Cine-a văzut ?
Cine-a văzut pe ucigaș șezând
și după ce-a ucis,
alături de victimă, ani lungi?
Cine-a văzut pe cei ce-au sugrumat
copiii-n fașă,
plimbându-se, fumând nepăsători
și ochii ațintindu-și surîzînd
în ochii mamelor orbiți de lacrimi_
Cine-a văzut pe cei ce, prefăcând
într-o sahară de cenușă
nu o cetate, nu doar case,
nu străzi doar, nu doar templele
de veacuri,
ci prunci de-o zi ---
mai vântură și azi cu pașii lor
cenușa sfântă,
stârnind nori grei, râzând,
cu genele împovărate
nu de polenul lotușilor, nici
de rouă,
ci de cenușă_
Cine-a văzut un om,
dar om,
un om,
ce-ar mai putea să umble
și nu s-ar prăbuși
ca un copac trăsnit,
știind că praful
ce i se-așterne
pe botul cizmelor, nu este praf,
ci pulberea copiilor uciși_
Cine-a văzut făptură
care să fie-n stare să mai trăiască,
fară să simtă că e gata
să înlemnească,
pe locul unde-aprinși de torța sa,
în jețurile roase țintuiți,
în scrum se prefacură paraliticii...
Cine-a văzut,
cine-a văzut pe omul ce-i în stare
s-arunce focul peste surdo-muți
și-apoi să stea ascuns, privindu-i cum
sînt sfâșiați de flăcări și cum plâng
și vor cu lacrimile lor să stingă focul?
Cine-a-ntâlnit un om care-a ucis
și care-n urmă face
statisticile propiilor crime,
chemându-și victimele
la radioscopii
ca să le vadă
palmierii măcinați ai coastelor
ăi-apoi cu-n gest să le arate drumul
--- Plecați acasă,
sînteți morți...
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cenușă
- poezii despre timp
- poezii despre foc
- poezii despre copilărie
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre viață
- poezii despre statistică
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
Citate similare
Cine-a mai văzut?!
Dracul nu se-nchină popii,
Corb la corb nu-și scoate ochii,
Drac la drac un rău făcut,
Cine dracu-a mai văzut?!
epigramă de George Budoi (11 septembrie 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi epigrame despre draci sau epigrame despre ochi
Dar cine-a ucis?
Dar cine-a ucis primăvara din noi,
De nu mai surâdem unui pom înflorit
Și mergem pe stradă ca niște strigoi,
Izolați în tăcere, cu pasul grăbit?
Dar cine-a ucis bucuria din noi
Când râsul ne este doar tristă povară,
Iar lacrima cade în searbăd noroi
Pe geana zdrobită de tristețea amară?
Dar cine-a ucis copilul din noi
Ce nu mai știe prin parcuri s-alerge,
Dorindu-și ca râsul să i-l dăm înapoi,
Ne-nțelegând a dezastrului lege?
Dar cine-a ucis bătrânul din noi
Așteptând ca un suflet să-i bată în poartă,
Nepricepând absurdul război
La care-l condamnă inumana lui soartă?
Dar cine-a ucis iubirea din noi,
Lăsând loc speranței să mai pâlpâie blând,
Șoptind că va-nvinge furtună și ploi
Dar tot se va-ntoarce la tine curând?
Dar cine-a ucis frumosul din noi,
Răbdarea, credința în ziua de mâine,
Că am ajuns, dominați de nevoi,
Să ne urâm pentru colțul de pâine?
Cine-a greșit și cine plătește
Naturii distruse cu patima crudă?
Călău a fost Omul, dar tot el pătimește,
Cu dobândă plătind răutatea absurdă.
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre absurd
- poezii despre viitor
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre strigoi
- poezii despre război
- poezii despre răutate
- poezii despre râs
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cine-a aprins zarea?!
Nori de plumb greoi, mâinile și-au dat,
Pe fruntea de cer trist și-ngândurat.
Fulgerele-adânc își înfig în lut,
Rădăcini de foc cum n-am mai văzut.
Vântul se înalță cu-aripi de hulub,
Veștedele frunze ridicând la cub
Și zadarnic ramuri i se-mpotrivesc,
După straiul verde și pierdut tânjesc.
Tunete pribege răcnesc speriate-
Răgușite glasuri își dreg, asudate.
Doar umbre de arbori îndreaptă spinarea,
Încercând să afle cine-a aprins zarea?!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre verde, poezii despre porumbei, poezii despre plumb, poezii despre nori, poezii despre mâini, poezii despre lut sau poezii despre frunze
Cine-a zis
Cine-a zis dorului dor,
A fost om păciutor,
A trăit a sa ființă
Multe griji și suferință.
Cine-a zis doru-i iubire,
Aduna în zămislire,
Și în ziuă, și în noapte
Dulce șoapte, mândre fapte.
Cine-a zis dorul e greu,
Nu a fost un nătărău,
Închega urme pe mare
Într-o lume și un soare.
Cine-a zis doru-i amor,
Nu i-a fost deloc ușor
Să învețe a iubi,
Dorul lui a plămădi.
De-a zis dor, de-a zis iubire,
Se gândea la fericire.
Cine-a zis că doru-i mut,
A fost om nepriceput.
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre iubire, poezii despre învățătură, poezii despre suferință, poezii despre noapte, poezii despre mândrie, poezii despre fericire sau poezii despre Soare
Cine?
Cine-a dărâmat fântâna
Ce a săpat-o bunicul?
Blestem: să n-audă cucul
Nici să-l poată îngâna!
Să i se usuce mâna
Cu care-a distrus ulucul...
Cine-a dărâmat fântâna
Ce a săpat-o bunicul?
Ciutura, era stăpâna
Cumpenii ce i-au luat stâlpul...
Apa unde-mi priveam chipul
Astupată-i cu țărâna..
Cine-a dărâmat fântâna?
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă
Am văzut
Am văzut un Păun cu coadă de foc
Am văzut o Cometă împrăștiind smidă pic-poc
Am văzut un Nor încercănat împins de vânt
Am văzut un Stejar uriaș târându-se pe pământ
Am văzut o Furnică înghițind o Balenă naufragiată
Am văzut o Mare furioasă plină cu Bere-nspumată
Am văzut o Cupă adâncă de Șaișpe picioare
Am văzut o Fântână plină cu lacrimi și cu sudoare
Am văzut Viața amenințată de-al flamei hanger
Am văzut o Casă mai mare și mai sus decât Luna de pe cer
Am văzut Soarele chiar și-n noptea cea mai întunecată
Am văzut Omul care-a văzut această priveliște minunată.
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre superlative, poezii despre stejari, poezii despre păuni, poezii despre picioare sau poezii despre furnici
Am văzut
Am văzut un Păun cu coadă de foc
Am văzut o Cometă împrăștiind smidă pic-poc
Am văzut un Nor încercănat împins de vânt
Am văzut un Stejar uriaș târându-se pe pământ
Am văzut o Furnică înghițind o Balenă naufragiată
Am văzut o Mare furioasă plină cu Bere-nspumată
Am văzut o Cupă adâncă de Șaișpe picioare
Am văzut o Fântână plină cu lacrimi și cu sudoare
Am văzut Viața amenințată de-al flamei hanger
Am văzut o Casă mai mare și mai sus decât Luna de pe cer
Am văzut Soarele chiar și-n noptea cea mai întunecată
Am văzut Omul care-a văzut această priveliște minunată.
poezie de Autor necunoscut, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui descurcăreț
Nimeni nu te-a văzut
La vreun concurs, Miroane,
Dar cine-a obținut
Un post... de milioane?
epigramă de Corneliu Vasile din Epigrame și alte versuri umoristice (septembrie 1996)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre concursuri
Eu cred
Eu cred că suntem un popor vegetal,
De unde altfel liniștea
În care așteptăm desfrunzirea?
De unde curajul
De-a ne da drumul pe toboganul somnului
Până aproape de moarte,
Cu siguranța
Că vom mai fi în stare să ne naștem
Din nou?
Eu cred că suntem un popor vegetal-
Cine-a văzut vreodată
Un copac revoltându-se?
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, citate de Ana Blandiana despre somn, poezii despre siguranță, poezii despre naștere, citate de Ana Blandiana despre naștere, poezii despre moarte, citate de Ana Blandiana despre moarte, poezii despre căderea frunzelor, poezii despre curaj, poezii despre copaci sau citate de Ana Blandiana despre copaci
Scrisoare de bun rămas
Iubito, câtă lume între noi
Numărători de ploi din doi în doi
Și dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut...
Ascultă-mă și lasă-mă să strig
Mi-e frică de-ntuneric și de frig
Și nu mai vreau să știu până la sfârșit
Cine-a iubit frumos, cine-a greșit
Cine-a făcut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas
Cine și-a smuls pereții rând pe rând
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând
Cine a pierdut și cine a câștigat
De toate înlănțuit sau dezlegat
Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin și prea înalt
Când am să uit cum sună glasul tău,
Decât tăcerea, ce-mi va fi mai rău
Și cum să pot sub stele înnopta
Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?
Numărători de ploi din doi în doi
Iubito, câtă lume între noi.
poezie celebră de George Țărnea
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre zăpadă, poezii despre sfârșit, poezii despre scrisori, poezii despre ploaie, poezii despre jocuri sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
* * *
Ceea ce ai văzut
amar
dureros
dificil
ceea ce ai văzut trecător
ceea ce ai văzut inutil
a fost ceea ce au văzut
ochii tăi umani
mințiți
înșelați.
În clipa renunțării
extinde-ți ochii asupra vieții
și ai să vezi
ceea ce vezi
dar mult mai clar.
poezie clasică de Cecilia Meireles
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Cecilia Meireles despre viață, poezii despre ochi sau poezii despre durere
Stea adusă de vânt
De la început ai fost adusă de vânt
Ca o sămânță.
Am și glumit: "Cine-a mai văzut
Stea adusă de vânt?"
Dar mai târziu,
Când mi te-ai așezat pe frunte
Și-ai început să-ncolțești
Am înțeles că ești o sămânță.
Lacomă, înfiptă sălbatec în creier,
Cu raze aspre închipuind rădăcini,
Ești o sămânță.
Ce păcat
Că planta pe care,
Lumină din lumină, o naști
Nu se poate vedea
Decât după ce
Mă voi fi întunecat.
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre umor, poezii despre plante, poezii despre lumină, poezii despre creier sau poezii despre botanică
Ce-a fost n-a fost
Ce-a fost n-a fost. Pădurea și vechea mânăstire.
Trecutul meu adoarme în neștire.
Nici aerul, nici noi nu ne-am opus.
Cine-a învins și cine-a fost supus
nu știm nici noi,
nici firul de trifoi.
Ce s-a-ntâmplat nu s-antâmplat,
ce-am blestemat n-am blestemat
și-a fost păcat ce-am binecuvântat.
Ce înțeleg nu înțeleg.
M-am rupt în două și-am rămas întreg.
poezie de Tiberiu Utan
Adăugat de Yigru Zeltil
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre păduri sau poezii despre aer
Am văzut
Am văzut in oameni iubirea,
Dezgheța focul cu căldura ei
Dar pe mine m-a înghețat mâhnirea,
Că în sufletul meu numai existau scântei.
Am văzut suflete calde, arzând,
Păcat erau închise in corpuri reci
Orgoliu înghețând focul pe veci
Timpul îl văd de parcă stând.
Am văzut cum de mâna se plimbau
Ura și iubirea părea că se cunoșteau,
Sunt chiar prietene foarte bune
Merg oriunde, ucigând o întreaga lume
Am văzut o altă viață,
Pe care-aș vrea să o trăiesc,
Neavând nimic în față
Și o fată pe care o iubesc.
poezie de Miron Iustin (15 noiembrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre orgoliu sau poezii despre gheață
Ați văzut vreodată?
Ați văzut vreodată
Niște tigri zburători?
Sau vreo capră care
S-ascunde printre nori?
Ați văzut vreodată
Un șoarec cât un om?
Sau vreo vacă care
Se urcă drept în pom?
Ați văzut prasade
Cum se coc pe tei rotat?
N-am văzut nici eu, desigur,
Dar așa v-am întrebat.
poezie de Cornel Banari (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Cornel Banari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vaci, poezii despre tigri sau poezii despre tei
Am văzut cerul sărutând pământul
Am văzut cerul sărutând pământul
și pământul visând...
Roua de azi noapte prima rouă
i-a spălat obrajii verde buratec...
rădăcinile, arămii sunt grele
de focul ce le străbate venele...
Am văzut primăvara râzând!
desculță, floarea de păpădie întrecându-se
cu lumina de aur a grâușorului
ispitește ochiul, scăldându-se
în baia aceasta virgină
răcorindu-se...
Am văzut cerul sărutând pământul!
cristalele albe căzute discret
s-au așezat pe noile veșminte țesute
în taină cu florile de safir...
diamantele de rouă ofranda unei iubiri tainice
de noapte...
am văzut cerul sărutând pământul!
poezie de Elena Olariu din din vol."Șoapte înscrise pe frunze" (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre flori, poezii despre virginitate, poezii despre primăvară sau poezii despre prezent
Noapte bună! cine-a stins lampa?
Noapte bună! cine-a stins lampa-azi noapte?
Un zefir invidios, fără doar și poate.
Ah! prietene, știi atât de puțin
Despre răbdarea cu care-au trudit
Îngerii la acel celest fitil,
Iar acum pentru tine-i stins licărul divin.
Poate-a fost sclipirea unui far
Pe care,-n beznă vâslind, un marinar
Ar fi putut s-o vadă!
Sau poate a fost felinarul care
Lumina-n tabără toboșarul să sloboadă
Tam-tamul pentru deșteptare.
poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, citate de Emily Dickinson despre noapte, poezii despre marină sau poezii despre invidie
Al cui e soarele?
Al cui e soarele de-a pururi
Al cui pământul pentru veac?
- Cine-a venit aici puternic
Și cine n-a plecat sărac.
Cine-i pe lumea asta veșnic
Și ce-i aici netrecător?
- Ce oare e mai slab ca viața
Ce zboară oare mai ușor?
Ce-i mai supus ca omu'-n lume
La trecere și la dureri?
Ce zi nu poate să ne-aducă
Sfârșitul unei triste seri?
Cine-a putut opri vreodată
Vreun timp și soare pentru el?
- Cine-a putut scăpa pe lume
De putrezirea de vreun fel?
A cui averi n-au fost trecute
Și-a cui locaș nu s-a mutat?
- A cui tărie n-a fost frântă
și-a cui putere n-a-ncetat?
... Sărmane călător, ia seama
La câți au fost și nu mai sunt,
Aceiași soartă te așteaptă
Nu-ți crede raiul pe Pământ
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre seară sau poezii despre religie
Cine-a greșit o dată, oricând va fi în stare să săvârșească fapta cea mai de neiertat.
citat din Jean Racine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative sau citate despre greșeli
Celei din urmă
Ochii negri,
Părul negru,
Și-mbrăcată-n negru toată,
A trecut ca-nfiorarea unei umbre pe-nserate...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropată?
Cine-a fost fantoma-n doliu la al cărei tragic piept
Palpitau trei asfodele ca trei guri însângerate?...
N-o fi fost necunoscuta ce m-așteaptă
Și-o aștept?...
A trecut...
Era-mbrăcată ca miresele lui Crist
Când coboară-ngândurată albul treptelor tocite.
Ochii ei sorbeau apusul cu nesațul unui trist
Demon, smuls din întuneric
Și-aruncat în plină ziuă -
Ochii ei, reflexul unor aiurări netălmăcite,
Se dublau ca-ntr-o supremă sărutare de adio.
A trecut...
Și-n urma celei ce purta cu ea secretul
Frazelor turburătoare de seninuri fără pată,
Am rămas să-i sorb parfumul
Și să descrifrez regretul
Asfodelelor fanate ce-i căzuseră din piept...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropată?
N-o fi fost necunoscuta ce m-așteaptă
Și-o aștept?...
poezie celebră de Ion Minulescu din De vorbă cu mine însumi (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre tragedie, poezii despre sărut, poezii despre sânge, poezii despre secrete sau poezii despre păr negru