ele
dorurile –
vorbind cu gura plin㠖
albe, roșii, pestrițe… se sfădesc
care mai de care vor părți mai bune
fruntea, grumazul, pieptul, căușul palmelor, tălpile
le sunt delicatese…

astfel
canibalându-mă îmi rămâne sângele
îi picur destul amar să nu aibă căutare
obrazul transparent-oglindiu, sclipind
mă vinde la licitație
albe, roșii, pestrițe… dorurile
mestecă și… mai vor
nu vă fie cu mirare când
mă veți reîntâlni!

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Miere și iubire

Albiniță mica, muncitoare
Zbori mereu din floare-n floare,
Ești certitudine divină
Ce sorbi nectarul din lumină!

Seducătoare cu strălucirea,
Tu răspândești știință cu firea;
Cu florile din câmpie
Ești mereu în armonie!

Aripioarele-ți sunt de mătase
Neobosite și laborioase,
De speranță-s pline și de viață,
De încredere și siguranță!

Tu râzi mereu cu voioșie
În reuniunea de familie;
Sorbi bucate savuroase,
Elixir de flori frumoase!

Copilul admiră curios
Zborul tău cel sinusos,
Conștient de peregrinare
Prin natura înfloritoare!

poezie de , traducere de Ioan Friciu
Adăugat de ioanfriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Romanța iahturilor

Iahturile albe,
Iahturile roșii,
Iahturile negre,
Iahturile celor înfrățiți cu marea,
Înfrățiți cu vântul
Și cu resemnarea ―
Iahturile vieții
Ancorară-n port
Dimineața-n clipa când cântau cocoșii.

Iahturile albe ancorară-n dreapta,
Iahturile roșii ancorară-n stânga,
Iahturile negre ancorară-n mijloc.

Iahturile albe aduceau cu ele
Cântece și-ovații,
Marșuri triumfale,
Pilde de-ndrăzneală și de vitejie,
Toată chintesența unei generații,
Tot ce cântă glonțul,
Tot ce scrie spada ―
Clipa ce-nfrățește
Sângele cu ploaia,
Rana cu zăpada.
Iahturile roșii aduceau cu ele
Vaiete și lacrimi,
Flamuri sfâșiate,
Scuturi găurite,
Săbii ruginite
Și armuri pătate
De noroi și sânge,
Și figuri schiloade,
Mute
Și-ncruntate ―
Mute ca sentința luptelor pierdute,
Triste ca fantoma gloriei defuncte.
Iahturile negre aduceau cu ele
Liniștea deplină,
Miros de tămâie,
De făclii de ceară
Și de flori funebre,
Pe catarguri două flamuri lungi de doliu
Și pe bord stigmatul stinsului orgoliu.

Dar după trei zile
Și după trei nopți,
După trei apusuri
Și trei răsărituri
Iahturile negre morții-și debarcară;
Pe când cele albe
Și cu cele roșii
Ancorele grele greu le ridicară
Și din port plecară
Dimineața-n clipa când cântau cocoșii.
Încotro?
Spre care țărmuri depărtate?
Încotro?
Spre care zări însângerate?...
Încotro?
Spre care lupte-apropiate?...
Unele spre dreapta,
Altele spre stânga,
Iahturile vieții iarăși au pornit...

Dar în largul mării
Iahturile albe
Și cu cele roșii,
Iahturile celor înfrățiți cu marea,
Înfrățiți cu vântul
Și cu resemnarea ―
Iahturile vieții
Naufragiară
Dimineața-n clipa când cântau cocoșii!...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.
Lucian Blaga

Dați-mi un trup, voi munților

Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
și totuși
flori albe și roșii eu nu-ți pun pe fruntem și-n plete,
căci lutul tău slab
mi-a prea strâmt pentru strașnicul suflet
ce-1 port.

Dați-mi un trup,
voi munților,
mărilor,
dați-mi alt trup să-mi descarc nebunia
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcașul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea măreții mei pași
și-aș apare năvalnic și liber
cum sunt,
pământule sfânt.

Când aș iubi,
mi-aș întinde spre cer toate mările
ca niște vânjoase, sălbatice brațe fierbinți, î
spre cer,
să-1 cuprind,
mijlocul să-i frâng,
să-i sărut sclipitoarele stele.

Când aș urî,
aș zdrobi sub picioarele mele de stâncă
bieți sori
călători
și poate-aș zâmbi.

Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup.

poezie celebră de din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Unde se află cea mai limpede întindere de apă? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!